Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Tărtăria | Comuna: Săliştea | Judeţ: Alba | Punct: Gura Luncii | Anul: 2012

Anul   2012
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Neolitic;
Eneolitic
Categorie
Civil;
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Tărtăria
Comuna   Săliştea
Punct
Gura Luncii
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cîntar Adrian Universitatea de Vest, Timişoara
Luca Sabin Adrian Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu
Măruia Liviu Universitatea de Vest, Timişoara
Micle Dorel Universitatea de Vest, Timişoara
Cod RAN    7080.01
Raport Raport tehnic de evaluare a potenţialului arheologic
În data de 21-24 oct 2012, o echipă condusă de arh. exp. dr. Dorel Micle de la Asociaţia Arheo Vest Timişoara a efectuat ridicarea topografică (planimetrie şi altimetrie) a zonei cu potenţial arheologic din perimetrul sitului arheologic Tărtăria „Gura Luncii”, jud. Alba, cu o suprafaţă de aprox. 14 ha, precum şi prospecţiunea magnetometrică în interiorul zonei mai sus menţionate.
Din punct de vedere geografic situl arheologic de la Tărtăria – Halta CFR, este localizată lângă halta Tărtăria, pe un mic promontoriu lung de 300-350 m şi lat de 150 m. Din punct de vedere administrativ, situl se găseşte în unitatea administrativ teritorială a comunei Săliştea, sat Tărtăria, judeţul Alba.
Ridicarea topografică s-a efectuat cu o Staţie Totală Leica TC407 în suprafaţa cerută de beneficiar de 14 ha a sitului arheologic Tărtăria „Gura Luncii”, jud. Alba, pentru a surprinde limitele naturale ale aşezării preistorice. Astfel s-a putut determina forma relativ plată a promontoriului, afectat doar amenajările agricole.
Culegerea datelor topografice s-a efectuat într-o reţea de puncte dese pentru a surprinde toate elementele naturale şi antropice, însă şi releveul topografic de mare fineţe rezultat reflectă aceleaşi observaţii iniţiale obţinute prin analiza comparativă a hărţilor istorice şi topografice moderne, şi anume că terenul cu caracteristici geostrategice naturale a fost modificat antropic, datorită locuirii intensive a zonei.
Platoul central al promontoriului, aflat la altitudinea de 223 m are o uşoară înclinaţie spre vest, iar în latura de sud a fost deranjat de lucrările de amenajare a căii ferate.
Prospecţiunea magnetometrică (metoda fluxgate) efectuată cu un aparat Bartington GRAD 601 dual, a relevat prezenţa în stratul agricol a unor resturi materiale (cărămizi şi fragmente de ciment) aparţinând unei clădiri moderne împrăştiate pe toată suprafaţa centrală, iar în profunzime existenţa unor amprente magnetice puternice ce trădează urme de locuire intensă precum şi incendieri. Prospecţiunea nu a putut fi efectuată şi în sectorul sudic unde cantitatea mare de fier de la materialul rulant al CFR impietează rezultatele citite de magnetometru.
Caracteristicile tehnice ale gridului sunt: dimensiune grid – 20x20 m; interval de scannare – x = 0,125 m, y = 1 m; valoare maximă – 200 nT, valoare minimă -200 nT, valoare medie indicată – 0.92 nT; traverse în zigzag; orientare spre N.
Prospecţiunea magnetometrică efectuată în arealul a scos la iveală şi bulversările magnetometrice create de fostele cercetări arheologice sistematice, identificând arealul fostelor excavaţii.
Din punct de vedere arheologic s-a semnalat posibila existenţă a mai multor complexe de mari dimensiuni, pe platforma centrală a promontoriului. De altfel în acest areal s-au identificat şi numeroase fragmente ceramice preistorice.
În concluzie recomandăm investigarea prin săpătură arheologică sistematică a amprentelor magnetice de pe platforma centrală, şi eventual investigarea printr-un sondaj a punctelor de interes marcate de noi ca susceptibile a fi complexe arheologice din zonele laterale.
Este de preferat o decapare mecanizată pentru stratul agricol, pentru conturarea eventualelor complexe arheologice.
Menţionăm că, în opinia noastră, pe baza ridicării topografice, a prospecţiunii geofizice, a analizei geomorfologice a terenului şi a perieghezei sistematice a arealului, nucleul sitului arheologic se află pe platoul central al promontoriului (care deja a fost cercetat prin săpătură arheologică sistematică).
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu