Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bologa | Comuna: Poieni | Judeţ: Cluj | Punct: Castrul roman | Anul: 2012

Anul   2012
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Castru
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Cluj
Localitate   Bologa
Comuna   Poieni
Punct
Castrul roman
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Boda Imola Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cupcea George Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Filip Cristian Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Marcu Felix Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Oloşutean Gelu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Păuşan Xenia Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cod RAN    59069.01
Raport În acest an am reluat cercetările în zona centrală a castrului, mai precis zona clădirii comandantului. În anii 1970 praetorium-ul a fost identificat în partea din dreapta a clădirii comandamentului. Clădirea comandantului ocupă o suprafaţă de 570,00 mp.
A fost cercetată arheologic, prin două secţiuni, o parte din clădirea comandantului trupelor de la Bologa. Secţiunea denumită convenţional S1 are dimensiuni de 15 x 2 m şi o orientare E-V. A fost trasată pe lăţimea a ceea ce banuiam a fi clădirea comandantului, cât mai aproape de extremitatea sa sudică şi de limita sa estică. Secţiunea denumită S2, având dimensiuni de 10,00 x 2,00 m, a fost trasată perpendicular pe prima în apropiere de extremitatea sa estică, pentru a cerceta încăperile de pe latura estică a structurii.
Constatăm astfel că ne aflăm în colţul de SE al clădirii comandantului, fiind identificate clar trei interioare ale încăperilor de pe latura de E. Stadiul de conservare al clădirii este foarte bun, păstrându-se chiar partea superioară a podelei. Toate încăperile par să fie încălzite, inclusiv în pereţi, datorită descoperirii multor tegulae mamatae, dintre care o parte semnificativă in situ, adică lipide de faţa de N a Z1. Descoperirea inelului de aur în S2 nu face decât să confirme funcţionalitatea clădirii intuită de N. Gudea, compartimentările interioare fiind însă diferit.
În colţul de SE al clădirii am identificat urmele unei locuiri post-romane, sub forma unei structuri cu tălpi din piatră amestecată cu cărămidă, fiind detectabil chiar şi substrucţia nivelului de călcare, constituit dintr-un lut bine bătut de culoare gălbuie. La acelaşi nivel au fost surprinse şi două ţigle in situ, folosite pentru a podi încăperea, fiind aşezate pe substrucţia amintită. Fragmentele ceramice de culoare gri cu pastă grosieră ne vor ajuta probabil la stabilirea cronologiei. În stratul de demolare au apărut şi materiale romane: fragmente de geam, cataramă de bronz şi un distribuitor de curele pentru harnaşament.
Una din gropile din colţul clădirii pare să fie groapa unui stâlp pe care l-am identificat a fi cel mai recent/târziu element de construcţie descoperit. Locuirea târzie pare să fi amenajat stratul de demolare în vederea unei podiri.
În exterior este clar vizibil stratul de demolare al structurii, din care provin majoritatea materialelor, tăiat, între m 9,30 şi 10,20 de o secţiune veche a lui N. Gudea. Ne-am oprit deocamdată în exterior pe un context care pare să fie nivelul de construcţie al clădirii. Peste acesta a fost aşezat un praefurnium, folosit probabil la încălzirea încăperilor absidate identificate de N. Gudea pe latura de S a clădirii. Dacă zidul de sud al clădirii era folosit la instalaţia de hypocaustum, atunci aceasta era una mixtă, atât cu canale cât şi cu pilae, fiind identificate cărămizile din capetele pilae-lor.
Au fost descoperite ţigle ştampilate pe care au fost identificate un fragment al unei ştampile aparţinând cohors II Hispanorum şi mai multe fragmente ale cohors Aelia Gaesatorum, astfel că este posibil ca structura să fi fost ridicată de a doua unitate.
Clădirea a fost evident acoperită cu ţigle.
O altă secţiune a lui N. Gudea pare să fi apărut în S2, unde s-a oprit pe podeaua romană.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu