Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Tecuci | Judeţ: Galaţi | Punct: La Plopi (Varianta de ocolire a mun. Tecuci, km. 5+900-6+200) | Anul: 2012

Anul   2012
Epoca
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Epoca migraţiilor (sec. III - VI);
Epoca modernă (sec. XIX - XX)
Perioade
Epoca modernă;
Epoca post-romană;
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt timpuriu
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Galaţi
Localitate   Tecuci
Comuna   Tecuci
Punct
La Plopi (Varianta de ocolire a mun. Tecuci, km. 5+900-6+200)
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Băjenaru Constantin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA
Ciobotaru Paul Muzeul Mixt Tecuci
Colţeanu Petrică Ionuţ Muzeul de Istorie Galaţi
Georgescu Ştefan Viorel
Ilie Costel
Nicu Mircea Muzeul Mixt Tecuci
Petcu Radu
Petcu Răzvan
Simion Mihaela Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA
Vasilescu Dan
Cod RAN    75212.02
Raport Cercetarea din noul sit „Tecuci-La Plopi” a fost determinată de identificarea unei zone cu potenţial arheologic bogat în urma efectuării unui diagnostic arheologic necesar realizării obiectivului investiţional „Varianta ocolitoare a Municipiului Tecuci”.
Proiectul face parte din „Programul Operaţional Sectorial -Transport 2007-2013”, Axa Prioritară 2 - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem naţional durabil de transport, Domeniul major de intervenţie 1 – „Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii naţionale rutiere”.
Proiectul are ca scop realizarea variantei de ocolire pe partea de SV a Muncipiului Tecuci pentru preluarea traficului de tranzit între DN24 si DN25. Traseul variantei de ocolire Tecuci are o lungime de 6,945 km.
Obiectivul general al cercetării arheologice preventive a fost delimitarea noului sit semnalat între km. 5+900 - 6+200 a Variantei ocolitoare Tecuci, cercetarea complexelor, artefactelor sau ecofactelor din zona afectată de lucrările de construcţie.
Având în vedere aceste considerente, cercetarea efectuată în acest an a dus la deschiderea unei suprafeţe de săpătură de 300 x 12m, în care au fost identificate un cenuşar1 şi 174 de complexe de locuire aparţinând epocii bronzului (cultura Noua), Hallstatt-ului timpuriu, secolul IV p.Chr.(cultura Sântana de Mureş-Cerneahov) şi perioadei moderne. Cenuşarul a fost cercetat prin trasarea a 21 secţiuni (2m x 6m.), orientate NS şi 2 casete. Menţionăm că suprafaţa cercetată a fost împărţită în carouri de 25 x 12 m, începând de la V spre E, pentru a uşura localizarea complexelor de locuire descoperite. Pentru a putea fi cercetat integral compexul Cx. 34, apărut în, capătul de sud al S 2, constituit din pietre mari de râu amenajate intenţionat a fost deschisă Cs.1 (2 x 1,50 m.). Materialul prelevat din Cx. 34 datează complexul în Hallstatt-ul timpuriu, iar sub nivelul acesta materialele recoltate aparţin epocii bronzului. Cs. 2 a fost deschisă în partea de S a suprafeţei cercetate, pentru a se cerceta integral complexele 167 şi 168 apărute în profilul de S al suprafeţei.
Cercetările efectuate în perimetrul cuprins între km. 5+900 - 6+200 au pus în evidenţă un număr de 174 de complexe arheologice, din care 5 locuinţe, 3 vetre, 165 gropi şi o amenajare rituală formată din pietre de râu de mari dimensiuni.
Locuinţa 1 (Cx. 31) Locuinţa are formă rectangulară cu colţurile rotunjite, dimensiunule păstrate sunt de 3,50m x 1,50m şi a apărut în S 2 la -0,15 m. Materialul prelevat datează locuinţa în Hallstatt-ul timpuriu.
Locuinţa 2 (Cx. 32) A apărut în S 1A la -0,35m sub forma unei aglomerări de ceramică, pietre de dimensiuni medii şi oase. Dimensiunile păstrate sunt de 1,00m x 1,00m, forma sa nu poate fi precizată, ea continuându-se sub profilul de N al suprafeţei cercetate. Materialul prelevat datează locuinţa în epoca bronzului, cultura Noua.
Locuinţa 3 (Cx. 32A) A apărut în S 1A la -0,90 m. Are formă rectangulară, dimensiunile păstrate fiind de 4,00 x 2,00 m. Inventarul prelevat de la nivelul locuinţei o încadrează pe aceasta în epoca bronzului, cultura Noua.
Locuinţa 4 (Cx. 35) A apărut în S 4 la -0,35m. Forma ei nu poate fi precizată, dimensiunile păstrate fiind de 0,75 x 0,60 m. Materialul recoltat de pe acest nivel aparţine epocii bronzului, cultura Noua.
Locuinţa 5 (Cx. 126) A apărut în caroul K la -0,85m. Forma ei este dreptunghiulară, colţurile rotunjite, având dimensiunile de 3,60 x 2,70 m. Este o locuinţă adâncită, pereţii drepţi, adâncimea maximă fiind la -1,05 m. Bordeiul este orientat NV-SE, cu gropi de par pe interior, plasate la mijlocul laturilor scurte, ce ar putea sugera construirea unui acoperiş în două ape. Materialul recoltat de pe suprafaţa bordeiului aparţine culturii Sântana de Mureş-Cerneahov.
Vatra 1 (Cx. 33) a fost descoperită în S 6A la -0,50 m, având dimensiunile de 0,80 x 0,80 m. A fost aşezată direct pe pământ bătut, forma ei fiind circulară. Vatra prezintă o refacere.
Vatra 2 (Cx. 120), conturată la -0,50 m în caroul J. Forma vetrei este ovală, dimensiunile ei fiind de 0,95 x 0,75m. Grosimea lipiturii vetrei este de 0,05 m, iar suprafaţa ei este făţuită şi aşezată pe un strat de pietre de râu de dimensiuni mici şi medii. În jurul vetrei au fost descoperite fragmente ceramice lucrate cu mâna şi la roată şi resturi osteologice care încadrează complexul în cultura Sântana de Mureş-Cerneahov2.
Vatra 3 (Cx. 169). A fost descoperită în marginea de E a cenuşarului, la –0,40 m, în caroul E. Are dimensiunile de 0,90 x 0,90 m, forma ei fiind circulară. Suprafaţa vetrei a fost feţuită şi a fost aşezată pe un strat de pietre de râu de dimensiuni medii. În jurul ei au fost descoperite câteva fragmente ceramice lucrate cu mâna care datează vatra în epoca bronzului, cultura Noua.
Amenajare rituală (Cx. 34) este formată din 10 pietre de râu de mari dimensiuni, cu urme de fasonare, amenajate sub formă de dreptunghi. A fost descoperită în capătul de S al S 2 şi pentru a fi cercetată integral a fost deschisă o casetă (Cs. 1). Pământul din jurul şi de deasupra amenajării conţinea resturi osteologice, fragmente ceramice şi urme de cărbune şi fier. La -0,95 m, sub pietre, în pământul săpat, au fost observate resturi osteologice de animale şi fragmente mici de fier. Sub pietre s-au observat urme de cărbune şi câteva fragmente osteologice de animale. La -1,05 m se observă urme de cenuşă pe toată suprafaţa casetei.
Pe lângă complexele menţionate mai sus au mai fost sesizate şi golite un număr de 165 gropi, de forme şi dimensiuni diferite, dintre care 64 se încadrează în epoca bronzului, 20 în hallstatt-ul timpuriu, 14 aparţin culturii Sântana de Mureş-Cerneahov, 3 perioadei moderne şi 64 nu au putut fi încadrate cronologic.
Ceramica prelevată atât din secţiuni cât şi din complexe aparţine epocii bronzului (cultura Noua), Hallstatt-ului timpuriu şi secolului IV p.Chr.
Fragmentele ceramice specifice culturii Noua, descoperite în suprafaţa cercetată, aparţin ceramicii fine şi grosiere, având diferite forme şi ornamente realizate prin incizie3.
Hallstatt-ul timpuriu este reprezentat prin fragmente ceramice şi vase întregibile provenite de la diferite tipuri de vase, lustruite atât la interior cât şi la exterior, de culoare cenuşie, castanie şi neagră. Decorul este realizat prin incizie, o altă formă fiind reprezentată de brâiele simple şi alveolate.
Ceramica specifică culturii Sântana de Mureş-Cerneahov este reprezentată prin trei tipuri, provenite de la diferite forme de vase. Primul tip este reprezentat de ceramica grosieră, lucrată cu mâna, în compoziţia căreia un intrat şi cioburi pisate. Al doilea tip este reprezentat de ceramica lucrată cu roata, din pastă zgrunţuroasă cu pietricele în compoziţie. Al treilea tip este reprezentat de ceramica lucrată cu roata, de bună calitate, care are în compoziţie nisip, foarte bine arsă şi ceramica fină lustruită. Fragmentele ceramice prezintă ca ornamente brâul alveolat şi motive ornamentale lustruite4.
Din cenuşar şi din complexe au fost recoltate o serie de unelte din os şi piatră. Uneltele din os sunt realizate prin prelucrarea oaselor de animale şi sunt reprezentate de cuţite, omoplaţi crestaţi, răzuitoare, dălţi, seceri-tupik şi împungătoare. Uneltele din piatră sunt reprezentate prin cuţite curbe de piatră, fragmente de râşnite şi de topoare şi frecătoare5. Pe lângă unelte au fost descoperite şi câteva obiecte casnice din lut ars, greutăţi şi discuri din lut ars cu ornamente incizate.
Cercetarea arheologică preventivă din situl “Varianta ocolitoare a municipiului Tecuci”, oordina “La Plopi”, km. 5+900 – 6+200, a confirmat existenţa unor locuiri din epoca bronzului, Hallstatt-ul timpuriu, secolul IV p. Chr. şi perioada modernă.
În urma deplasărilor pe teren şi a cercetărilor de suprafaţă, s-a constatat existenţa, în partea de S a suprafeţei cercetate, a încă 4 cenuşare precum şi resturi de locuire aparţinând secolului IV p.Chr. Propunem continuarea cercetărilor arheologice în zona neafectată de proiect, precum şi înscrierea în Lista Monumentelor Istorice din România.
Rezumat
English Abstract The archaeological excavation undertook at the “Tecuci - detour km. 5+900-6+200” site, at “La Plopi”, covered a surface of 3600 m2. The archaeological site is situated on the detour around Tecuci, between km. 5+900-6+200. We uncovered an ash pan and 165 pits. The ash pan was investigated through 21 trenches (6m x 2m), oriented N-S, and a sondage (Cs. 1.2m x 1.50m). We discovered five dwellings (three – from the Bronze Age, one – Hallstatt, one – the Sântana de Mureş-Cerneachov culture), three hearths (two – the Bronze Age, one – the Sântana de Mureş-Cerneachov culture), one ritual arrangement and 165 pits (64 – Bronze Age, twenty – Early Hallstatt, fourteen – the Sântana de Mureş-Cerneachov culture, three – Modern Age). 64 pits could not be dated.
Bibliografie
Note Bibliografice 1. A. C. Florescu, Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. Aşezări şi necropole, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos 9, Călăraşi, 1991, pp. 69-73; A. C. Florescu, Şt. Rugină, D. Vicoveanu, Aşezarea din epoca bronzului tîrziu de la Gîrbovăţ (r. Tecuci, reg. Galaţi), Danubius 1, Galaţi, 1967, pp. 75-87.
2. M. Nicu, Costel Ilie Raport cercetare arheologică preventivă Negrileşti Curtea Şcolii, CCA 2008; Mircea Nicu, Costel Ilie, Adamescu Adrian, Ciobotaru Paul, Raport cercetare arheologică preventivă Negrileşti Curtea Şcoli, CCA 2009; Costel Ilie, Mircea Nicu, Adamescu Adrian, Ciobotaru Paul, Raport cercetare arheologică preventivă Negrileşti Curtea Şcoli, CCA 2010; Costel Ilie, Mircea Nicu, Adamescu Adrian, Ciobotaru Paul, Ovidiu Soleriu Cotoi, Raport cercetare arheologică preventivă Negrileşti Curtea Şcoli, CCA 2011; Costel Ilie, Mircea Nicu, Adamescu Adrian, Ciobotaru Paul, Ovidiu Soleriu Cotoi, Raport cercetare arheologică preventivă Negrileşti Curtea Şcoli, CCA 2012.
3. A. C. Florescu, op. cit., fig. 26, 27, 29, 33, 37.
4. V. Palade, Aşezarea şi necropola de la Bârlad – Valea Seacă sec. III-IV, Editura Arc 2000, Bucureşti, 2004, p.574, fig.219/9; p.590, fig.233/9; O. L. Şovan, Necropola de tip Sântana de Mureş-Černejacov de la Mihălăşeni (judeţul Botoşani), Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2005, pl.317/9.
5. A. C. Florescu, op. cit., fig. 115, 117, 123, 126, 128, 129, 132, 134; A. C. Florescu, Şt. Rugină, D. Vicoveanu, op. cit., fig. 4.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu