Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sânnicolau Român | Comuna: Cefa | Judeţ: Bihor | Punct: Cefa - La pădure | Anul: 2013

Anul   2013
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. VII-XIII);
Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade
Epoca medievală
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare rurală
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bihor
Localitate   Sânnicolau Român
Comuna   Cefa
Punct
Cefa - La pădure
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Crişan Ioan responsabil Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
Cod RAN    28255.01
Raport Începând cu anul 2000 săpăturile se desfăşoară în sectorul A (Hotare) al sitului Cefa-La Pădure, unde au fost localizate cimitirul şi biserica satului medieval Rădvani. Prin săpăturile executate până în prezent au fost atinse marginile cimitirului în cele patru puncte cardinale, fiind identificate şi cercetate 447 de morminte ce se încadrează cronologic (cu excepţia unui mormânt modern) în secolele XI-XVI/XVII şi au fost dezvelite fundaţiile unei biserici databilă în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Pietrele din fundaţia acestei biserici provin de la un edificiu mai vechi al cărui amplasament nu a fost încă localizat. Ipotetic, el ar trebui să se afle în cuprinsul cimitirului, deşi nu este exclus ca materialul refolosit să fi fost adus din altă parte.
Pentru o analiză de detaliu privind arheologia peisajului în acest sector şi pentru identificarea altor urme arhitectonice s-a apelat la echipa de cercetători de la Universitatea de Vest din Timişoara şi de la Asociaţia Arheo Vest care în luna septembrie a anului 2013 a efectuat o nouă ridicare topografică amănunţită a terenului şi o scanare geomagnetică cu un magnetometru fluxgate.
Pentru efectuarea ridicării topografice a fost folosit ca instrument de lucru o Staţie Totală TCR 1205 Smart Station. Poziţionarea şi orientarea s-a făcut într-un sistem de coordonate local transpus ulterior sistemului de proiecţie Stereografic 1970. Ca urmare a ridicării topografice amănunţite efectuate într-o reţea deasă de puncte, s-au putut reprezenta la scară elementele de micromorfologie a terenului, planul topografic rezultat reliefând foarte clar urmele aplatizate ale unui sistem de fortificare antropic, azi aproape imperceptibil la suprafaţa terenului deoarece lucrările de hidroamelioraţii precum şi cele de amenajări agricole mecanizate au uniformizat platoul central, nivelând valul şi cele două şanţuri de apărare care se presupune că ar fi existat în evul mediu.
Prospecţiunea magnetometrică s-a desfăşurat pe o suprafaţă de 1,98 ha, reprezentând 22 de griduri cu dimensiunea de 30 m x 30 m, stabilite în funcţie de topografia terenului (ocolindu-se arealul excavat de arheologi) şi de specificaţiile tehnice impuse de aparatura utilizată. Prospectarea magnetometrică realizată cu gradiometrul Bartington Grad 601-2 (dual) a condus la identificarea unor urme arhitectonice care pot fi puse în legătură cu un complex patrulater cu dublă incintă. Amprenta magnetică fiind foarte ştearsă, datorită modificărilor ulterioare ale terenului şi a practicării intensive a agriculturii mecanizate, nu există certitudinea că au fost depistate vestigiile unui edificiu de zid. Situaţia va putea fi clarificată prin săpăturile arheologice ce urmează a fi practicate în acel punct în anul 2014.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu