Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Câmpul lui Poşta | Anul: 2013

Anul   2013
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Neolitic
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Caraş-Severin
Localitate   Caransebeş
Comuna   
Punct
Câmpul lui Poşta
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ardeţ Adrian Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Negrei Dimitrie Pavel Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Săcărin Caius responsabil Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Cod RAN    51029.10
Raport Punctul “Câmpul lui Poşta” este o aşezare neolitică deschisă, amplasată pe terasa a treia a râului Timiş, pe versantul din dreapta acestuia, la o distanţă de 4 km SV de oraşul Caransebeş, la hotarul dintre municipiul Caransebeş şi comuna Buchini. Pe întinsul câmpului s-au descoperit materiale arheologice aparţinând neoliticului, cultura Vinca A3, B1/B2), eneoliticul (cultura Tiszapolgar, cultura vaselor cu toarte pastilate), epocii bronzului (grupul cultural Balta Sărată), perioadei daco-romane şi evului mediu timpuriu. Săpăturile sistematice au dus la descoperirea a două niveluri de locuire neolitice, dar şi complexe răzleţe eneolitice şi din celelalte epoci enumerate.
Primele sontaje arheologice au fost efectuate de Ioan Stratan între anii 1961-1962, alte sondaje efectuează Sever Dumitraşcu, Richard Petrovsyki, Petre Rogozea şi Florin Gogâltan, aceştia s-au axat în special în zona sitului cu descoperiri de epoca bronzului, Grupul Cultural Balta Sărată. Săpături sistematice întreprinde Gh. Lazarovici între anii 1973-1975 şi 1999-2004, find reluate în anul 2013 de un colectiv coordonat de Caius Săcărin. Cercetarii arheologice au fost efectuate de către dr. Adrian Ardeţ în anul 2010 în zona de sud – vest a sitului.
Aşezarea este cel mai important şi extins sit neolitic de pe Valea râului Timiş. În zona oraşului Caransebeş sunt numeroase situri la Balta Sărată – sud, „Şesul Roşu”, „Valea Cenchii”, „Ţiglărie”, Jupa - Semafor, ş.a. Toate acestea sunt aşezări secundare sau sezoniere roite din situl de la Balta Sărată.
Obiective cercetării sistematice din anul 2013 sunt:
a. Continuarea cercetărilor arheologice sistematice întrerupte în anul 2004.
b. Extinderea cercetărilor arheologice în zona centrală a aşezării neolitice
c. Extinderea cercetărilor arheologice şi în partea de est (ne cercetată până în prezent) (1)
Rezultatele cercetărilor şi interpretarea lor:
În această campanie în prima fază a fost deschisă o suprafaţă de 4x4 m în zona centrală, orientată N-S, şi numerotată Su1/2013. În partea de est a fost deschisă o secţiune magistrală cu dimensiunile de 30 x 1,5 m, orientată E-V, numerotată S1/2013. Apoi, în parte de est, această secţiune a fost prelungită cu 2 m. şi lărgită, pentru a dezvelii întreaga locuinţă surprinsă în carourile 1-2. După prelungirea şi largirea secţiunii această parte numerotată Su2/20013, având dimensiunea de 8 X 8 m (fig. 1).
Stratigrafia, cu mici excepţii, este idendică cu cea cunoscută şi publicată de la Caransebeş - Balta Sărată, punctul Câmpul lui Poşta (2). În suprafaţa Su1/2013 între metru 0 – 0,30 m, se află un strat de nivelare, probabil din timpul amenajării poligonului militar, de culoare brun – gălbui cu multe fragmente de cărămidă şi ţiglă actuala. Următorul nivel este de la 0,30 – 0,50 m, strat negru - cenuşiu, cu puţine materiale ceramice şi spradic resturi de chirpici mărunt. Între 0,50 – 0,70 m. este strat brun cu foarte multe fragmente ceramice şi chirpici. La adâncimea de 0,70 m. a fost surprins un nivel cu dărâmături compacte de complexe, grosimea chirpiciului variind între 0,10 – 0,15 m. Lucrările în această suprafaţă au fost oprite din cauza inundării în urma ploilor şi datorită faptului că terenul este mult mai jos în zona respectivă.
În secţiunea S1/2013 şi Su2/2013 stratigrafia se prezintă astfel: între 0 – 0, 20 m. este humusul actual de culore negru – cenuşiu, din acest strat pleaca mai multe gropi (3), unele chiar din nivelul actual de călcare, cu adâncii care variază între 0,30 – 0,50 m. Nivelul vincian apare la adâncimea de 0, 25 m, iar la 0,30 m. este nivelul de dărâmare a locunţelor.
În suprafaţa Su1 la adâncimea de 0,70 m, de la actualul nivel de călcarea, au fost descoperiţi pereţii din lut ars (fig. 2). Ei erau prăbuşiţi şi deranjaţi, stratul de chirpici find forte subţire 10-
15 cm. După ridicarea periţilor în partea de vest a locuinţei a fost surprinsă pe o suprafaţă de 3,50 x 2,60 podeaua din lut bătut. Pe această podea au fost descoperite câteva vase întregibile, sparte în momentul prăbuşirii pereţilor.
În secţiunea S1/2013, în carourile 13 şi 14 a fost descoperită, la adâncimea de 0,60 m, o podină din lut ars. Aceasta a fost distrusă din vechime, păstrându-se doar în unele locuri. Tot în caroul 13, în partea de nord a fost descoperită, la adâncimea de 0,50 m o vatră de foc. Aceasta a fost cercetată parţial, pe o suprafaţă de 0,30 x 0,20 m. Următorul complex a fost descuperit în carourile 9 şi 10 şi constă dintr-o platformă de chirpici. Această platformă avea dimensiunile de
0,96 x 1,1,50 m şi a fost puternic distrusă în urma lucrările agricole.
Desoperind în carourile 1 şi 2 platormă de chirpici foarte bine pastrat, nederanjat, şi o parte a unei gropi (bordei) cu matereale ceramice prefeudale am largit secţiunea cu 2 m în partea de nord în dreptul carourilor 1 şi 2 pentru a dezveli în întregime gropa prefeudală. Gropa este de formă circulară şi are dimensiunile de 2,28 x 2,20 m. În umplutura gropii au fost descoperite matereale ceramice amestecate, prefeudale şi neolitice, de asemenea foarte mult cărbune şi pietre. În urma cercetării gropii am ajuns la concluzia ca este vorba despre o gropă menajeră din epoca medievală.
Pentru a cerceta întreaga locuinţă secţiunea a fost lugită în partea de est cu încă 2 m şi lărgită în partea de sud, în dreptul carourilor - 1,1,2 şi 3 cu 4 m, lăsânduse un martor de 50 cm. Platforma de chirpici a fost surprinsă pe o suprafaţă de circa 7,20 x 6 m, în unele locuri lipsind chirpiciul (fig.3). Pereţii erau din bârne de lemn şi împletituri de nuiele, acestea find lutuite. După ridicarea pereţilor au fost surprine câteva gropi de stâlpi şi o parte din podeauă care era din lut bătut.
Materialul arheologic este foarte bogat, fiind descoperite forte multe lame din silex şi obsidian, topare şi daltiţe din piatră, idoli antropomorfi şi zoomorfi, altăraşe de cult şi vase capac, văsciore, vase întregibile şi foarte multe fragmente ceramice, râşniţe, zdrobitore etc.
Concluzii:
În urma cercetărilor efectuate în acest an, putem spune că aşezarea se întinde în partea de est mai mult decât sa preconizat până acum. Descoperirea a mai multor gropi de împrumut ne duce la concluzia că suntem aprope de marginea aşezării.
Datorită dimensiunilor forte mari a platformei de chirpici, în momentul de faţă considerăm că sunt pereţii căzuţi de la mai multe locuinţe. La Balta Sărată – Câmpul lui Poşta este forte bine cunoscut faptul că locuinţele erau grupate mai multe una lângă cealată.
Această locuinţă poate fi datată faza B a culturii Vinca. Obiectivele cercetărilor viitoare:
În vederea elucidării numeroaselor întrebări privind acest obiectiv arheologic se pune problema continuării cercetărilor arheologice şi punerii în valoare a întregii zone cercetate până în prezent.
De asemenea este necesară continuarea cercetărilor arheologice în zona de est unde presupunem că ar trebui să fie şanţul de apărare a aşezării, de asemenea trebuie continuată cercetarea arheologică în Su2 pentru elucidarea problemelor.
Rezumat
English Abstract The settlement from Balta Sărată – Câmpul lui Poşta is the most important and the most extensive archaeological site from the Valley of Timis River. Nearby town of Caransebes are numerous Neolithic sites: Balta Sărată – sud, „Şesul Roşu”, „Valea Cenchii”,
„Ţiglărie”, Jupa – Semafor. All the settelment mensioned before are secondary settlements of the main one Balta Sărată – Câmpul lui Poşta, they also may be seasonal swarming from the main sit.
During the archaeological research from 2013 were stripped two surfaces, one of dimensions of 4 x 4 m in the central zone of the sit, orientated N-S, and one with the dimensions of 8 X 8 m in the East zone of the settlement. Also this year was researched a main section with dimensions 30 x 1,5 m, oriented EW.
Bibliografie Bădescu C. – Băltean I. - Studiu preliminar asupra industriei litice din aşezarea neolitică de la Balta Sărată, Campaniile 1999 – 2000, în Analele Banatului. SN, IX, 2002, p. 41 - 51.
Lazarovici Gh., Petrescu S. M., Ţârdoiu D., Negrei D., Ion S., - Săpăturile de la Balta Sărată. Campania 2004, în Tibiscum 2005, p. 157 - 182
Lazarovici Gh., Petrescu S. M., Ţârdoiu D., Negrei D., Ion S. - Balta Sărată. Campaniile 1999 – 2003 (I. Arhitectura), în Tibiscum 2003, p. 143 - 198
Negrei Dimitrie Pavel - Statuetele antropomorfe descoperite la Caransebeş – Balta Sărată în anul 2010, în A.M.C. Tibiscum 1/2011, serie nouă, Caransebeş, p. 17 – 38.
Note Bibliografice (1) În zona de est a aşezării, până în anul 2009, au avut loc aplicaţii militare.
(2) Lazarovici Gh., Petrescu S. M., Ţârdoiu D., Negrei D., Ion S. - Balta Sărată. Campa- niile 1999 – 2003 (I. Arhitectura), în Tibiscum 2003, p. 143 – 198.
(3) Aceste gropi sunt, cel mai probabil, lacaşuri de tragere săpate de soldati în timpul aplicaţilor militare care s-au desfăşurat în acest perimetru.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu