.
Corabia | Judeţ: Olt | Punct: Celei | Anul: 2012
Anul:
2012
Epoca:
Latene;Epoca romană timpurie (sec. I - III);Epoca migraţiilor (sec. III - VI)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca post-romană;
La Tène
Categorie:
Civil;
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Aşezare urbană
Județ:
Olt
Localitate:
Corabia
Comuna:
or. Corabia
Punct:
Celei
Toponim:
Sucidava
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Amon Lucian Universitatea Craiova
Cojoc Mirela Muzeul de Arheologie şi Etnografie, Corabia
Gherghe Petre Universitatea Craiova
Petolescu Constantin Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Stoica Onoriu Societatea Numismatică Română, Filiala Craiova
Vasiliţă Ştefan Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN:
Raport:

Situl arheologic Sucidava este amplasat în jud. Olt, oraşul Corabia, cartierul Celei, str. Sucidava, la o distanţă de circa 1 km faţă de malul nordic al Dunării. El cuprinde două puncte de interes arheologic major: zona aşezării romane civile, suprapusă în totalitate de construcţii moderne; zona platoului cetăţii romano-bizantine. În acest din urmă punct au fost identificate în special vestigii din perioada de ...tranziţie la epoca bronzului, a doua epocă a fierului, epoca romană timpurie (sec. II-III), epoca romană târzie (sec. IV-V), epoca paleobizantină (sec. VI) şi epoca medievală (sec. XIII-XVI).
Campania din anul 2012 s-a desfăşurat între 3-12 iulie 2012. Săpăturile arheologice au fost efectuate în zona centrală din interiorul cetăţii romano-bizantine, denumită Suprafaţa 2002, în casetele C.1, C.8, C.9, C.17 şi C.18, situate la extremitatea nordică a suprafeţei respective.
Obiectivul campaniei 2012 a vizat continuarea cercetărilor din anul precedent, care atinseseră adâncimea maximă în caseta C.9, la -2,00 m, unde fusese surprins nivelul dacic târziu (sec. I a.Chr. - sec. I p.Chr.), în care au fost descoperite o vatră rituală cu decor şi o alta, distrusă încă din antichitate. În campania actuală au fost înregistrate rezultate notabile doar în casetele C.8, C.9 şi C.18.
Caseta C.8. La adâncimea de 1,90 m au fost identificate urmele unei locuinţe modeste, care, din punct de vedere stratigrafic, aparţine perioadei cuprinsă între sfârşitul sec. III şi primele decenii ale sec. IV. Ea pare să fi fost dezafectată şi nivelată la capătul acestei perioade, probabil în contextul lucrărilor edilitare din epoca constantiniană. De aceea, elementele păstrate din structura sa sunt extrem de puţine. Se remarcă o vatră de foc cu formă dreptunghiulară, orientată nord-sud şi realizată din lut ars la roşu. Dimensiunile sale observabile sunt de 1,00 x 0,60 m, dar nu este exclus ca ea să continue şi dincolo de profilul sudic al casetei. De-a lungul laturilor, vatra pare să fi fost mărginită de câte un şir de pietre mari de râu, parţial deranjate în prezent. În jurul său se observă mai multe fragmente de cărămizi romane aşezate în dungă, al căror amplasament pare a sugera existenţa unor aliniamente. În capătul nord-vestic al vetrei este amplasată groapa care o deservea. Aceasta are forma ovală, cu diametrul maxim de 1,30 m şi o adâncime de 0,40 m. În umplutura gropii, sub un „capac” alcătuit din resturi de cărămidă care provin probabil de la nivelarea locuinţei, se remarcă, pe lângă multă cenuşă, melci, oase calcinate de animale, bucăţi de lutuială şi câteva mici fragmente de ceramică romană. La nord de vatra descrisă s-a păstrat o mică porţiune din podeaua locuinţei. Ea a fost amenajată dintr-un strat de pământ cu grosimea de cel puţin 8 cm, care apare sub forma unei lutuieli compacte, de culoare gălbuie, plasată peste un strat de pietriş de râu. Pe suprafaţa podelei s-a constatat prezenţa unei alte gropi menajere, dar de dimensiuni mult mai mici (diametru maxim 0,35 m), în care a fost descoperită cenuşă şi gura unei amfore romane.
Pentru a completa informaţiile de ordin stratigrafic, la vest de zona ocupată de urmele locuinţei descrise mai sus, în aceeaşi casetă a fost practicat un sondaj de control cu lăţimea de 2,60 m şi lăţimea de 1,00 m, orientat N-S, care a atins adâncimea maximă de 2,70 m. El a confirmat că locuinţa în discuţie suprapune un nivel dacic, atestat în perimetrul sondajului prin fragmente ceramice lucrate cu mâna şi decorate cu butoni sau cu brâuri alveolate. Sub acesta, la -2,70 m a fost sesizat un alt nivel, din care ne-a reţinut atenţia un fragment provenit din buza unui vas hallstattian cu pasta neagră, lustruit pe ambele feţe, şi o mică cute din piatră.
Caseta C.9. A fost demontată vatra cu decor, dezvelită în campania precedentă, la o adâncime de aproximativ 2,00 m. În jurul acesteia, în acelaşi nivel, au fost descoperite mai multe fragmente ceramice dacice lucrate cu mâna.
Caseta C.18. Deoarece pe aproximativ două treimi din suprafaţa casetei săpătura din campaniile anterioare s-a oprit pe nivelul unui pavaj din epoca paleobizantină (sec. VI p.Chr.), în anul 2012 ea s-a limitat la spaţiul din treimea nordică a casetei în discuţie, unde a ajuns la adâncimea de 2,00 m. Aici au fost sesizate urmele unei masive nivelări în care s-au conservat numeroase fragmente ceramice lucrate cu mâna şi decorate cu butoni şi brâuri alveolate. Sub aceasta s-a constatat prezenţa unui strat masiv de cenuşă, în care se observă urmele provenite de la o suprastructură de lemn incendiată. În stratul respectiv a fost descoperită şi o monedă, din păcate total distrusă datorită arderii intense la care a fost supusă şi a oxidării. Deoarece săpătura s-a oprit la adâncimea menţionată, nu ne putem pronunţa deocamdată cu certitudine asupra tipului de construcţie a cărei incendiere a generat această acumulare de cenuşă.
Obiecte descoperite. Cercetările actuale au condus la descoperirea unor obiecte din bronz (două verigi din bronz, pentru conexiunea plăcuţelor de lorica sqamata şi trei monede, dintre care doar una lizibilă - emisă de împăratul Probus), din os (o spatulă) şi corn (câteva vârfuri tăiate la bază), din piatră (o cute şi o greutate de pescuit realizată prin reutilizarea unei bucăţi de piatră de construcţie calcaroasă). Dintre obiectele din ceramică, ne mărginim să amintim un fragment de cărămidă ştampilată cu textul LV[Macedonica], un fragment de ţiglă ştampilată cu textul VAR[INIA] şi o greutate pentru plasa de pescuit, ultima identificată în nivelul dacic. Toate obiectele au fost predate Muzeului de Arheologie şi Etnografie Corabia.
Săpăturile efectuate în anul 2012 în interiorul cetăţii romano-bizantine de la Sucidava au condus la completarea informaţiilor existente şi culegerea unor noi date referitoare la locuirea din etapa romană timpurie, de la finele sec. III-începutul sec. IV p.Chr. (o nouă locuinţă, prevăzută cu vatră şi două gropi menajere), cât şi la urmele de factură geto-dacă (o construcţie incendiată şi nivelată) din sec. I a.Chr.-I p.Chr. Cercetările din anul viitor vor continua tot în extremitatea nordică a Suprafeţei 2002.[Petre Gherghe, Lucian Amon]

English Abstract:

Les recherches ont été menées dans l’intérieur de la forteresse romano-byzantine. Dans la cassette C.8 nous avons découvert les restes d’une modeste maison datée entre la fin du IIIe siècle et le début du IVe siècle (le foyer, avec son cendrier, et une partie du plancher en terre battue). Probablement, elle a été détruite et nivelé dans le contexte des travaux édilitaires de Constantin le Grand. Dans la cassette C.18 nous avons découvert des nombreux fragmentes de poterie geto-dace et une couche massive de cendre, qui provient d’une superstructure en bois, brûlé.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO