Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Turda | Judeţ: Cluj | Punct: Dealul Cetăţii | Anul: 2012

Anul   2012
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Cluj
Localitate   Turda
Comuna   
Punct
Dealul Cetăţii
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bărbulescu Mihai
Blaga George-Dragoş
Fabian Istvan
Fodorean Florin
Huszarik Pavel
Matei Dan
Nemeti Irina
Nemeti Sorin
Pîslaru Mariana
Cod RAN    55268.01
Raport Cercetarea arheologică1 în zona praetentura sinistra a fost începută prin trasarea unei secţiuni diagonale care uneşte centrul castrului cu colţul de nord-est, cu dimensiunile de 234 x 1,5 m. Pentru a lămuri unele situaţii apărute în două puncte ale secţiunii au fost praticate două casete: C01/2012 (10 x 4 m) şi C02/2012 (7 x 2 m). S-a excavat o suprafaţă totală de 405 mp, cu o adâncime medie de 1 m.
S01/2012, 234 x 1,5 m, orientată SV-NE. Caroiaj liniar la 1 m, numerotarea carourilor începe din capătul SV, din centrul castrului.
Edificiul I
Carourile 1-5. În capătul sud-vestic al secţiunii a fost dezvelită o parte din via principalis, drumul care străbate castrul de la nord la sud. În caroul 1, la adâncimea de – 0,40 m apar blocuri de calcar rotunjite la partea superioară (blocuri păstrate din pavajul drumului roman). În carourile 2-5 aceste blocuri nu mai sunt găsite, aici, la adâncimea de – 0,50 m fiind identificată o platformă de pietriş, piatră de râu şi calcar de Podeni sfărâmat, platformă ce constituie infrastructura drumului roman pavat.
Între m. 4,40 – 4,80 profilul nord-estic intersectează lespede de calcar rectangulară, aşezată p o bază rectangulară din piatră de carieră prinsă cu mortar. Partea superioară a bazei apare la – 0,70 m, iar partea superioară a lespezii la – 0.50 m.
În carourile 9-18 secţiunea a intersectat două ziduri ale unui edificiu, denumit edificiul I. Zidurile au fost excavate complet în epoca medieval – modernă, până în pământul steril (amprenta lor este vizibilă la nivelarea grundului secţiunii la adâncimea de – 1,20 m). Zidul 1 este tăiat de profilul nord-estic între m. 9,65 – 10,40 şi urma zidului scos are o lăţime de cca. 0,50 m. Zidul 2 este tăiat de profilul nord-estic între m. 15,60 şi 16,35 şi amprenta lui are o lăţime de 0,50 m. Ambele ziduri sunt construite în aceeaşi tehnică, folosindu-se materiale similare (în urma zidului scos se observă un pietriş mărunt, amestecat cu lut galben). Edificiul I, căruia îi aparţin aceste două ziduri este dispus paralel cu via principalis şi se deschide spre drum printr-un portic cu adâncimea de 1,75 m. Baza şi lespedea identificate în caroul 5, pe marginea drumului, sunt parte a acestui portic al edificiului I. Stratigrafia indică acelaşi lucru: între m. 4,85 – 9,90, există nivelul de humus modern (0/-0,25 m), nivelul de dărâmătură medieval-modernă (-0,25 / - 0,55 m), un nivel de depunere / locuire roman (- 0,55 / - 0,80 m) şi un nivel de călcare (lentilă de mortar) (- 0,80 / - 0,90 m), după care urmează pământul negru, steril din punct de vedere arheologic ( - 0,90 / -1,15 m). Nivelul de locuire roman şi lentila de mortar corespund cu nivelul de depunere din portic şi podeaua pe care se călca aici (lentila de mortar a fost identificată doar în portic, nu şi în interiorul edificiului, între zidurile 1 şi 2).
Stratigrafie în interiorul edificiului (m. 16): 1. humus modern ( 0 / - 0,20 m), 2. Nivel de dărâmătură medieval – modernă (- 0, 20 / - 0,55 m; la baza acestui strat se observă un strat compact de ţiglă), 3. strat de pământ gălbui lutos cu pigmenţi gri (- 0,55 / - 0,90 m, este de identificat cu nivelul de locuire roman din edificiu ; la baza lui nu se observă un nivel de călcare), 4. Steril (- 0,90 / - 1,20 m).
În carourile 17 – 73 secţiunea a intersectat un spaţiu deschis, liber de construcţii. Doar în carourile 36 – 42, în jumătatea sud-estică a fost identificată o platformă de calcar sfărâmat şi mortar, la adâncimea de – 0,65 / - 0,70 m (partea superioară a platformei ; grosimea startului de calcar şi mortar este de cca. 10 cm). Platforma a fost intersectată doar de profilul sud – estic şi probabil provine de la pavajul exterior al unui edificiu care se află la sud-est de secţiunea S01/2012.
Stratigrafia în curte este foarte simplă, cu un nivel de depunere antic şi medival puţin consistent (de exemplu, la m. 33-34): 1. humus modern (0 / - 0, 30 m), 2. nivel de depunere (pământ negru cu pigmenţi albicioşi şi fragmente de ţigle, ceramică şi oase de animale), 3. steril ( - 0,60 / - 0,90 m).
Edificiul II
Iniţial a fost deschisă o secţiune de 15 x 1,5 m (carourile 75-90 ale secţiunii magistrale). În această zonă au fost identificate două ziduri aparţinând unei construcţii numită ulterior edificiul II. În partea sud-vestică a fost identificat un zid cu lăţimea de cca. 0,70 m, din care se mai păstrează o singură asiză de piatră de carieră aşezată pe un pat de pietre de râu. Un zid construit într-o tehnică similară apare în partea nord-estică a secţiunii, având lăţimea de 0,55 m.
Continuarea săpăturii a condus la identificarea, în carourile 71-73, a unui edificiu cu portic, secţiunea intersectând urmele a trei ziduri scoase.
Zidul 1 este identificat în partea sud-vestică a secţiunii, fiind intersectat de profilul nord-vestic între m. 72,20 – 72,90. Amprenta zidului scos este vizibilă la nivelarea secţiunii la – 0,80 m. Zidul 1 este probabil zidul care susţinea bazele coloanelor unui portic care deschidea edificiu spre vest. Zidurile propriu-zise ale edificiului II sunt cele dezvelite anterior (zidul 2, lat de 0,70 m, tăiat de profilul nord-vestic între m. 75,80 – 76, 70, zidul 3, lat de 0,55 m).
Stratigrafie în interiorul edificiului (între zidurile 2 şi 3, m. 69, pe profilul sud-estic): 1. humus modern (0 / - 0,30 m), 2. nivel de cultură (pământ negru sfărâmicios cu material arheologic; la limita inferioară se găsesc multe ţigle) (- 0,30 / - 0, 50 m), 3. steril ( - 0, 50 / - 0, 70 m). Nu se observă urmele vreunei podele sau a unui nivel de călcare.
În carourile 83-110 a fost secţionat un alt spaţiu liber de construcţii. În carourile 111-129 a fost intersectat un drum orientat vest-est (astfel este perpendicular pe vis principalis şi paralel cu via praetoria). Au fost intersectate cele două rigole ale drumului (cea vestică la m. 111, cea estică la m. 117). Rigolele sunt adânci de – 0,70 / - 0,80 m şi sunt umplute cu material tegular, ceramică, oase de animale. Drumul apare ca o lentilă bombată de marne sfărâmate, materialul obişnuit pentru construirea infrastructurii drumurilor în castrul de la Potaissa. Stratigrafie prin drum (m. 115) : 1. humus modern (0 / -0,20 m), 2. nivel de depunere ( - 0, 20 / - 0, 35 m), 3. infrastructura drumului (lentilă de marnă) (- 0,35 / - 0, 45 m), 4. steril (- 0,45 / - 0, 60 m).
Edificiul III
În carourile 124 – 144 a fost identificat un edificiu cu portic. Zidul 1 este intersectat de profilul nord-vestic la m. 123,50 – 124,20. Amprenta zidului se observă la adâncimea de – 0,90 m şi are o lăţime de 0,50 m. Zidul este construit pe un pat de pietre de râu şi a fost excavat în epocă modernă (urma gropii de scoatere a zidului se observă imediat sub humus). Zidul 2 este intersectat de profilul nord-vestic între m. 133,20 – 133, 90. Amprenta zidului scos (şi nivelul de piatră din fundaţie păstrat) se observă la adâncimea de – 0, 95 m şi are o lăţime de 0,55 m. Zidul este desfinţat încă din epocă romană - groapa lui de scoatere întrerupe stratul de cultură / nivelul de locuire din edificiu, iar nivelul de dărâmătură post-roman acoperă urma gropii de scoatere. Zidul 3 este intersectat de profilul nord-vestic între m. 137,10 – 137,55 şi amprenta lui are o lăţime de 0, 40 m. Groapa de scoatere a zidului se observă imediat sub humus, ca în cazul zidului 1. Edificiul III poate fi identificat cu o baracă a soldaţilor (centuria) care se deschide spre nord-est printr-un portic. Edificiul III şi edificiul IV sunt două barăci (centuriae) aşezate faţă în faţă, despărţite de un drum orientat est-vest, patralel cu via praetoria. Între m. 139 – 143 a fost identificat porticul edificiului III, la m. 143 se află o plintă (0,65 x 0,60 x 0,10 m, la adâncimea de – 0,40 m, partea superioară a acesteia) aşezată direct pe pământul steril. În această zonă, în carourile 141 – 144 a fost identificat porticul prăbuşit al acestei barăci, într-o zonă mai puţin afectată de distrugerile şi bulversările medieval-moderne. La adâncimea de – 0,15 / 0, 25 m, imediat sub glie, a apărut acoperişul prăbuşit al porticului (multe fragmente de ţigle, chiar ţigle întregi cu dimensiunile de 0,51 x 0,35 m) şi o coloană căzută, in situ, lângă baza aşezată pe plinta descrisă mai sus. Coloana are dimesiunile de 1,70 m (lungime) x 0, 34 m (diametrul maxim; diametrul fusului la capătul superio reste de 0, 29 cm). Partea superioară a coloanei a fost distrusă de plug. Pe plintă apare baza pătrată a acestei coloane cu latura de 0,44 m şi diametrul torului de 0,44 m.
Între m. 144,30 – 148,60, la adâncimea de – 0,40 / - 0,45 m se află un strat de piatră de carieră şi prundiş, foarte compact care reprezintă infrastructura drumului dintre cele două barăci.
Edificiul IV
Între m. 148,25 şi 149,50 s-a găsit un alt fus de coloană fragmentar, la adâncimea de – 0,30 m. Fusul este mai distrus decât precedentul şi are dimensiunile păstrate de 1,40 m lungime şi un diametru maxim de 0, 34 m. Între m. 148,59 -149,40 profilul nord-vestic taie o lespede de calcar (0,70 x 0, 65 x 0,10 m), pe care era odinioară aşezată baza coloanei din carourile 149-150. Acestea (lespedea şi coloana) aparţin porticului barăcii estice, aflată dincolo de drum, faţă în faţă cu baraca vestică. Spre est au fost identificate apoi cele două ziduri scoase ale barăcii estice. Amprenta zidului 1 are o lăţime de 0, 60 m. Zidul 2, lat de 0,50 m, cade perpendicular pe zidul 1 şi colţul de clădire din carourile 155-158 este interiorul unui contubernium al acestei barăci.
Locuinţa medievală
Între m. 158 – 158,60, în centrul secţiunii, se află o mică platformă de piatră de râu în apropierea zidului excavat al barăcii (edificiul IV, zidul 2). În profilul NV, între m. 158,30 - 161,40 o lentilă de lut galben (podeaua barăcii romane). Între m. 159, 20 – 161,40 lentila de lut galben este suprapusă de o podea din cărămidă romană mărunţită. Stratigrafia profilului nord-vestic indică faptul că între m. 158,15 – 164,40 a fost săpată, din nivelul aflat imediat sun humusul modern, o groapă de mari dimensiuni, care coboară până la nivelul roman de călcare marcat prin lentila de lut galben. Fundul acestei gropi a fost nivelat cu material tegular roman mărunţit şi în marginea sudică a gropii apare platforma de piatră de râu. Groapa taie nivelul de cultură roman şi antrenează ceramică romană şi alte materiale rulate. Prezenţa în cantitate mare a ceramicii medievale lucrate cu roata rapidă, a unui fragment dintr-un topor din fier, a reutilizării materialului tegular roman şi a platformei de piatră de râu permite interpretarea acestui complex drept o locuinţă medievală (sec. XIV-XV).
Pentru lămurirea situaţiei spre nord de secţiune, în dreptul carourilor 155-161, a fost deschisă caseta C02/2012 cu dimensiunile de 7 x 2 m (paralelă cu secţiunea S01/2012). În carourile 3-4 ale casetei a fost dezvelită urma zidului scos al barăcii, iar spre est de aceasta platforma de lut galben suprapusă de stratul de material tegular roman pisat (podeaua locuinţei adâncite medievale).
Edificiul V
În carourile 164-174 secţiunea S01 a intersectat patru ziduri care aparţin unei clădiri (baracă) numită edificiul V. Zidurile se intersectează, formând colţuri de încăperi şi au dimensiuni diferite. Toate au fost excavate, fiind surprinsă doar amprenta gropii de scoatere, uneori şi o primă asiză din piatră de carieră. Dimensiuni : zid 1 – lăţimea amprentei 0,60 m, zid 2 – 0,60 m, zid 3 – 0,45 m, zid 4 – 0,50 m.
La est de zidul 4 al edificiului V, în afara construcţiei, s-a conturat la adâncimea de - 0, 95 m urma unei gropi de formă ovoidală (rectangulară cu colţuri rotunjite). Groapa este intersectată de profilul nord-vestic între m. 173,50 – 175,10. Diametrul maxim al gropii este de 1,60 m şi de la nivelul unde s-a conturat este adâncă de 1,10 m (de la nivelul actual de călcare – 2,05 m). În partea superioară a gropii au fost găsite două fibule (dintre care una de tipul Cociş 39 / fibulă în formă de T, datate în general în al treilea sfert al secolului III). În umplutura gropii a fost găsită multă ceramică romană, inclusiv terra sigillata, oase de animale, zgură, sticlă etc.
Edificiul VI
În carourile 180 – 186 au fost intersectate două ziduri care aparţin unui edificiu de identificat cu o baracă a soldaţilor. Zidurile apar la adâncimea de – 0,45 / 0,50 m (partea superioară) şi au o lăţime de 0,60 m. Se păstrează primul nivel din fundaţie, zidurile fiind construite din piatră de carieră prinsă cu mortar.
Edificiile VII - VIII
După un spaţiu liber de construcţii în carourile 186 – 200, în carourile 200 – 206 au fost intersectate cinci ziduri aparţinând edificiilor VII şi VIII (construcţii interpretate drept centuriae, barăci ale soldaţilor). Zidurile edificului VII sunt construite într-o tehnică similară şi cu acelaşi material (piatră) ca în cazul edificiului VI. Zidurile au o lăţime de 0, 70 m (zidul 1) şi 0,60 m (zidul 2) şi apar de la adâncimea de - 0, 25 m. Se păstrează trei asize de piatră.
În construcţia zidurilor edificiului VIII s-a folosit în special calcarul friabil de Podeni, piatra de râu de mari dimensiuni şi mortarul. Zidurile apar de la adâncimea de – 0,25 m (partea superioară) şi au lăţimi care variază de la 0,40 m la 0,60 m.
C01 / 2012, 10 x 4 m (Edificiile III – IV).
Caseta a fost trasată de-a lungul secţiunii S01, în dreptul carourilor 140-150 cu scopul de a dezveli porticele prăbuşite ale edificiilor III şi IV şi drumul aflat între porticele celor două barăci. Au fost identificate alte două baze de coloană (în caroul 1A o lespede, în carourile 7 B – C o lespede, o bază şi jumătate din fusul unei coloane). S-a putut stabili distanţa dintre baze şi existenţa unui intercolumnium de 3,40 m (diametrul maxim al fusului 0, 34 m / fusul este de 5 x 0, 34 m = 1,70 m, intercolumnium 10 x 0, 34 m = 3,40 m). S-a dezvelit o porţiune mai mare din drum care are centrul bombat şi rigole în faţa porticelor. Drumul este construit din piatră de carieră şi pietriş. În colţul NE al casetei a fost identificat zidul camerei edificiului IV, cu o lăţime de 0,60 m.[Mihai Bărbulescu].
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 1. Finanţarea cercetărilor s-a făcut din fondurile Ministerului Culturii, contact de cercetare arheologică sistematică nr. 33, din 7 august 2012.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu