.
Mitoc | Judeţ: Botoşani | Punct: Malu Galben | Anul: 2013
Anul:
2013
Epoca:
Paleolitic şi mezolitic
Perioade:
Paleolitic
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Locuire civilă
Județ:
Botoşani
Localitate:
Mitoc
Comuna:
Mitoc
Punct:
Malu Galben
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Chirica Vasile responsabil Institutul de Arheologie Iaşi
Coppe Justin University of Cambridge, UK
Evans Tomos University of Cambridge, UK
Germain Florian Université de Liège, Belgique
Giavon Jérémy Université de Liège, Belgique
Haesaerts Paul Institutul Regal de Ştiinţele Naturii din Bruxelles
Lepers Nicolas
Liu Xinyi University of Cambridge, UK
Nigst Philip University of Cambridge, UK
Noiret Pierre responsabil Université de Liège, Belgique
Văleanu Mădălin-Cornel Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi
Cod RAN:
Raport:

Staţiunea paleolitică de la Mitoc-Malu Galben (48° 40’ N, 27°02’ E) a fost descoperită de către geologul şi paleoliticianul N. N. Moroşan, cu prilejul cercetărilor sale de teren, efectuate între anii anii 1925 şi 1937, fiind publicată, sumar, în 1938 (M. N. Moroşan, 1938, pp. 56-60 ).
Între anii 1956 – 1957, C. S. Nicolăescu-Plopşor şi N. N. Zaharia au efectuat sondaje stratigrafice pe întregul profil al a...cestei forme de relief din apropierea Prutului (C. S. Nicolăescu-Plopşor, N. N. Zaharia, 1956 a, b). Cu această ocazie au fost descoperite importante resturi de locuire, pe care autorii săpăturilor le-au atribuit unui Paleolitic inferior final (clactonian, pe baza aşchiilor masive, cu talon lis şi neted, şi cu bulb de percuţie foarte larg, descoperite la adâncimea de aproape 14 m); au fost identificate şi resturi de locuire (concentraţii de piese litice), atribuite Aurignacianului; deşi din aceste colecţii s-a păstrat şi un fragment de lamelă à dos, autorii cercetărilor nu au semnalat existenţa unei locuiri gravettiene. Pe baza studierii tipologice a materialului litic de la Mitoc-Malu Galben, noi am presupus existenţa a trei orizonturi de locuire, atribuite Musterianului, unei perioade dintre Musterian şi Aurignacian, Aurignacianului şi Gravettianului (V. Chirica, 1975, pp. 7-14).
În 1978, Institutul de Arheologie din Iaşi a reluat săpăturile şi cercetările interdisciplinare în această mare staţiune paleolitică, şi au fost descoperite foarte bogate resturi de locuire aurignaciană şi gravettiană. Fiind făcute cunoscute lumii ştiinţifice, prin publicarea mai multor studii în limbi străine şi prin participări la manifestări ştiinţifice internaţionale, descoperirile de aici au atras atenţia specialiştilor, astfel că, între anii 1984 şi 1988, la săpături a participat prof. Kenneth Honea, de la Universitatea DeKalb, Illinois, USA, apoi, între 1991-1996, echipa belgiană, condusă de prof. M. Otte, de la Universitatea din Liège şi de P. Haesaerts, de la Institutul Regal de Ştiinţe Naturale, din Bruxelles. Prin colaborarea cu K. Honea, la Mitoc-Malu Galben au fost recoltate numeroase eşantioane de cărbune de lemn şi de oase de animale (arse şi nearse), pe baza cărora au fost realizate foarte multe determinări de cronologie absolută, la diverse laboratoare de profil, din Europa şi USA. Prin săpăturile efectuate de V. Chirica, au fost puse în evidenţă mai multe nivele de locuire aurignaciană şi gravettiană, atribuite celor două mari culturi arheologice ale Paleoliticului superior european prin determinări de cronologie absolută şi prin analiza tehnico-tipologică a tehnocomplexelor litice (V. Chirica, 1998; V. Chirica, 1995; V. Chirica, 2004 etc.).
Prin colaborarea cu specialiştii belgieni, la Mitoc-Malu Galben au fost efectuate deosebit de importante cercetări interdisciplinare, începând cu analiza tehnico-tipologică a materialelor litice (M. Otte, V. Chirica, 1993) şi terminând cu determinări de stratigrafie geo- pedologică, paleofaună, antracologie etc., care au fost însumate într-o deosebit de valoroasă monografie de sit paleolitic (M. Otte, V. Chirica, P. Haesaerts (dir.), 2007).
Având în vedere faptul că primele nivele de locuire aurignaciană se datează pe la 31.000 – 30.000 ani BP, dar că estimările noastre presupuneau existenţa unor locuiri mai vechi, P. Haesaerts a revenit la Mitoc-Malu Galben în tentativa de a recolta eşantioane de materiale care să poată data aceste urme de locuire umană la nivelul oscilaţiei climatice Hengelo; nu au fost obţinute rezultate foarte concludente, dar cercetările au fost reluate, de către V. Chirica (Institutul de Arheologie din Iaşi) şi Pierre Noiret (Universitatea din Liège), cu colaborareea lui P. Haesaerts (Institutul Regal de Ştiinţe Naturale, din Bruxelles) şi a lui Philip Nigst (Universitatea din Cambridge).
Cercetările din 2013
În 2012, Filiala Iaşi a Academiei Române şi Universitatea din Liège au semnat un Protocol de colaborare în vederea dezvoltării cercetărilor arheologice interdisciplinare la Mitoc-Malu Galben. Obiectivele acestui parteneriat erau: efectuarea de noi investigaţii arheologice, organizarea şi desfăşurarea cercetărilor interdisciplinare, utilizarea noilor metode interdisciplinare (înregistrarea materialelor descoperite, pe coordonatele X, Y, Z, cu ajutorul staţiei totale, analize micro-morfologice etc.), valorificarea ştiinţifică a noilor descoperiri arheologice etc. S-a precizat faptul că rezultatele cercetărilor vor fi valorificate în publicaţii internaţionale, în comun, de către partenerii Protocolului de cooperare.
Necesitatea noilor săpături arheologice
S-a ajuns la necesitatea reluării cercetărilor deoarece, în urma unor vizite la Mitoc-Malu Galben, efectuate de P. Haesaerts, în 2011, şi a lui P. Noiret, în 2012, s-a constatat distrugerea unor elemente de profil datorită degradărilor provocate de intemperii, existând riscul de a nu se mai recupera o parte importantă a informaţiilor păstrate în stratigrafia staţiunii.
Într-o primă etapă a noilor cercetări, s-a decis dezvelirea unui atelier aparţinând nivelului Gravettian II, datat între 26.500-25.500 BP, păstrat in situ în urma săpăturilor anterioare.
Studiul tehnologic al materialului litic
Monografia de sit, tipărită în 2007, nu a realizat o analiză tehnologică propriu-zisă a tehnocomplexelor litice gravettiene de la Malu Galben. O astfel de analiză este absolut necesară în vederea stabilirii unor comparaţii cu ansambluri litice din alte zone geografice din Europa centrală şi orientală, după modelul celor de la Willendorf II ori cu privire la succesiunea Aurignacian-Gravettian, cele două situri, Willendorf II şi Mitoc-Malu Galben fiind foarte bine studiate de acelaşi geo-pedolog, P. Haesaerts (P. Haesaerts, 2007). În plus, o astfel de analiză comparativă ar conduce la o mai bună cunoaştere a caracteristicilor inventarelor litice de la Mitoc, în cadrul technocomplexului gravettian european.
Sondajele stratigrafice
Pentru început s-a căutat amplasarea sondajelor stratigrafice pentru a reântâlni, în diferite puncte ale săpăturii, principalele orizonturi stratigrafice stabilite de P.Haesaerts, în scopul de a se putea poziţiona corect şi cu exactitate toate descoperirile arheologice. În felul acesta au fost poziţionate 13 sondaje: 1-3 pe peretele de sud, 4-8 pe cel de vest, 9-13, pe cel de nord, ultimul cu scopul de a se curăţa şi lărgi tranşeea realizată de V. Chirica şi P. Haesaerts în perimetrul caroului O 4 (fig. 1 ). În felul acesta s-a ajuns la corelarea deplină a orizonturilor reperate, cu fiecare unitate sedimentologică, stabilită de P. Haesaerts (fig. 3).
S-au putut face următoarele corelări: S.1 = orizonturile 8a, 9a, 10a; S.2 = 9a, 10a; S.3 = 9a, 10a, 11a; S6 = 11 a, 11b, 11c; S.7 = 8a, 9a, 10a; S.8 = 8a, 9a, 10a; S.9 = 3a, 4a, 5a; S. 13 = 5a, 6a, 7a, 8a.
Repere topografice
A fost instalat un sistem propriu de repere topografice cu ajutorul staţiei totale, pentru a putea trece la înregistrarea vestigiilor litice în cadrul sondajelor. A fost necesar să se pună de acord quadrilajul stabilit si utilizat de V. Chirica, între 1978 şi 1990 (pentru coordonatele X, Y) cu acela folosit de P.Haesaerts (după 1991) şi de arheologii Universităţii din Liège (între 1992 şi 1995 – coordonata Z), fiind preferat sistemul Haesaerts (cf. M. Otte, V. Chirica, P. Haesaerts (dir.), 2007). În vederea unei depline corelări a tuturor datelor topometrice, a fost folosit sistemul dublu: quadrilajul Chirica (valorile X, Y), corelat cu acela al lui P. Haesaerts (valoarea Z), totul fiind pus de accord prin măsurători prealabile, verificate. Pentru permanentizarea sistemului (folosirea sa în anii următori), au fost amplasate 18 semne de referinţă (cuie din fier şi ţăruşi din lemn), marcate şi al căror amplasament poate fi recuperat tot cu ajutorul staţiei totale.
Săpăturile din zona A
Săpăturile din vara anului 2013 au fost amplasate în careurile N3, N2, N1, pe peretele de nord al săpăturii, pe care am numit-o zona A. Scopul intervenţiei a fost de a se putea salva acest perimetru, mai ales materialele litice observate la suprafaţa vechii săpături, pe o suprafaţă de aproximativ 6 m x 3 m x 50 cm.
Toate obiectele descoperite au fost măsurate cu ajutorul staţiei totale, după cum urmează : o singură măsurătoare pentru obiectele de mici dimensiuni; două măsurători (extremităţile) pentru cele cu lungimea de 2 ori mai mare decât lăţimea; 6 măsurători pentru obiecte masive (nuclee etc.). Fiecare obiect descoperit şi măsurat a primit un nr. de identificare, pe fiecare carou şi continuu, de la 1 la n (ex. N3-45). Fiecare obiect astfel identificabil a fost depus într-un sac (pungă) de plastic, cu etichetă autocolantă, pe care fusese imprimat în prealabil numărul său şi codul de bare, în vederea identificării sale în baza de date. Pentru rapiditatea înregistrărilor, au fost folosite două staţii totale, dar raportările s-au făcut la o bază date unică.
În vederea descoperirii unor macro-resturi de vegetale carbonizate, Xinyi Liu (Cambridge) a folosit sistemul flotării, în colaborare cu alţi membri ai echipei belgiene: apa din pârâul Ghireni a fost filtrată cu ajutorul unei site de 300 microni, apoi, fiecare eşantion de 5 kg de sediment a fost filtrat printr-o sită de 500 microni, cu recuperarea fracţiunilor descoperite; procedeul s-a repetat de două ori. Fracţiunea recuperată a fost pusă la uscat, apoi, cu o sită cu dimensiunile de 1 mm, s-a procedat la cernerea materialului şi recoltarea vestigiilor. Au fost testate patru eşantioane, provenite de la patru contexte stratigrafice diferite.
Rezultate obţinute
Noi date şi corelaţii stratigrafice
Scopul noilor cercetări a fost şi acela de a verifica interpretarea unora dintre secvenţele crono-stratigrafice de la Malu Galben.
Au fost descoperite 1940 artefacte litice din silex, pentru a căror înregistrare s-au folosit 2399 măsurători; au mai fost descoperite 14 fragmente de oase, 21 fragmente de cărbune, 3 de ocru. Utilajul litic finit este aproape absent în săpătura noatră din vara anului 2013: un gratoar pe lamă şi o piesă à dos, nuclee şi alte piese rezultate în urma amenajărilor (tablettes de réfection de plan de frappe).
Cu ajutorul aparatului NewPlot GIS au fost realizate proiecţii orizontale şi verticale, pornind de la coordonatele X, Y et Z (fig. 2, 4). S-a constatat că repartizarea materialelor, pe funcţii geo-pedologice şi stratigrafice, nu este uniformă: sunt micro-zone foarte bogate, altele, sărace, în cadrul aceluiaşi carou (N 3); pe verticală, două concentrări de materiale marchează existenţa ansamblurilor Gravettian II (partea superioară) şi Gravettian I (partea inferioară), sub forma unor lentile foarte dense, cu materiale litice de mici dimensiuni (fig. 1)
Analize litice
Materialul litic recoltat în vara anului 2013 va fi supus unei analize tehnico-tipologice detaliate, pe baza unui tabel al prezentării pieselor litice, cu 11 clase: A, materia primă; B, alterări ale suprafeţei; C, clasă, tehnologie, cortex; D, măsurători; E, fragmentare; F, talon; G, suprafaţa ventrală; H, suprafaţa dorsală; I, distrugeri fortuite ale laturilor; J, modificări, amenajări, retuşe; K, nuclee; pentru fiecare clasă au fost stabilite mai multe tipuri, forme, subtipuri, etc.
Analiza eşantioanelor de sol
Eşantioanele pentru analize micro-morfologice au fost trimise deja la Universitatea din Cambridge (McBurney Geographical Laboratory) în vederea impregnării cu răşine şi realizarea de micro-lame (câte două pentru fiecare eşantion), apoi acestea vor fi trimise la Universitatea Laguna şi la Universitatea Ténériffe pentru analize de specialitate.
Eşantioanele cu macro-resturi vegetale carbonizate au fost trimise la McDonald Institute de la Universitatea Cambridge, în vederea efectuării analizelor de specialitate.
P. Haesaerts a verificat unităţile stratigrafice 4 şi 5, pe peretele de nord, pentru a controla variaţiile laterale ale orizonturilor pedologice; în felul acesta a fost identificat un nou orizont, numerotat
5, neidentificat prin cercetările anterioare şi pe care l-a raportat la subunitatea 5b, situaţie comparabilă cu orizontul 4b al unităţii stratigrafice 4. Acest episod interstadial, numit MG-5, va fi datat între
24,8 ka BP şi 23,3 ka BP, pe baza datărilor efectuate la Groningen. Noile identificări au permis corelarea episoadelor interstadiale MG-5 (subunitatea 5b) şi MG-4 (subunitatea 4b) cu episoadele GIS 4 şi GIS
3 ale secvenţelor glaciare din Groenlanda (fig. 5 ; fig. 6).
Perspective
În perioada care urmează, până la începerea viitoarei campanii de cercetări şi săpături arheologice de la Mitoc - Malu Galben, vor fi efectuate alte noi analize, pe diferite domenii ale cercetărilor interdisciplinare.
Următoarea campanie de săpături este prevăzută pentru vara anului 2014 şi va afecta elemente de locuire ale ansamblurilor aurignaciene (Planşe 1-6).

English Abstract:

En 2012, l’Académie roumaine, Filiale de Iaşi, et l’Université de Liège ont établi un protocole de coopération pour le développement de recherches archéologiques interdisciplinaires dans le gisement Paléolithique supérieur de Mitoc-Malu Galben, département de Botoşani, Roumanie.
En visitant le site pour des travaux stratigraphiques ponctuels en 2011, V. Chirica et P. Haesaerts ont constaté que certains vestiges gravettiens menaçaient de s’effondrer en raison de la dégradation de plusieurs zones de la paroi nord du site. Une autre visite en juin 2012 (V. Chirica et P. Noiret) a permis d’envisager la réalisation aisée de nouveaux travaux d’extension limitée.
Étude technologique du matériel lithique
Une analyse proprement technologique manque pour les ensembles gravettiens de Mitoc, empêchant toute comparaison avec l’Europe centrale et occidentale, où de nombreuses recherches de ce type sont menées depuis une dizaine d’années. Une étude technologique précise par analyse d’attributs est prévue, les attributs étant similaires à ceux utilisés par Ph. Nigst et L. Moreau (Neuwied) pour le site de Willendorf II (Autriche), l’autre séquence stratigraphique de référence pour la succession Aurignacien– Gravettien en Europe centrale et orientale. Les deux sites ont été étudiés par le même géologue, P. Haesaerts, et les collections anciennes sont aisément accessibles. Les comparaisons assureront une meilleure connaissance des ensembles de Mitoc au sein du techno-complexe gravettien européen.
La fouille a permis de retrouver de très nombreux vestiges lithiques pour une petite surface de 6 m x 50 cm environ, sur trois mètres de haut, pour les ensembles «Gravettien II» et «Gravettien I»: 1940 artefacts lithiques (silex) ont été coordonnés dans les 3 dimensions (avec en tout 2399 mesures, puisque pour certains artefacts ont été prises deux ou six mesures). Des objets d’autre nature ont été mesurés: 14 ossements, 21 fragments de charbon, 3 fragments d’ocre, et 108 numéros ont été attribués pour le tamisage.
L’outillage lithique est quasiment absent : un grattoir sur lame a été retrouvé, dont le front apparaissait dans la coupe avant la fouille, ainsi qu’un outil à dos (dont le type sera précisé à l’analyse). Par contre, outre les déchets de taille, existent quelques nucléus et des pièces liées à leur entretien (tablettes de réfection de plan de frappe).
Le travail de terrain s’orientera en 2014 sur l’Aurignacien. En particulier, il sera important de rechercher toute trace des ensembles
«Aurignacien II», «III» et «III-sup» attestant de la persistance de l’Aurignacien à des périodes postérieures à 30.000 BP. Dans l’état actuel de nos connaissances, cette question est débattue et les cas de possible contemporanéité entre Aurignacien et Gravettien restent problématiques à travers l’Europe. À l’est des Carpates, une telle situation est attestée par Mitoc (pour l’Aurignacien) et Molodova V en Ukraine (pour le Gravettien). Assurer le contexte sédimentaire des dernières occupations aurignaciennes à Mitoc via de nouvelles fouilles et, comme pour le Gravettien, en réaliser une analyse technologique permettra d’éclairer la problématique de la transition de l’Aurignacien vers le Gravettien dans la zone est-carpatique. Disposer d’une description objective par attributs de cet Aurignacien récent permettra, de nouveau, de le comparer avec celui plus ancien de Willendorf II (Ph. Nigst) et avec celui, contemporain, de Siuren I (Crimée).

Bibliografie:

V. Chirica, 1975. Descoperiri paleolitice în aşezarea de la Mitoc (jud. Botoşani), in ArhMold, VIII, pp. 7-14.


V. Chirica, 1998. Unele observatii cu privire la începuturile paleoliticului superior in zona Prutului Mijlociu, in ArhMold, XII, pp. 11-21.
V. Chirica, 1995. Le Paléolithique de la zone du Prut Moyen, in
MemAntiq, XX, pp. 7-34.
V. Chirica, 2004. Quelques observations concernant le Paléolithique supérieur ancien et récent en Europe est-centrale et occidentale, in ArhMold, XXV, pp. 5-45.
P. Haesaerts, 2007. Mitoc-Malu Galben : caractérisation du cadre naturel, in M. Otte, V. Chirica, P. Haesaerts (dir.), L’Aurignacien et le Gravettien de Mitoc-Malu Galben, ERAUL 72, Liège, p. 15-41.
N. N. Moroşan, 1938. Le Pléistocène et le Paléolithique de la Roumanie du Nord-Est (Les dépôts géologiques, leur faune, flore et produits d’industrie), in Anuarul Institutului Geologic al României, XIX, Bucureşti.
C. S. Nicolăescu-Plopşor, N. Zaharia, 1959 a. Raport preliminar asupra cercetărilor paleolitice din anul 1956 (IV, Mitoc), in Materiale,
5, pp. 34-38.
C. S. Nicolăescu-Plopşor, N. Zaharia, 1959 b. Cercetările şi săpăturile paleolitice de la Mitoc, in Materiale, 6, pp. 11-18.
P. Noiret, 2013. Mircea Eliade et la pensée mythique au Paléolithique supérieur, in ArhMold., XXXVI (s.t.).
M. Otte, V. Chirica, 1993. Atelier aurignacien à Malu Galben-Mitoc
(Moldavie), in Préhistoire Européenne, 3, Liège, p. 55-66.
M. Otte, V. Chirica, P. Haesaerts (dir.), 2007. L’Aurignacien et le
Gravettien de Mitoc-Malu Galben, ERAUL 72, Liège.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO