.
Vlădeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Popina Blagodeasca | Anul: 2012
Anul:
2012
Epoca:
Hallstatt;Latene;Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade:
Epoca medievală timpurie
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă:
Județ:
Ialomiţa
Localitate:
Vlădeni
Comuna:
Vlădeni
Punct:
Popina Blagodeasca
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Corbu Emilia Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cod RAN:
Raport:

Săpăturile arheologice de la Vlădeni-Popina Blagodeasca (jud. Ialomiţa) - cod sit - 94802.01 - au fost efectuate pe baza autorizaţiei de săpătură nr. 63/2012, în perioada 6 august - 29 septembrie 2012 şi coordonate de dr. Emilia Corbu, responsabil ştiinţific de şantier. S-a lucrat cu 16 lucrători zilieri pe baza fondurilor aprobate de Muzeul Judeţean Ialomiţa şi de Ministerul Culturii. S-a cercetat o suprafaţă ...de 159 mp până la - 1m şi până la - 2 m pe suprafaţa SH c.16-c.20
Obiectivul principal al campaniei a fost investigarea unui fossatum unic până în prezent în aşezările medieval-timpurii de la nordul Dunării. În acest scop au fost trasate următoarele secţiuni şi casete:
SG c.11-c.15 (10 x 1,5 m) pentru investigarea zonei aflate în faţa şanţului de apărare.
SH (40 x 2 m) pentru investigarea zonei aflate în spatele şanţului, deci a zonei apărate de şanţ, precum şi a orientării şi formei întregului complex (fig.1).
Cas. A 46, A47, A48, A49 ( 4 x 4 m fiecare) pentru cercetarea integrală a unor complexe aflate în spatele şanţului.
De asemenea am continuat cercetarea în casetetele A 42 şi A 43 deschise în campania precedentă şi în care ne-am adâncit cu scopul de a verifica orientarea şanţului.
Au fost cercetate integral următoarele complexe:
- locuinţă adâncită medieval-timpurie (SH c.1-c.3-Cas. A 48), devenită în planul aşezării Bordeiul nr. 11
- locuinţă adâncită medieval-timpurie (SH c.6-c.8-Cas. A 46) devenită în planul aşezării Bordeiul nr. 12.
- cuptor menajer medieval-timpuriu ( SH 1-2, Cas. A 48) devenit în planul aşezării Cuptorul menajer nr. 9
- cuptor menajer medieval-timpuriu ( SH. 13, Cas. A 49) devenit în planul aşezării Cuptorul menajer nr.10.
- groapă medieval-timpurie cu funcţionalitate neprecizată (Cas. A 46, carou 2-3)
- Fossatum-ul a fost cercetat integral pe SH c.13-15 şi de-a lungul profilului nordic pe SH c.16-20.
Au fost doar intersectate şi cercetate parţial următoarele complexe aflate în faţa fossatum-ului:
- locuinţă getică adâncită (SG c.11-12)
- Complex nedeterminat (SG c.13-15)
Documentaţia constă în: carnet de şantier completat zilnic, circa 500 de fotografii digitale, un număr de 33 de desene pe hârtie milimetrică reprezentând planuri şi profile, etape de lucru şi desene finale, 256 de pungi de material ceramic selectate pe carouri şi secţiuni, cu un volum de circa 3000 fragmente ceramice. In prezent materialul documentar se află în lucru.
Fossatum (SH. C.15-C.19)
Deşi a fost obiectivul principal al campaniei, fiind până în prezent unic în aşezările medieval-timpurii de la nordul Dunării, complexul a fost cercetat doar spre finalul perioadei de săpături şi aceasta datorită faptului că situl arheologic se află încă în exploatare agricolă. Aşa că am aşteptat recoltarea sorgului petrecută la începutul lunii octombrie.
Detalii stratigrafice. Au fost trasate două secţiuni paralele SG (în 2011, 2012) şi SH (2012) aflate la 15 m distanţa una de alta, în partea vestică a aşezării, orientate E-V.
Prima constatare importantă a fost că şanţul este arcuit ca un semicerc spre vest. Aşa se face că apare pe traseul SG în carourile C.5-C.10 şi pe SH în carourile C 15-C19. Arcuirea se surprinde exact pe profilul sudic al Cas. A 42- Cas. A43 deschise între cele două secţiuni. Orientarea şanţului este NE-SE.
Pe traseul SH, şanţul coboară în pantă de la -1,20 (c.15) la -1,75 (c.16-c.19) urcând iarăşi la -1,20 (c.20). Lăţimea totală a şanţului era de 11,70 m, iar lăţimea la adâncimea maximă era de 7 m. La fel ca şi pe traseul SG, a fost găsită la marginea interioară a şanţului o groapă de par cu diametrul de 0,40 m ceea ce ne indică o palisadă simplă de stâlpi groşi din lemn ce delimita complexul de o parte şi alta.
Spre deosebire de SG unde adâncimea este doar de 1 m, pe SH adâncimea maximă este de 1,75 m, ceea ce ne sugerează fie că săparea şanţului a fost la un moment dat abandonată, fie spre final şanţul era mai puţin adânc.
S-a constatat că acest fossatum este unul şi acelaşi complex cu şanţul de apărare cercetat în anii anteriori pe SE/ 2006 şi SF/2007 unde avea adâncimea de 2 m şi aceeaşi formă rotunjită. Că este acelaşi şanţ o dovedeşte şi descrierea sedimentului din interiorul lui, brun-negricios, afânat, untos. Deosebirea este că pe SG şi SH se află în imediata vecinătate a unei zone de locuire şi din acest motiv are un inventar divers provenit de la resturile menajere ale unei faze de locuire ulterioare şanţului. Acest aspect se citeşte şi stratigrafic. Astfel că pe SE şi SF se conturează la –0,30 m în timp ce pe SH apare la -0,40 sub o fază de locuire medieval-timpurie.
Inventarul şanţului pe SH este destul de bogat şi constă din 594 fragmente ceramice din pastă nisipoasă, pastă cenuşie, ceramică lucrată cu mâna şi importuri. Acestora se adaugă câteva piese din os şi metal (aflate în lucru) oase fragmentare de animal, pietre, paiantă, zgură, pietre.
Ceramica nisipoasă este reprezentată de 358 (60%) fragmente neîntregibile provenite de la mai multe vase lucrate din pastă diferită. Cele mai multe au apărut între 0,30-0,70 m şi sunt lucrate din pastă omogenă cu nisip de granulaţie medie, ardere reducătoare relativ uniformă. Unele au angobă cărămizie. Decorul este divers: registre de valuri alternate cu striuri; mănunchiuri de striuri oblice pe orizontale; valuri formând ochiuri între ele, registre de striuri alternate cu valuri. Altele sunt lucrate din pastă cu nisip şi microprundiş cu angobă cărămizie şi decor striat. In fine, o mică parte sunt din pastă de foarte bună calitate, omogenă cu nisip abia vizibil şi ardere reducătoare cu decoruri bazate pe striuri orizontale. Se constată şi prezenţa pastei cu nisip şi scoică. Un număr infim au pastă caolinoidă.
Cele 86 (14%) de fragmente de ceramică cenuşie sunt din pastă de foarte bună calitate cu concreţiuni de calcar, omogenă, ardere bună reducătoare cu nuanţe cromatice de la cenuşiu cimentos la cenuşiu-închis. Sunt decorate cu linii lustruite vertical şi în reţea. Unele sunt arse oxidant.
Un număr de 105 (18%) fragmente ceramice sunt din pastă roşie, de bună calitate, cu sau fără concreţiuni de calcar, ocru sau mică, provenite de la vase de import diferite: amfore, oale sau vase mici. Majoritatea sunt de provenienţă antică sau medieval-timpurii. Doar 6 sunt medieval-târzii.
ÎIn fine, au apărut şi 45 fragmente lucrate cu mâna (8%). Ne interesează cele apărute la adâncime mare de -0,85 m, din pastă cu nisip şi cioburi pisate de factură medieval-timpurie.
Inventarul ceramic destul de sărac prezentat mai sus coroborat cu stratigrafia şanţului (aglomerarea lor până la -0,70) indică de fapt perioada în care şanţul era dezafectat şi folosea probabil ca groapă menajeră şi indică o datare în a doua jumătate a sec.IX-începutul sec. X. Astfel perioada de utilizare a şanţului coboară cu cel puţin o generaţie, adică în a doua jumătate a secolului VIII - începutul sec. IX.
Complexe aflate în spatele şanţului de apărare
Bordeiul nr. 11 (SH c.1-c.3-Cas. A 48)
Dimensiuni şi orientare.
Are plan patrulater de 4,50 x 4 m, orientat NE-SV, cu podeaua de -1,38 m. Intrarea se afla pe latura de SE şi cobora în trepte la -0,79, -1,15, -1,29. Pe podea se aflau patru gropi de par, provenite probabil atât de la bordei cât şi de la cuptorul menajer care l-a suprapus. Avea un cuptor cotlonit în colţul estic, oval, de 1,50 x 1,20 m şi cu vatra la -1,13 m. Patul de ardere al vetrei, gros de 8 cm, rezultase în urma folosirii îndelungate atât în cadrul bordeiului cât şi a cuptorului menajer ulterior.
Detalii stratigrafice
S-a delimitat la -0,43 cm de la nivelul actual al solului ca o serie de lentile de pământ galben amestecat cu brun, paiantă şi material arheologic. În centru sedimentul era brun-cenuşiu amestecat cu arsură şi paiantă. Situaţia stratigrafică inedită constă în aceea că această locuinţă a fost suprapusă de cuptorul menajer nr. 9 care i-a folosit parţial groapa şi cuptorul. Bordeiul se afla acoperit cu un strat gros de pământ galben de 0,30-0,40 m surprins pe aproape toată suprafaţa între -0,90-1,20 m. In SH c.3, mantaua de pământ glaben începe de la -0,70 m. Cam de pe la -1,13 m se afla sedimentul propriu-zis al locuinţei care era brun-maroniu, afânat cu pelicule negricioase. Este a doua locuinţă de pe Popina-Blagodeasca care a fost acoperită cu pământ galben, ceea ce ne sugerează o reamenajare a ariei de locuire, o fază de locuire nouă survenită la scurt timp după dezafectarea fazei anterioare
Datorită situaţiei stratigrafice, inventarul bordeiului a fost sărac. Am luat în studiu doar 112 fragmente apărute pe fundul bordeiului între -1 m-1,40 m. Acestea aparţin următoarelor categorii ceramice: nisipoasă, cenuşie, importuri şi ceramica lucrată cu mâna. Ceramica nisipoasă, doar 69 fragmente (62%) se evidenţiată prin pastă de foarte bună calitate cu nisip fin, bine omogenizată, ardere reducătoare până la negru şi decorată cu striuri orizontale de diferite grosimi de la cele fine până la caneluri late. Secundar se află pasta cu nisip de granulaţie medie, dar bine omogenizată şi deasemenea cu ardere reducătoare bună, deşi se constată şi fragmente exfoliate. Ne atrage atenţia un fragment de tăviţă din pastă cu nisip de granulaţie medie, lucrat la roata de mână, cu ardere pătată, vas ce se încrie în orizonturile timpurii ale culturii Dridu.
Din categoria ceramicii cenuşii s-au găsit doar 5 fragmente (4%) din pastă fină, ardere reducătoare bună, decorate cu linii lustruite vertical. In fine, fragmentele ceramice de import lucrate din pastă roşie, de bună calitate provin însă de la vase diferite, amfore, oale etc. şi reprezintă 19% (21 fragmente). Având în vedere însă dimensiunile complexului, răspândirea lor, faptul că unele atipice pot fi antice, nu pot contribui la datarea complexului. Acelaşi lucru se poate spune şi despre cele 17 fragmente lucrate cu mâna (15%) deşi unele sunt de factură medieval-timpurie.
Pe baza inventarului şi a stratigrafiei propunem o datare de sec.VIII-IX p.Chr.
Bordeiul nr. 12 (SH c.6-c.8-Cas. A 46)
Dimensiuni şi orientare
Plan pătrat de 4 x 4 m, orientat NE-SV. Podeaua se afla la -0,95 m. Cuptorul era cotlonit parţial în colţul vestic şi se prelungea cu o vatră lutuită în faţă spre interiorul locuinţei. Vatra era rotundă cu diametrul de 1 m. Toată latura de NV a cuptorului era arsă, arsură ce se întindea şi pe podea, ceea ce ne sugerează distrugerea acestei locuinţe prin incendiu.
Detalii stratigrafice.
S-a delimitat la -0,30-0,35 m ca un sediment brun-maroniu, afânat, cu lentile de pământ galben, cărămidă, chirpic, arsură, material arheologic divers. O groapă de doar –0,60 m aflată pe colţul nordic ne sugerează consolidarea pereţilor locuinţei cu tălpici de lemn.
Inventarul constă din ceramică, fragmente de oase de animale, mici piese de uz casnic de os sau piatră. Au fost găsite 632 de fragmente din mai multe categorii ceramice: din pastă nisipoasă, cenuşie, lucrată cu mâna şi de import. O parte din acest material poate să aparţină gropii dintr-o fază ulterioară, care l-a intersectat, dar departajarea este dificil de făcut, de vreme ce groapa a fost săpată în chiar umplutura bordeiului. Prin analogie, celelalte gropi de bucate sau cu funcţionalitate neprecizată erau aproape lipsite de inventar.
Din ceramică nisipoasă se aflau 380 (60%) de fragmente ceramice din pastă de mai multe tipuri:a) din pastă cu nisip fin, abia vizibil, foarte omogenă, arsă reducător şi decorată cu striuri de diferite grosimi; b) pastă cu nisip de granulaţie mică şi medie, arsă reducător, decorate cu striuri în diverse combinaţii, mănunchiuri de striuri oblice pe orizontale, şi mănunchiuri de striuri încrucişându-se între ele, valuri alternate cu striuri; c) pastă cu microprundişuri din care unul are decor ”cu unghia,, pe gât; d) pastă cu scoică; e) pastă caolinoidă; f) cu nisip şi cioburi pisate. Variantele c,d,e sunt mai rare. Cele de la nivelul de -0,70 au depuneri calcaroase, ce sugerează un bordei incendiat.
Cele circa 57 exemplare (11%) diin pastă fină cu rare concreţiuni de calcar, arsă reducător cu nuanţe de cenuşiu cimentos sau aproape negru erau decorate cu linii lustruite vertical, în reţea sau în mănunchiuri oblice. Unele sunt arse oxidant de culoare cărămizie. Provin de la vase diferite, identificate fiind oala cu toarte în bandă lată şi ulciorul.
Ceramica lucrată cu mâna, circa 38 fragmente (6%) este foarte puţină în ansamblul complexului dar provine din apropierea podelei.
Se adaugă o serie de fragmente de import din care cele mai importante sunt din pastă roşie (105 ex. adică 17%) provenite de la vase diferite, în special amfore.Acestea apar mai ales în straturile superioare.
Trebuie să adaugăm prezenţa unor fragmente ceramice din pastă cenuşie lucrate la roata rapidă provenite de la un vas cu fundul plat. Tot din alte epoci istorice sunt şi 17 fragmente din pastă micacee şi 13 smălţuite.
Considerăm pe baza inventarului şi a stratigrafiei că bordeiele nr.11 şi 12 au fost contemporane, datându-se în a doua jum. a sec.VIII - înc. sec. IX.
Cuptorul menajer nr. 9 ( SH, C.1-2)
Aşa cum arătam la stratigrafia bordeiului nr. 11, acest complex a folosit cuptorul bordeiului şi parţial groapa acestuia. Se delimita la -0,30 -0,40 m de la nivelul actual ca un sediment gri-cenuşos, foarte afânat, cu pigmenţi de pământ galben, cenuşă şi arsură. Groapa de acces avea dimensiuni de 2,50 x 2,50 m cu adâncimea de -0,82 m, orientat NE-SV cu cuptorul la est.
Majoritatea cuptoarelor menajere de la Vlădeni-Popina Blagodeasca au intersectat şi folosit parţial bordeiele din faza anterioară.
Inventarul analizat provine din stratul arabil până la adâncimea de -0,80 m. Au fost găsite 232 fragmente ceramice aparţinând următoarelor specii: nisipoasă, cenuşie, lucrată cu mâna şi importuri.
Cele 111 fragmente (48%) din pastă nisipoasă înregistrează în funcţie de compoziţia pastei mai multe variante. Cele mai multe sunt din pastă cu nisip de granulaţie medie, bine omogenizată, ardere bună, reducătoare şi decorate cu striuri în diverse combinaţii: valuri alternate cu striuri, mănunchiuri de striuri oblice pe orizontale dar şi pe verticale, valuri formând ochiuri între ele, striuri oblice pe umăr şi corp striat. La unele exemplare pasta devine rugoasă cu microprundişuri. Pe locul secund se află pasta cu nisip fin, bine omogenizată, ardere reducătoare până la negru, decorată în special cu striuri orizontale. Sporadic apare pasta caolinoidă.
Din categoria cenuşie s-au găsit 37 fragmente (16%) din pastă cu rare concreţiuni de calcar, cimentoasă, de bună calitate, decorată cu linii lustruite vertical, în reţea şi o canelură orizontală. Unele fragmente cu decor în reţea sunt arse oxidant.
Ceramica lucrată cu mâna are un procent ridicat (33 ex. adică 14%) dar provine din toate straturile complexului, de la vase diferite din pastă diferită, semifină sau rugoasă, arsă oxidant dar şi reducător, din care unele sunt de factură antică.
Fragmentele de import au un procent semnificativ (49 ex. adică 21%) şi provin de la vase diferite din pastă roşie, de la amfore în toate straturile complexului.
Cuptorul menajer nr. 10 ( SH. C.13- Cas. A 49)
S-a conturat la -0,30 m ca un sediment brun-negricios, foarte afânat, pe alocuri grăunţos cu lentile de cenuşă. Este compus dintr-o groapă de acces (oarecum trapezoidală cu colţuri rotunjite, de 2,50 x 2 m şi adâncimea de -1,29 m) şi o vatră. Intregul complex avea dimensiunile de 4 x 2,50 m. Intrarea se afla pe latura de NV aşa cum ne sugerează o treaptă aflată la -0,92 m. Vatra cotlonită în colţul nordic la avea adâncimea de -1,21 m, era rotundă cu diametrul de 1,50 m. (fig.9). Patul de ardere al vetrei avea grosimea de 9 cm şi sugerează o utilizare îndelungată.
În sud-estul gropii de acces se aflau patru gropi de pari, adânci de -1,43 care par să nu aibă legătură cu complexul. Posibil să provină de la o palisadă dintr-o altă fază de locuire.
Inventarul acestui bordei constă din 302 fragmente ceramice din categorii diferite de pastă: nisipoasă, cenuşie, lucrată cu mâna şi importuri. Ceramica nisipoasă este majoritară (181 fragmente, adică 60%) şi se constată prezenţa mai multor categorii de pastă: cu nisip de granulaţie medie, angobă cărămizie şi decor divers; a pastei cu nisip fin, foarte bine omogenizată şi cu ardere reducătoare. Sporadic apar: pasta cu microprundişuri, pasta caolinoidă şi pasta cu nisip şi scoică, pasta cu nisip şi cioburi pisate. Alte decoruri, în afară de cele pe baza striurilor orizontale de grosimi diferite, sunt: valuri formând ochiuri între ele, registre de valuri şi striuri, valuri formând ochiuri între ele, linii scurte oblice pe gât, striuri oblice.
Ceramica cenuşie (64 ex. adică 21%). Fragmentele provin de la mai multe vase, printre care şi o oală cu buza scurtă şi toartă lată prinsă de buză cu decor lustruit vertical. In general pasta este cimentoasă de bună calitate.
Un procent semnificativ de 12% (37 fragmente) este din pastă roşie de la vase de import, în special amfore dar şi oale sau vase de mic volum. Fragmentele erau împrăştiate în toată umplutura, atipice şi posibil antice.
Nu lipsesc nici fragmentele ceramice lucrate cu mâna (17 ex. adică 6%) din care multe mici şi atipice.
Pe baza inventarului şi în special a ceramicii nisipoase acest cuptor se datează la fel ca şi cuptorul nr. 9, cu care a fost contemporan, în a doua jumătate a secolului al IX-lea.
Groapă cu funcţionalitate neprecizată (Cas. A46, c.2-3)
Din acest complex s-a păstrat doar partea inferioară cu diametrul de 1,50 x1,20 şi care cobora în pantă de la -1,27 la -1,43 m. Stratigrafic a fost evidenţiată de un sediment negricios, afânat, grăunţos care descria a formă neregulată aproape de centrul casetei A46. Săpată în umplutura bordeiului şi fără pereţi amenajaţi, aceasta s-a colmatat pe o bună parte din suprafaţa bordeiului nr.12.
Complexe aflate în faţa şanţului de apărare
Pentru a investiga această zonă, în acest an am prelungit secţiunea SG cu încă 10 m şi am constatat că stratigrafic avem altă situaţie:
- stratul medieval timpuriu este foarte subţire deşi materiale arheologice medieval-timpurii apar atât în stratul arabil cât şi în strat până la aproape -0,30 m. Sub stratul medieval-timpuriu se află un strat antic caracterizat de un sediment gri-cenuşiu, foarte afânat, cenuşos. In acest strat am intersectat două complexe pe care le-am cercetat parţial. Este vorba de o locuinţă care apare pe SG c.11-c.12, caracterizată de multă cenuşă şi arsură şi care se adânceşte până la -1,40 m. Acest complex a fost distrus parţial de şanţul de apărare şi de amenajările pendinte acestuia.
- în SG c.14-15 apare un alt complex nedeterminat încă, adâncit până la 1 m, posibil o altă locuinţă.
Încadrarea cronologică şi culturală a acestor complexe va fi efectuată după cercetarea integrală a acestora.
Campania din anul 2012 ne-a prilejuit importante precizări stratigrafice cu privire la evoluţia aşezării. Complexele apărute pe traseul SH constituie un veritabil ,,sandwich stratigrafic,, care confirmă existenţa mai multor faze de locuire, din care evidente în situaţia de faţă sunt doar trei. Situaţie similară a mai apărut cu ani în urmă pe traseul Cas. B7-B10, unde au fost surprinse patru faze de locuire
Fossatum-ul este de fapt un şanţ de apărare, descoperire unică până în prezent în aşezările de la nordul Dunării. Face parte din cea mai veche fază de locuire. Nu excludem posibilitatea ca aşezarea medieval-timpurie în faza finală să se fi extins şi pe grindul vestic, adică dincolo de limitele trasate iniţial de şanţ.
Locuinţele şi cuptoarele menajere medieval-timpurii cercetate în spatele şanţului se adaugă celor din anii anteriori şi configurează o aşezare de mari dimensiuni organizată sistematic. Cele patru complexe se află pe aceeaşi axă E-V, la distanţă egală între ele.

English Abstract:

The main objective of the campaign were to investigate a defence ditch in the northern part of the early-medieval settlements and the area behind the ditch (defensive trench). Two early-medieval occupation phases were discovered behind the ditch. Two dwelling-houses and two domestic furnaces were investigated. Two ancient archaeological features and a thin early-medieval level were investigated in front of the ditch. Defence ditch (SH C.14-C.20) has a round shape, down the gentle slope from 1.20 m to 1.75 m depth. It was 11.70 maximum width and 7 m to maximum depth. Inventory consist of 594 pieces of broken pottery, of which 60% from sandy paste. It is dated to 8th- 9th century AD. Archaeological features were uncovered behind the trench, at a distance of 10 m on the same axe O-W. The two phases of occupation are proved by the fact that both huts intersect later structures. Household furnace No. 9 intersected No. 11 hut, a hovel cross No. 12 hut. Huts are dated in the first half of the 9th century AD. Domestic ovens can be dated in the second half of the 9th century AD. The poor inventory consists in 2000 broken pottery fragments but a lot of pots cannot be restored. Most of them (60%) were made of sandy paste.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO