Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Târcov | Comuna: Pîrscov | Judeţ: Buzău | Punct: Piatra cu lilieci | Anul: 2012

Anul   2012
Epoca
Epoca bronzului;
Latene;
Dacii liberi
Perioade
Epoca bronzului;
La Tène
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare fortificată;
Fortificaţii
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Buzău
Localitate   Târcov
Comuna   Pîrscov
Punct
Piatra cu lilieci
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Costache-Bolocan Daniel Muzeul Judeţean Buzău
Dinu Cătălin Constantin Muzeul Judeţean Buzău
Duţu Andrei
Matei Sebastian responsabil Muzeul Judeţean Buzău
Morteanu Roxana
Sîrbu Valeriu Muzeul Brăilei
Trohani George
Cod RAN    48646.01
Raport În campania din 2012 am urmărit mai multe obiective: extinderea săpăturilor pe Platou, pentru a verifica stratigrafia şi a obţine noi date privind locuirea din această zonă, continuarea săpăturilor pe Terasele 1 şi 2, precum şi finalizarea cercetării fortificaţiei dintre terasele menţionate.
În acest sens, au fost continuate cercetările în secţiunile vechi: S4 – carourile A1-A3 şi A4-A13, S2 – carourile A1-A3, S7 – carourile 6-8 şi S8 – carourile 1-3. Secţiunea S4 a fost prelungită cu încă 10 m spre nord cu scopul de a verifica stratigrafia Terasei 1 şi a evidenţia noi complexe. În urma acestei acţiuni lungimea totală a S4 a ajuns la 75 m, legând, practic, toate cele trei terase. Tot pe Terasa 1 au fost deschise alte două secţiuni, respectiv S11, cu dimensiunile de 4 x 2,5 m, paralelă cu S8, şi S12, cu dimensiunile de 6 x 2,5 m, paralelă cu S4. Ambele secţiuni au fost trasate cu scopul de a observa vestigiile fortificaţiei şi dinamica complexului 28 (structura de piatră).
Cercetările din epoca dacică
În această campanie au fost cercetate 14 complexe, dintre care 11 noi. Dintre acestea, 9 sunt gropi, iar două reprezintă, cel mai probabil, resturi de locuinţe. Din punct de vedere cronologic, 10 complexe sunt dacice, iar unul singur, o groapă, aparţine bronzului timpuriu.
Pe Terasa 1 cercetările s-au concentrat în jurul complexului 28, ce reprezintă o structură de piatră care pleacă din marginea terasei spre interior, fără să putem afirma dacă reprezintă o structură de fortificare sau de locuire. Având in vedere faptul că în S4 nu am descoperit elemente clare de fortificare şi nici bolovani căzuţi pe pantă, trebuie luat în calcul faptul că fie Terasa 1 nu a fost fortificată, fie posibila fortificaţie a fost demantelată. Pentru a clarifica acest aspect, dar şi pentru a culege date noi privind complexul 28, am deschis alte doua secţiuni, S11 şi S12, paralele cu S4 şi S8, ambele plecând din marginea pantei. În urma cercetărilor din S11 s-a observat că structura de piatră, complexul 28, continuă, fiind pusă în evidenţă de prezenţa unor bolovani masivi, aşezaţi compact, unii cu aspect de dală, fără a descrie o structura liniară. În secţiunea S12, plasată la est de S4, nu s-au găsit elemente clare privind existenţa aici a unui zid, ci doar câţiva bolovani, răspândiţi aleatoriu. Având în vedere că cercetarea nu este finalizată, iar datele obţinute pană acum sunt neconcludente, ne vom rezuma doar la menţiunea că existenţa în acest sector a unei fortificaţii nu poate fi dovedită în acest stadiu. La nord de complexul 28, la -0,25 m adâncime, a fost dezvelită o aglomerare de fragmente ceramice, pe o suprafaţă de 1,50 x 0,90 m, provenind de la pithoi, kantharoi, oale cenuşii, borcane, precum şi o gură de amforă cărămizie. Deocamdată, nu ne putem pronunţa cu privire la semnificaţia acestei aglomerări de material ceramic, însă putem spune că e primul complex de acest gen descoperit la Târcov.
Pe Platoul-acropolă s-au efectuat săpături în secţiunile S7, S9 şi S10, fiind cercetate mai multe gropi, precum şi un rest de locuinţă incendiată.
Secţiunea S7 a fost epuizată în această campanie, fapt care ne-a permis obţinerea unui profil stratigrafic.
În esenţă, stratigrafia de pe Platou este una relativ simplă:
- între -0 - 0,20/0,25 m – humus de pădure, măzăros, brun-negricios, cu multe rădăcini şi frunze putrezite; în acest strat apar sporadic materiale arheologice;
- între – 0,25 m – 0,50/0,60 m – strat brun-cenuşiu, relativ compact, cu fragmente ceramice, oase, pietre, bucăţi de lipitură arsă şi pigmenţi de cărbune. Observaţiile din timpul săpăturii şi analiza materialului ceramic pe adâncimi ne-a relevat faptul că în partea superioară a stratului predomină materialele dacice, iar spre baza acestuia avem doar material arheologic monteorean. Aşadar, cu siguranţa, există un strat de cultură monteorean, dar nu s-a putut face o clară delimitare stratigrafică;
- începând de la cota de –0,50/0,60 m apare stratul steril, format dintr-o argilă gălbuie, nisipoasă.
În secţiunea S7 au fost cercetate 3 gropi care au oferit un material arheologic relativ bogat şi interesant. Dintre acestea remarcam complexul 27, o groapă cu diametrul maxim de 1,10 m şi adâncimea de 0,40-0,45 m, ea fiind săpată de la cota de – 0,50 m. Interesant este faptul că în umplutura acestei gropi au fost descoperite doar materiale ceramice din epoca bronzului, iar pe fund se afla o ceaşcă-opaiţ dacică, întreagă! Alte două gropi, parţial suprapuse (complex 32 şi 32A), au fost cercetate în partea de est a secţiunii; ele aveau diametrele cuprinse între 1,50 şi 1,70 m şi o umplutură afânată, bogată în materiale arheologice.
În secţiunea S10 a fost dezvelită, parţial, o structură masivă de lipitură arsă cu dimensiunile de 3,50 x 0,90 m (complexul 36). Probabil că avem de a face cu un perete prăbuşit de la o locuinţă, lucru dovedit şi de bucăţile masive de lipitură, unele arse până la vitrifiere. Spre marginea de vest a structurii apar şi câteva fragmente ceramice cum ar fi: un picior şi cupa unei fructiere, parţial întregibilă, şi partea superioară a unei căni cenuşii, lucrată la roată. Complexul 36 a fost conservat în acest stadiu de săpătură, urmând a fi reluată cercetarea în campania din 2013.
În secţiunea S9 au fost descoperite doar două gropi, cercetate parţial, respectiv complexele 37 şi 38, în umplutura cărora au fost descoperite numeroase fragmente ceramice provenind în special de la borcane, ceşti-opaiţ şi căni.
Materialul ceramic descoperit în strat şi în complexe este relativ fragmentat, dar s-au putu recupera şi câteva piese întregi sau parţial întregibile, cum ar fi: o ceşcă-opaiţ, o cană şi o fructieră. Dintre piesele mici amintim descoperirea a şase fusaiole şi a unei rondele. Materialul metalic este extrem de rar. Au fost descoperite doar două fragmente de cuţite din fier, precum şi un fragment dintr-o oglindă de bronz. O piesă din os, un corn prelucrat, o cute şi un fragment de râşniţă din piatră întregesc tabloul descoperirilor din această campanie de la Tarcov.
Cercetările din epoca bronzului
Cercetările privind locuirea din epoca bronzului – cultura Monteoru s-au concentrat pe Platou, în secţiunile S7 şi S9. În aceste două secţiuni nu au fost identificate complexe noi, ci doar materiale ceramice aflate la baza stratului de cultură, dar şi antrenate în nivelul şi complexele dacice. Au fost descoperite fragmente ceramice decorate în manieră Ic3 şi Ic2, precum şi câteva fragmente provenind de la cuţite curbe din piatră.
Singurul complex posibil monteorean din această campanie, complexul 40, a fost descoperit în zona de pantă dintre Terasele 1 şi 2. Este vorba de o groapă observată în profilul de est al secţiunii S4, cea mai mare parte fiind în mal. Groapa are o formă tronconică cu diametrul gurii de 1,00 m, diametrul fundului de 1,60 m şi o adâncime de 0,90 m, fiind săpată de la baza stratului de cultură, respectiv de la - 0,70 m. Materialul ceramic descoperit în acest complex este exclusiv monteorean. Interesant este faptul că, în afara acestui complex, materialele din epoca bronzului descoperite pe cele trei terase sunt sporadice, ele fiind antrenate în nivelele şi complexele dacice
Ca şi în anii precedenţi, colectivul de cercetare a realizat mici cercetări de suprafaţă şi sondaje pe pantele şi pe platourile din proximitatea sitului arheologic în vederea identificării unor urme de locuire preistorice şi antice.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie 1. G. Trohani, R. Andreescu, Cercetările arheologice din punctul „Piatra cu Lilieci” din satul Târcov, comuna Pârscov, judeţul Buzău, Cercetări Arheologice 9, 1992, p. 46-51, pl. 1-18;
2. CCA 2008, p. 308-309;
3. CCA 2009;
4. Valachica, 21-22, 2008-2009, p. 216 – 217;
5. CCA 2010, p. 187- 189;
6. CCA 2011, p. 142-144;
7. CCA 2012, p. 144-145.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu