.
Bucureşti | Punct: Militari-Câmpul Boja | Anul: 2012
Anul:
2012
Epoca:
Epoca bronzului;Latene;Epoca migraţiilor (sec. III - VI);Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);Epoca medievală (sec. XIII -XVIII);Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade:
Epoca modernă;
Epoca post-romană;
Epoca medievală mijlocie;
Epoca medievală târzie;
Epoca bronzului
Categorie:
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Mormânt izolat
Județ:
Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Comuna:
mun. Bucureşti
Punct:
Militari-Câmpul Boja
Sector:
Sectorul C
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Hălmăgeanu Cosmin Şt. Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti
Negru Mircea Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti
Schuster Cristian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Motivul investigaţiilor din anul 2012 a fost o descoperire întâmplătoare, respectiv un mormânt de inhumaţie aparţinând necropolei din secolele XVIII-XIX, cunoscută în acest punct al sitului.
Pentru recuperarea materialului arheologic şi informaţiilor ştiinţifice a fost practicată o secţiune, în interiorul perimetrului Aşezământului Sf. Apostol Andrei, situat pe str. Boja, la nr. 73. Zona se află în partea ...central-vestică a sitului, la limita acestuia, în apropierea locului unde au avut loc primele campanii de cercetări în anul 1958. În acest punct terenul se lăsa spre interiorul platoului, o zonă mai joasă decât terasa înaltă dinspre râul Dâmboviţa.
Secţiunea, orientată vest-est, a avut lungimea de 4,00 m şi lăţimea de 2,00 m. Adâncimea sa a fost cuprinsă între 0,73 m şi 0,82 m de la nivelul actual al solului. Carourile au fost numerotate de la vest la est.
Cercetările arheologice preventive s-au încheiat cu descoperirea unor materiale arheologice din epoca bronzului, secolele II-III, VI şi IX-X. De asemenea, a fost descoperit un mormânt de inhumaţie din secolele XVIII-XIX..
Stratigrafia a fost următoarea: 0-0,28 m – solul vegetal steril arheologic; 0,28-0,46 m – strat de pământ cenuşiu negricios cu materiale arheologice din secolele II-III, VI şi un fragment aparţinând secolelor IX-X; 0,36-0,72 m – strat de pământ de culoare cenuşie, cu materiale arheologice din epoca bronzului.
Epoca bronzului
Cele mai vechi urme de locuire aparţin epocii bronzului. Lotul de fragmente ceramice s-a dovedit destul de semnificativ pentru suprafaţa limitată cercetată în campania 2012. Fragmentele de vase ceramice descoperite pot fi încadrate în cele trei mari categorii de pastă identificate lîn acest sit arheologic: fină (Tipul 1), semifină (Tipul 2) şi grosieră (Tipul 3). Aceste tipuri au putut fi subîmpărţite la rândul lor în mai multe subcategorii. Trebuie spus că din punct de vedere al cantităţii, numărul fragmentelor ceramice de la vase modelate din pastă de Tipul 3.1 a fost cel mai consistent, urmat la distanţă apreciabilă de cele de Tipul 2.3; cele din pastă fină de Tipurile 1.1. şi 1.2. s-au cifrat la un lot de numai nouă cioburi.
Din cauza stării accentuat fragmentare a ceramicii, cu greu au putut fi reconstituite câteva forme de vase.1
Astfel, din pastă de Tipul 3 au fost modelate: vase-sac, din categoria recipientelor medii şi mari, folosite, foarte probabil, la păstrarea proviziilor; vase borcan, din categoria recipientelor de dimensiuni medii: cu gâtul aproape cilindric, buza dreaptă sau oblică, îngroşată spre exterior; străchini: cu pereţii oblici, cu buza uneori îngroşată spre exterior, având câteodată sub această unul sau două brâie aplicate; castron cu pereţii oblici, buza dreaptă, îngroşată la exterior, arcuită uşor spre interior.
Din pastă de Tipul 2 au fost lucrate următoarele forme: vase-sac, din categoria recipientelor medii cu un gât arcuit, buza dreaptă subţiată, flancată la exterior cu o sau două linii orizontale adâncite; castron cu pereţii oblici, buza dreaptă, arcuită uşor spre interior sau la exterior, decorate uneori cu măturica; vase cu corpul globular având la incidenţa dintre gât şi corp un şir de găuri rotunde, iar sub acesta o apucătoare-buton verticală, flancată sub ea de o proeminenţă conică, urmată de două şiruri paralele de adâncituri rectangulare.
Pentru olăria din pastă fină (Tipul 1), avându-se în vedere şi numărul mic de fragmente ceramice recuperate, au putut fi reconstituite numai câteva forme: vase globulare: cu gât înalt şi cilindric, buza dreaptă, îngroşată la exterior; castroane cu pereţii arcuiţi spre exterior, buza tăiată oblic, îndoită spre interior sau cu corpul rotunjit, gâtul scurt, cilindric, prevăzut cu două toarte în bandă, verticale, dispuse simetric, amplasate pe gât şi umăr, uneori prevăzute cu butoni, decorate cu diferite forme geometrice, realizate în tehnica împunsăturilor succesive; străchină lucrată într-un mod rudimentar, cu pereţii aplecaţi puternic spre exterior; ceşti: cu corpul globular, gât înalt, decorate cu diferite forme geometrice în tehnica împunsăturilor succesive.
Ceramica descoperită în campania din anul 2012, în Sectorul C de la Militari-Câmpul Boja, se înscrie perfect în olăria produsă de comunităţile din faza a III-a a culturii Tei din Muntenia2. Unele dintre formele recipientelor au rădăcini în fazele anterioare, o parte dintre tipurile vase vor fi modelate şi în faza a IV-a. Această afirmaţie este sprijinită de ceea ce a fost descoperit atât la Militari-Câmpul Boja, dar şi în alte aşezări de pe teritoriul oraşului Bucureşti şi nu numai3.
Tipurile de decor ale ceramicii Tei III din situl nostru sunt identice cu acelea din alte aşezări. Atragem însă atenţia asupra ornamentului realizat cu măturica („Besenstrichverzierung”). El a fost identificat pe multe din fragmentele ceramice recuperate în campaniile din 2008 şi 2012 în Sectorul C de la Militari-Câmpul Boja. Acesta a fost practicat, aşa cum arătat mai sus, atât pe ceramica grosieră (Tipul 1), cât şi pe cea semifină (Tipul 2). Abundenţa acestui decor practicat pe lotul de ceramică recuperat în 2012 (procentul cioburilor cu acest decor din totalul pieselor de olărie descoperite, se ridică la cca 45%), este pentru situl de pe malulul Lacului Morii oarecum surprinzător. În campaniile anterioare, decorul de tip Besenstrich a fost de asemenea documentat, dar pe un număr restrâns de fragmente4.
În campania din 2012 au mai fost găsite un fragment de la o probabilă ladă de la un car în miniatură şi un fragment de la un „capăt de băţ”. În ceea ce priveşte carele în miniatură, ele au fost documentate la Militari-Câmpul Boja şi în campaniile anterioare, dar nu prin lăzi, ci prin rotiţe cu şi fără bucşe laterale.5 Capete de băţ asemănătoare au fost descoperite şi în urma săpăturilor mai vechi.6 Asupra posibilelor lor funcţionalităţi am zăbovit cu alt prilej.
În nivelul de cultură din mileniul I p.Chr. au fost descoperite mai multe fragmente de vase ceramice din secolele II-III, VI şi IX-X p.Chr.
Dintre fragmentele de vase din secolele II-III p.Chr., amintim un fund de vas din pastă zgrunţuroasă de culoare cenuşie, un fragment toartă de vas din pastă de culoare cărămizie, buza de vas din pastă de culoare cenuşie fină.7
Din secolul VI p.Chr. datează un fragment de vas din pastă nisipoasă de culoare cărămizie, modelat cu mâna liberă.8
Mormântul nr. 6
Groapa mormântului nu a putu fi surprinsa. Zona este parte a unui crov în care se adună apa din precipitaţii, fapt ce ar putea fi o explicaţie în acest sens. Scheletul era depus la adâncimea de 0,78-0,82 m, de la nivelul actual al solului. Scheletul era în poziţie întinsă pe spate, cu ambele mâini depuse pe abodmen. În timp, ele probabil, s-au mai deplasat către coapse. Capul erau uşor mai ridicat decât restul corpului.
Orientarea E-V şi culoarea gălbuie a oaselor, ne determină să considerăm, chiar în lipsa inventarului, că mormântul face parte din necropola identificată în acest punct, datată în secolele XVIII-XIX.9

English Abstract:

The archaeological excavation from 2012 was done inside of Saint Andrei Foundation, on the southern limit of the site. There were some information about un inhumation tomb that was discovered when there were started some home excavations. At the end of archaeological excavation, there were found archaeological material from Late Bronze Age (Tei Culture), 2nd-3rd century AD, and 5th century. Also, there was found an inhumation tomb from the 19th century.

Bibliografie:

1. Alexandra Comşa, Anthropological data regarding the skeleton nof the 19th centuries discovered at Militari-Câmpul Boja, în M. Negru, C. Schuster, A. Bădescu, A. Comşa, A. Morintz, Militari Câmpul Boja. Series IV. 2. Archaeological excavations from 2006-2007, Târgovişte., 2007, p. 43-47.


3. Valeriu Leahu, Date şi consideraţii noi cu privire la periodizarea evoluţiei culturii Tei, Cercetări Arheologice 9, 1992, p. 62-72.
4. Valeriu Leahu, Cultura Tei. Grupul cultural Fundenii Doamnei. Probleme ale epocii bronzului în Muntenia, Bibliotheca Thracologica XXXVIII, Bucureşti, 2003.
5. Mircea Negru, Cristian Schuster, Dragoş Moise, Militari-Câmpul Boja. Un sit arheologic pe teritoriul Bucureştilor, Bucureşti, 2000, p. 57-152.
6. Negru, Mircea, Badescu, Alexandru, V. Cuculea-Sandu, Militari Câmpul Boja, series VI, Settlements dating from 5th to 7th centuries AD (Archaeological Excavations since 1958 up to 2005), Bucureşti, 2009
7. Negru et alii. 2007a - Negru, Mircea, Militari Câmpul Boja Series, III, Settlements of 2nd to 4th centuries AD, Târgovişte, 2006, 148 p., Ed. Cetatea de Scaun
8. Mircea Negru, Cristian Schuster, Alexandru Bădescu, Alexandra Comşa, Alexandru Morintz, Militari Câmpul Boja. Series IV. Archaeological excavations from 2006-2007, Târgovişte, 2007.
9. Cristian Schuster, De la epoca pietrei la prima vârstă a fierului , în Mircea Negru, Crsitan Schuster, Dragoş Moise, Militari-Câmpul Boja. Un sit arheologic pe teritoriul Bucureştilor, Bucureşti, 2000, p. 13-46.
10. Cristian Schuster, Die Tei-Kultur, în Zur Bronzezeit in Südrumänien. Drei Kulturen: Glina, Tei und Verbicioara, Bd. II, Târgovişte, 2007, p. 39-74.
11. Crisitan Schuster, Mircea Negru, Militari - Câmpul Boja. An archaeological site on the territory of Bucharest II. Pre- and Proto-Historic Settlements, Târgovişte, 2006.
12. Cristian Schuster, Mircea Negru, Ceramica Tei III de la Bucureşti-Militari „Câmpul Boja”, Sectorul D, Drobeta 17, 2006, p. 52-61.
13. Cristian Schuster, Traian Popa, Mogoşeşti. Studiu monografic, Bibliotheca Musei Giurgiuvensis I, Giurgiu, 2000.

Note Bibliografice:

1. Leahu 1992, p. 70 sq.; Leahu 2003, p. 111 sqq.; Schuster 2007, p. 62 sqq.


2. Leahu 2003, p. 114 sqq.; Schuster 2007, p. 64 sqq.
3. Schuster 2000, p.; 34; Schuster, Negru 2006, pl. 18:2, 22:3; Schuster, Negru 2007, pl. II:2; Negru et alii. 2007b, pl. 41:6, 42:4, 44:5, 43:3, 5, 46:1.
4. Schuster 2000, p. 36 şi pl. 42:3. Schuster, Negru 2006, p. 52 sq.
5. Schuster 2000, p. 36; Schuster, Negru 2006, p. 53 şi pl. 30:2.
6. Schuster 2000, p. 36 cu lit.; Schuster, Popa 2000, p. 68 cu lit.; Schuster, Negru 2006, p. 53 sq.
7. Pentru mai multe informaţii: Negru 2000; Negru 2009.
8. Pentru mai multe informaţii: Negru 2007a.
9. Comşa 2007, p. 43-47.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO