Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Nădlac | Judeţ: Arad | Punct: Sit 1 M (Autostrada Nădlac – Arad, lot 1, km. 0+000 - 0+300) | Anul: 2012

Anul   2012
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca migraţiilor (sec. VII - XI)
Perioade
Epoca romană;
Epoca post-romană
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare deschisă;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Arad
Localitate   Nădlac
Comuna   or. Nădlac
Punct
Sit 1 M (Autostrada Nădlac – Arad, lot 1, km. 0+000 - 0+300)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Balogh Tamás
Brehulescu Alexandru
Ciobanu Narcis
Cizmar Ştefania
Cociş Sorin Ilie Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Copos Gelu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Cordoş Elena Cristina Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Cumurciuc Korneliu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Dobos Alpár Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ferencz Szabolcs Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ferencz-Mátéfi Ágota
Ignat Ana Lucreţia
Lăzărescu Vlad Andrei Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Lie Marian Adrian
Mihai Andrei Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Mustaţă Silvia Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Oprean Coriolan Horaţiu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Petric Paul-Ioan
Săsărman Mihai Vlad
Ţuţuianu Costin Daniel Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Urák Malvinka Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ursuţiu Adrian Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Cod RAN    9636.03
Raport Cercetările arheologice preventive pe Autostrada Nădlac-Sibiu, tronsonul Nădlac-Pecica, Lot 1 km 0+000-22+218, şi bretea, km, 0+000-5+911, jud. Arad, sau desfăşurat în mai multe etape, pe parcursul a doi ani. Diagnosticul a fost efectuat de Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca iar investigaţia arheologică a fost efectuată de IAIA Cluj-Napoca în colaborare cu Complexul Muzeal Arad. Pe parcursul mai multor campanii extinse pe doi ani, cu numeroase întreruperi datorate incapacităţii constructorului de a finanşa cercetarea preventivă, ductul autostrăzii a fost cercetat integral. La acesta se adaugă şi un sit de pe breteaua de legătură Nădlac. Alte trei situri identificate pe breteaua de legătură nu au fost investigate din cauza rezilierii contractului constructorului. Datorită întreruperilor frecvente a cercetărilor preventive ce au avut ca urmare dublarea timpului de execuţie a lucrărilor, publicarea rezultatelor a devenit posibilă doar in anul 2013.
Situl 1M (km0+000 - 0+300) identificat cu ocazia proiectului investiţional a fost inedit până la data inceperii diagnosticului arheologic. Pe cele circa 1,5 ha decapate mecanic integral au fost descoperite în total 86 de complexe arheologice, compuse din locuinţe adâncite de mari dimensiuni, cuptoare, morminte, gropi menajere de dimensiuni variabile cu sau fără inventar, precum şi numeroase şanţuri sarmatice răspândite pe întreaga suprafaţă a sitului.
Complexele aferente sitului 1M, aparţinând epocii deja menţionate se află grupate în general în centrul perimetrului investigat, fiind mărginite de şanţuri contemporane lor ce ies din limita autostrăzii spre nord, sud, cât şi spre vest, trecând frontiera pe partea ungară, fapt ce fapt ce probează o locuire mai extinsă. Situl 1M a fost cercetat dincolo de graniţă de colegii maghiari.
Cele mai semnificative descoperiri sunt ansamblurile funerare M1 (028-029) şi M2 (032-033).
Ansamblul funerar M1 constă din: 1 - (Cx 028) - şanţ de formă circulară, cu pereţii uşor înclinaţi spre bază, iar fundul este plat. Lăţimea complexului la conturare este de aproximativ 1,4 m, iar adâncimea medie, surprinsă în funcţie de nivelul de decapare, este de aproximativ 0,4 m. Umplutura constă dintr-un pământ brun-cenuşiu, afânat, nepigmentat, în care a fost descoperit material ceramic de factură sarmatică. Diametrul maxim exterior al complexului este de 12 m; 2 - (Cx029)- complex de formă rectangulară, dispus în centrul ringului, cu laturile lungi pe direcţia N-S. Lungimea maximă surprinsă la conturare este de 4 m, iar lăţimea este de 2,66 m. La o adâncime de aproximativ 0,9 m, a fost surprinsă o structură din lemn. Cele patru bârne transversale sunt depuse la o distanţă de aproximativ 0,6 m, acestea au o lăţime de 0,2 m şi o grosime de 0,04 m. Bârnele au fost surprinse pe o lungime care variază de la 2 m la 2,1 m. Cele două grinzi depuse de-a lungul laturilor lungi, au o distanţă între ele de aproximativ 1,7 m. din cauza stadiului avansat de degradare, nu se poate stabili lăţimea şi grosimea acestora. În partea centrală a amenajării, a fost descoperit un femur. Se poate presupune faptul că defunctul a fost deranjat de alte intervenţii ulterioare depunerii în camera funerară. În apropierea colţului sud-estic, a fost descoperit un fragment dintr-o piesă din fier, care făcea probabil parte din inventarul funerar al defunctului. Din punct de vedere cultural, complexul este sarmatic.
Ansamblul funerar M 2 constă din: 1 - (Cx032) Complexul prezintă sub forma unui şanţ de formă circulară, cu pereţii uşor înclinaţi spre bază, iar fundul este plat. Din punct de vedere metodologic s-a procedat la golirea integrală a complexului şi păstrarea unor martori de aproximativ 0,4 m. Lăţimea complexului la conturare este de aproximativ 1,,8 m, iar adâncimea medie, surprinsă în funcţie de nivelul de decapare, este de aproximativ 0,4 m. Umplutura constă dintr-un pământ brun-cenuşiu, afânat, nepigmentat, în care a fost descoperit material ceramic de factură sarmatică. Diametrul maxim surprins al complexului este de 12, 3m; 2 - (Cx033) – groapă de formă dreptunghiulară, cu laturile lungi pe direcţia N-S şi dispusă central în raport cu şanţul circular (Cx 032). Lungimea maximă surprinsă la conturare este de 3,84 m, iar lăţimea este de 2,5 m. Pe parcursul cercetării integrale a complexului, s-a confirmat faptul că acesta reprezintă de fapt o amenajare de tip funerar. La o adâncime de aproximativ 1 m, de la nivelul de decapare, a fost surprinsă o structură din lemn formată din două bârne depuse la o distanţă de 1,4 m una de cealaltă, de-a lungul laturilor lungi şi două bârne transversale depuse la o distanţă de 2,6 m una de cealaltă de-a lungul laturii scurte a amenajării. Bârnele lungi au fost surprinse pe o lungime de 3,16 m şi respectiv 2,9 m, iar cele scurte pe o lungime de 1,72 m şi respectiv 1,5 m. Acestea au o lăţime de aproximativ 0,14 m. În interiorul structurii din lemn au fost surprinse resturile osteologice umane, ale unui defunct depus în această cameră funerară. De asemenea, ca şi în cazul Cx 029, deoarece resturile osteologice nu se află în poziţie anatomică, mormântul pare să fie deranjat de unele intervenţii ulterioare, deşi nu au fost identificate urme ale gropii de jefuire. În partea nordică a complexului, în interiorul structurii din lemn a fost surprins un vas întreg de dimensiuni mici, din pastă semifină, cu angobă roşie. Tot în această zonă, au fost descoperite fragmente ale unei piese din bronz, iar în partea centrală a amenajării încă două fragmente ale unor/unei piese din fier. Toate acestea par să fi făcut parte din inventarul funerar al defunctului.
Cele două morminte cu ring au bune analogii in lumea sarmatică. Pe teritoriul României ele sunt o premieră după cunoştinţele noastre. Cronologic ambele construcţii funerare pot fi datate în sec. III. p.Chr.
Ca elemente de datare pentru restul complexelor sarmatice (locuinţe ?, cuptoare, şi gropi menajere) dispunem exclusiv de materialul ceramic. Materialele arheologice permit o încadrare în secolele III- IV (ceramică de factură sarmatică lucrată la roată şi la mâna în pastă grosieră, precum şi cioburi grafitate).
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu