Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sfârleanca | Comuna: Dumbrăveşti | Judeţ: Prahova | Punct: Castrul şi băile romane de la Mălăieşti | Anul: 2013

Anul   2013
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I - III)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil
Tipuri de sit
Castru;
Amenajare/construcţie
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Prahova
Localitate   Sfârleanca
Comuna   Dumbrăveşti
Punct
Castrul şi băile romane de la Mălăieşti
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Cîmpeanu Andrei Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Frînculeasa Alin Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Nica Tiberiu
Preda Bianca Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Raţiu Alexandru-Mircea Muzeul Naţional de Istorie a României
Szeredai Norbert Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Ţentea Ovidiu responsabil Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    131522.01
Raport Cercetarea arheologică a castrului şi băilor romane de la Sfârleanca (com. Dumbrăveşti) face parte dintr-un proiect mai amplu intitulat “Reabilitarea zonei cultural-istorice Dumbrăveşti (jud. Prahova)”, finanţat de Consiliul Judeţean Prahova. Prima campanie de cercetări arheologice din cadrul acestui program s-a desfăşurat între 1 iulie – 15 septembrie 2013. Obiectivul acesteia a fost realizarea unui diagnostic general privitor la gradul de conservare a castrului. În acest scop au fost urmărite în primul rând delimitarea incintelor fortificaţiei şi realizarea conexiunii cu clădirile din interior şi sistemul defensiv.
Băile (balnea) au fost semnalate în partea nord-vestică a castrului, pe o terasă aflată la o cotă de nivel inferioară cu peste
12 m faţă de terasa pe care era amplasată fortificaţia. Clădirea grav afectată în anul 1979 cu ocazia lucrărilor efectuate în vederea construirii conductei de aducţiune a apei Măneciu-Ploieşti. Cu această ocazie D. Lichiardopol a recuperat câteva materiale, reuşind să deseneze un profil în zona în care au fost distruse băile romane.
În campania din anul precedent am iniţiat cercetarea completă a băilor. În acest sens au fost proiectate iniţial 3 suprafeţe (5 x 5 m, delimitate de martori cu lăţimea de 0,50 m), una în prelungirea celeilalte, pe direcţia NV-SE. Ulterior, cercetarea a fost extinsă prin alte 3 suprafeţe, cu dimensiuni similare, două spre nord-est (S4, S5) şi una spre sud-vest (S6). În suprafaţa cercetată în 2012 au fost identificate 5 ziduri, în stadii diferite de conservare, care delimitează parţial încăperi prevăzute cu instalaţie subterană de încălzire. Cercetarea anumitor camere a fost realizată până la cotele la care s-a considerat că structurile descoperite pot fi conservate în bune condiţii până la reluarea cercetărilor.
Obiectivul campaniei 2013 a fost cercetarea detaliată a unei porţiuni cât mai mari din clădire, dat fiind faptul că cercetarea acesteia a fost proiectată a fi exhaustivă. A fost necesară extinderea cercetări în suprafaţă, în paralel cu continuarea cercetării în suprafeţele deschise în anul precedent (dimensiunile noilor suprafeţe rămânând aceleaşi - 5 x 5m, martori de 0,5m), după cum urmează: S7 (la Est de S5), S8 (la Est de S1 şi la Nord de S5), S9 (la Nord de S1), S10 (la Nord de S7 şi la Est de S8), S11 (la Nord de S8 şi la Est de S9), S12 (la Vest de S1 şi la Nord de S6), S13 (la Nord de S10 şi la Vest de S11 şi la Vest de S11) şi S14 (la Nord de S11).
Clădirea cercetată are 5 camere. Camera A (10 x 5.9 m)1, camera B (7 x 6.25 m), camera C (8.07 x 12 m), camera D (8,4 x 6.27 m; raza absidei cca 2.40m), camera B1 (2.82 x 3.68 m). Camerele A, B şi D au fost prevăzute cu sistem de încălzire cu hypocaustum. Pe întreaga suprafaţă a camerei C (mai puţin porţiunea afectată de traiectul unei conducte moderne de aducţiune a apei) a fost identificat nivelul acoperişului prăbuşit al clădirii. Acest fapt indică lipsa instalaţiei de încălzire subterane. Sub acoperiş a putut fi observat un strat consistent de arsură de cărbune provenit de la bârnele incendiate, fapt care indică felul în care a luat sfârşit această clădire.
Bazinul B1 a funcţionat în conexiune cu încăperea C (fără încălzire subterană, cercetată până la nivelul acoperişului prăbuşit, păstrat in situ). Coborârea în bazin se realiza pe patru trepte, dispuse pe două treimi din latura vestică a acestuia. Tencuiala hidrofugă se păstrează pe o înălţime de aprox. 150 m. De asemenea a fost identificată conducta de alimentare realizată dintr-un olan dispus într-o perforaţie a zidului estic, precum şi orificiul de evacuare a apei, identificat în pardoseală în proximitatea treptelor sprijinite pe zidul opus.
Încălzirea edificiului se realiza prin zona nordică a edificiului, zonă în care a fost identificat culoarul de tiraj din cuptorul (fornax). Acesta se păstrează pe o înălţime de aproape 1,5 m are un aspect boltit, iar în forma sa originală avea o înălţime de 1,75 m. În S14, cercetat la nord-est de camera D a fost identificat un spaţiu caracterizat printr-un nivel consistent de pământ negru-cenuşiu, bogat în material arheologic de factură romană (în special ceramică). Întrucât cercetarea nu a putut fi finalizată, nu putem furniza date suplimentare asupra acestui spaţiu situat în proximitatea estică a cuptorului.
Probele de mortar din bazin şi din construcţia zidurilor relevate de specialişti e la Muzeul de Judeţean de Ştiinţele Naturii Ploieşti, vor constitui suportul demersurilor de conservare primară şi restaurare prin consolidarea zidurilor şi a celorlalte structuri constructive, utilizând reţeta antică de mortare. Au fost luate primele măsuri de protejare provizorie a unor porţiuni din clădire, prin acoperire cu material geotextil (netex) şi întreţinerea unui grad constant de umiditate prin pulverizare cu apă.
Cercetările arheologice din castru au vizat două obiective şi anume, continuarea cercetării incintei estice, în special în zona barăcii, precum şi finalizarea secţiunii S6, de pe latura vestică.
În vederea orientării unităţilor de cercetare arheologică au fost realizate prospecţiuni geofizice în două zone importante ale fortificaţiei. În urma procesării acestora am putut obţine date noi privind orientarea barăcilor, fapt care impune pe lângă necesitatea continuării prospecţiunilor şi extinderea cercetărilor în aceste zone.
În zona incintei estice (fossa) a fost cercetat complexul din exteriorul şanţului (cpl. 1), respectiv câteva detalii din baraca B1, completându-se planul acesteia cu traiectele unor pereţi de lemn.
Lucrările de conservare primară au constat în acoperirea unei porţiuni semnificative din zona cercetată cu material geotextil (netex) şi de un strat de aproximativ 15-20 cm de nisip. De asemenea, bazinul din camera E a fost acoperit în proporţie de 60% cu netex şi nisip. Anumite porţiuni au fost consolidate cu structură de lemn – în special arealul bazinului. În colaborare cu Primăria Dumbrăveşti s-a realizat transportul întregului material tegular într-un depozit adecvat. În zona situată la este de băi, la baza pantei a fost realizat un canal de drenaj în vederea protejării structurilor fragile ale monumentului de scurgerile de apă.

Întregul material ceramic de construcţie a fost transportat într- un depozit aparţinând Primăriei Dumbrăveşti.

Ziua Porţilor Deschise a fost organizată pentru prima dată, constituind un prilej distinct pentru a contura un spaţiu de întâlnire şi de discuţii, în care să se regăsească deopotrivă comunitatea locală, autorităţile publice, comunitatea ştiinţifică şi, bineînţeles, vizitatorii de toate vârstele. Cu acest prilej au fost prezentate şi principalele descoperiri arheologice efectuate în ultimele campanii, de-a lungul întregii zile fiind realizate ghidaje în castrul şi băile romane, fiind prezentate modalităţile de înregistrare a datelor, prelevarea şi înregistrarea artefactelor, vizualizarea modelelor 3D ale obiectivelor cercetate, precum şi a unor situri similare. De asemenea au fost realizate activităţi de divertisment: jocuri romane pentru copii, prezentare de armament şi echipament militar roman şi dacic etc.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu