Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Ostrov | Judeţ: Constanţa | Punct: Păcuiul lui Soare | Anul: 2012

Anul   2012
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca bizantină;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare fortificată;
Aşezare urbană;
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Ostrov
Comuna   Ostrov
Punct
Păcuiul lui Soare
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Oana Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ene Daniel Lucian Muzeul Naţional de Istorie a României
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    62547.02
Raport Cercetarea arheologică din campania 2012 s-a concentrat, ca majoritatea celor desfăşurate începând cu anul 2000, asupra degajării unor elemente ale sistemului constructiv al fortificaţiei insulare1, în vederea obţinerii de informaţii suplimentare privind maniera de fundare a cetăţii, pentru realizarea unui studiu de arhitectură care să stea la baza unui proiect de conservare şi punere în valoare a monumentului bizantin. Deşi acesta a fost cercetat în anii 60 ai secolului XX şi publicat în primul volum monografic despre situl de la Păcuiul lui Soare, finalizarea studiului fortificaţiei presupune înregistrarea nu numai a detaliilor constructive vizibile, ci şi obţinerea de informaţii suplimentare privind elementele sale de fundare, vizând şi instalaţia portuară, situată pe latura de sud-est a cetăţii şi cercetată doar parţial în secolul trecut2.
În campania 2012 cercetările au continuat în Sectorul Port, extinzându-se şi adâncindu-se suprafaţa cercetată în perioada 2008–2011 pentru verificarea limitei sudice a instalaţiei portuare, şi anume a relaţiei dintre curtina estică şi zidul turnului sudic al debarcaderului, a laturii sudice a acestui turn, ca şi pentru clarificarea formei sale, precum şi pentru studierea pe o lungime cât mai mare a zidului de incintă estic al cetăţii bizantine.
S-a lucrat într-o casetă reprezentând extinderea spre sud cu încă 2,50 m a suprafeţei cercetate în campania 2011, adâncimea maximă atinsă, măsurată de la limita superioară păstrată a zidului de incintă fiind de 1,80 m spre vest (curtina bizantină) şi de 6,70 m spre est (limita estică a instalaţiei portuare), înregistrându-se depuneri de nisip aluvionar.
Zidul de incintă estic, măsurat de la extremitatea vestică spre E, mult mai demantelat în această zonă, apare la o cotă situată cu 0,90–1,80 m mai jos decât în restul instalaţiei portuare, fiind degajat într-o suprafaţă cercetată cu dimensiunile de 11 m (axa N-S, măsurată de la limita sudică a turnului din partea sudică a debarcaderului) × 9 m (axa E-V), până la adâncimea de 6,70 m, având lăţimea de 4,30 m. S-a putut constata şi înregistra faptul că la 2,70 m distanţă spre est faţă de paramentul bine păstrat al zidului de incintă bizantin se produce o puternică degradare a curtinei prin glisarea blocurilor acesteia începând cu cea de-a patra asiză păstrată în elevaţie. Dislocarea, probabil sub efectul curenţilor fluviului Dunărea, a unor blocuri de dimensiuni foarte mari, la care s-a adăugat demantelarea masivă practicată sistematic în epoca otomană, înlesnită în această zonă de distrugerile naturale, a făcut foarte dificilă studierea zonei de racord dintre zidul de sud al turnului sudic al instalaţiei portuare şi zidul de incintă. Acest fapt a fost totuşi posibil, după înlăturarea câtorva blocuri de piatră, într-o casetă cu dimensiunile de 2,95 m (axa N-S, măsurată de la limita sudică a turnului din partea sudică a debarcaderului) x 2,85 m (axa E-V), în care s-a putut atinge adâncimea de 2,85 m. Pe această înălţime vizibilă, au putut fi identificate trei crepide pe paramentul estic al zidului de incintă şi patru crepide pe paramentul sudic al zidului turnului sudic al debarcaderului. Dimensiunile păstrate ale turnului sudic al debarcaderului sunt de 7,30 m (axa N-S) x 5,60 m (axa E-V), lăţimea fiind măsurată de la limita sudică a intrării sudice a turnului debarcaderului până la limita sudică a acestui turn.
Diferenţa de nivel foarte mare dintre înălţimea păstrată a curtinei şi adâncimea maximă a suprafeţei deschise, implicit a limitei vizibile spre sud a curtinei şi a debarcaderului spre est, adică de 5 m, precum şi demantelarea foarte severă a zidului de incintă, presupunând dislocarea unor blocuri de piatră de dimensiuni impresionante face foarte dificilă continuarea cercetării pentru finalizarea înregistrării sistemului de fundare a instalaţiei portuare în zona limitelor sale sudică şi estică şi pentru definitivarea înregistrării monumentului, precum şi găsirea unor eventuale soluţii de conservare şi punere în valoare.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 1. În campaniile 2000–2003 au fost cercetate poarta de nord, precum şi acea parte a sectorului de sud al cetăţii care de obicei este acoperit de apele Dunării. În campaniile 2004–2005 şi 2007 s-a realizat degajarea părţii de nord a instalaţiei portuare cu turnul adiacent şi s-a cercetat zona de racord dintre curtina estică şi zidul turnului nordic al instalaţiei portuare. În campaniile 2006, 2008–2011 s-a urmărit degajarea părţii sudice a debarcaderului şi a intrării sale, cercetarea turnului sudic care îl flanchează, doar parţial cercetat în anii 60, precum şi identificarea limitelor cetăţii în colţul sud-estic. Vezi CCA 2011, p. 89, n. 1; CCA 2012, p. 94–95.
2. P. Diaconu, D. Vîlceanu, Păcuiul lui Soare, Cetatea bizantină, I, Bucureşti, 1972, p. 38–45.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu