Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Radomireşti | Judeţ: Olt | Punct: DN6/E70, Lot 2, Alexandria-Craiova, sectorul Mihăieşti-Caracal-Drăghiceni | Anul: 2012

Anul   2012
Epoca
Epoca bronzului;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca romană;
Epoca bronzului
Categorie
Civil;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Amenajare/construcţie
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Olt
Localitate   Radomireşti
Comuna   Radomireşti
Punct
DN6/E70, Lot 2, Alexandria-Craiova, sectorul Mihăieşti-Caracal-Drăghiceni
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Mihai George
Negru Mircea
Popovici Sabin
Cod RAN    128481.01 125481.02
Raport Cercetarea de diagnostic pe traseul DN6 – Lotul 2, Alexandria-Craiova, sectorul Mihăeşti-Caracal-Drăghiceni a vizat extinderea cu 1,50 m a părţii carosabile, pe fiecare sens de mers.
În vederea întocmirii studiului de diagnostic arheologic, au fost efectuate un număr de 43 de secţiuni. Acestea au avut lungimea standard de 20 m, lăţimea de 1,00 m şi adâncimi cuprinse între 0,70 m şi 1,20 m. Ele au fost practicate acolo unde există cursuri de ape (Călmăţuiul Mare, Călmăţuiul Mic, Olt etc.) sau văi seci, cu potenţial arheologic. Secţiunile au fost trasate alternativ, în lungul axului drmului, de o parte si de alta a acestuia, la o distanţă de 20 de m una de alta.
Secţiunile practicate ne-au permis să identificăm şi să delimităm două noi situri arheologice.
Situl arheologic nr. 1. Sat Radomireşti, comuna Radomireşti, judeţul Olt
Situl arheologic se află la în vatra satului Radomireşti (judeţul Olt), de o parte şi de alta a pârâului Călmăţuiul Mare.Terenul este înclinat către pârâu, cu o pantă destul de abruptă. El a fost reperat pe traseul DN 6 de la Km 145+100 si până la Km 145+370. Pentru delimitarea sa au fost practicate secţiunile numerotate de la S 5 la S 8. Suprafaţa afectată de proiect este de cca. 6600 mp
Stratigrafia observată a fost următoarea: 0-0,25/0,30 m - strat de pământ de culoare cenuşiu-negricioasă, sol vegetal; 0,25/0,30-0,40-0,50 m - strat de pământ de culoare cenuşiu-negricioasă cu vestigii arheologice din epoca romană; 0,50 -0,60 m - strat de pământ de culoare cenuşiu-negricioasă cu vestigii arheologice din epoca bronzului; 0,60-1,00 m - strat de pământ de culoare castanie, steril arheologic.
Din epoca bronzului datează câteva fragmente de vase ceramice modelate cu mâna din pastă nisipoasă de culoare cenuşie.
În cursul cercetării de diagnostic, în cadrul secţiunilor deja menţionate au fost descoperite fragmente de vase ceramice ce pot fi datate în secolele II-III p.Chr. Acestea sunt de la amfore, vase de bucătărie din pastă zgrunţuuroasă cenuşie, cât şi de la vase pentru servitul mesei din pastă fină de culoare cenuşie.
Câteva fragmente de vase ceramice modelate la roată din pastă fină de culoare cărămizie aparţin unui orizont din secolul XIX. Ele au fost decorate cu linii orizontale sau cu alte motive pictate.
Situl arheologic nr, 2. Municipiul Caracal, judeţul Olt – Drumul roman de la Romula la Sucidava,
Situl se află într-o zonă de interfluviu, în apropierea Municipiului Caracal. El a fost surprins pe traseul DN6 de la Km 160+862 la Km 160+872. Pentru delimitarea sa a fost practicată sectiunea S 34.
Drumul roman a fost construit din pietriş, dispus în două straturi. Cel de deasupra conţinea pietre mai mici (cca. 3-5 cm), iar cel din partea inferioară, mai compact, cuprindea pietre mai mari (7-9 cm). Drumul avea la bază 6,50 m, iar în partea superioară, datorită răvăşirii de arături adânci, măsura cca. 9 m.
Stratigrafia a fost următoarea: 0-0,10 m - sol vegetal amestecat cu pietre; 0,10-0,30 m - strat de pietris; 0,30-0,60 m - strat compact de pietre, cu dimensiuni, ceva mai mari decat cel de deasupra (de la 2 la 8 cm); 0,60-1,00 m - strat de pământ de culoare castanie, steril arheologic.
În cursul cercetării de diagnostic, în cadrul secţiunii nr. 34, între m 8.30, şi m 16.40 au fost descoperite pietre de râu din compoziţia drumului roman.
Deşi lipsesc materiale arheologice, profilul şi zona sunt argumente solide pentru identificarea în acest punct a unui drum roman ce lega Romula de Sucidava. Acesta trecea printr-o aşezare romană aflată la câteva sute de metri sud de acest punct, identificată pe DN6 - Varianta Ocolitoare a Municipiului Caracal.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu