Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Gheorgheni | Judeţ: Harghita | Punct: Bothvár | Anul: 2013

Anul   2013
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. X - XIII);
Epoca medievală (sec. XIII -XVIII)
Perioade
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală mijlocie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Harghita
Localitate   Gheorgheni
Comuna   Gheorgheni
Punct
Bothvár
Sector   
Toponim   Cetatea lui Boţ
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Balogh Villőke Pázmány Péter Catholic University, Budapest
Bo Bertina Bergen University, Norway
Botha Zoltán József Muzeul "Tarisznyás Márton", Gheorghieni
Cordoş Elena Cristina Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania
Demjén Andrea Muzeul "Tarisznyás Márton", Gheorghieni
Erdős Nándor Şcoala Generală "Fogarassy Mihály", Gheorghieni
Gogâltan Florin Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Kornegay Jake University of Texas at Austin, USA
McAlpin Kailey Joy Michigan University, USA
Savu Mihaela Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cod RAN    83570.01
Raport În anul 1960 Székely Zoltán (directorul şi arheologul de atunci al muzeului din Sfântu Gheorghe) şi Tarisznyás Márton (directorul de atunci al muzeului din Gheorgheni) au efectuat o primă săpătură arheologică în cetate. Din cercetările lor nu s-a mai păstrat decât un raport preliminar, un articol ştiinţific de câteva rânduri, un plan şi o reconstituire a cetăţii. Raportul menţionează că cetatea a avut probabil o formă elipsoidală (33 x 18 m) cu axa spre est-vest. Zidul a fost construit din piatră de râu, legat cu var stins, având o grosime de 1,50 m. De asemenea, fortificaţia a fost înconjurată de un şanţ de 2 m adâncime. Pe planul general al săpăturii sunt plasate şase sectiuni, dar în raport este menţionată numai secţiunea II cu dimensiunile de 16 x 1 m. Cetatea a fost datată la sfârşitul secolului al XV-lea şi la începutul secolului al XVI-lea. După părerea lor fortificaţia a funcţionat ca un loc de refugiu în caz de pericol pentru populaţia din zonă.
În cursul cercetărilor din toamna anului 2009 au fost deschise cinci secţiuni. O secţiune a fost practicată pe fosta secţiune II din săpătura anterioare, restul secţiunilor pe presupusul turn locuinţă identificat în urma cercetărilor geo-magnetice. În urma săpăturii presupunerile anterioare despte aceasta cetate au suferit modificări consistente. Zidul de incintă a fost construit la exterior şi interior din blocuri mari de micaşist prelucrate, iar la interior, sub forma unui „emplecton”, au fost folosite micaşisturi zdrobite, legate cu un mortar dur de culoare alb-cenuşiu compus din pietriş amestecat cu var stins şi puţină cărămidă. Zidul a fost construit pe staturi: pe un şir de piatră a fost turnat mortar, iar după mortar s-a pus iarăşi un nivel de pietre. Zidul are o grosime de 1,94-2,20 m.
În urma cercetărilor geo-magnetice a fost identificat un turn locuinţă. În S 2, 3, 4 şi 5 a fost dezvelit zidul de elevaţie şi de fundaţie a turnului (Z-2). Zidul turnului a fost construit din blocuri mari de micaşist legate cu un mortar dur de culoare alb-cenuşiu, compus din pietriş amestecat cu var stins şi bucăţele de cărămidă. Zidul a fost realizat dintr-un mortar asemănător cu cel folosit la zidul de incintă (Z- 1), doar că technica de zidire pe straturi nu a mai fost aplicată şi aici. Grosimea zidurilor nu este constantă: zidul vestic are o grosime de 2,10-2,50 m, zidul nordic de 2,30 m iar zidul sudic 1,30 m. Turnul a fost amplasat direct pe stâncă, urmând înclinaţia şi denivelările acesteia. Dimensiunile interioare ale turnului sunt de 6,70 x 3,80 m.
În campania din vara anului 2010 ne-am propus investigarea sistemului de fortificare în partea de est, nord şi vest a cetăţii. Pentru aceasta a fost deschisă S 8 cu scopul de a verifica existenţa unui şanţ de apărare în partea cea mai accesibilă a cetăţii. Rezultatele au fost negative. În partea de nord, în S 7, a fost surprins parţial zidul de incintă. S 6, practicată în partea de vest a cetăţii, nu a dat rezultatele scontate. Ne aşteptam ca şi aici să găsim zidul de incintă. Materialele arheologice descoperite în S 6, pot fi atribuite secolului al XIII-lea.
În vara anului din 2012 au fost deschise trei secţiuni. S 9 a vizat identificarea zidului în partea nordică şi estică şi astfel elucidarea planimetriei turnului. Secţiunea a adus rezultate importante privind stabilirea dimensiunii şi a modului de realizare a acestuia: în partea nordică a fost identificat astfel un contrafort, construit în aceeaşi technică ca şi restul zidurilor; în partea estică s-a constatat că presupusul zid estic al turnului, identificat în S 5/2009 şi în S 9/2012, este de fapt dărâmătura sa, iar în dărămătură a fost găsită o monedă poloneză din argint din 1614. În această secţiune nu am reuşit să prindem zidul nordic al incintei. Pentru investigarea direcţiei incintei şi a relaţiei sale cu turnul era necesară o altă secţiune lângă zidul nordic al turnului.
În S 10, trasată pe partea sudică a platoului, am decopertat urmele sudice ale incintei foarte slab conservată, orientată est-vest. Nu am putut să delimităm latura exterioară, ea fiind alunecată pe deal. Urmele păstrate constau din bucăţi mici de micaşisturi zdrobite, legate cu un mortar foarte slab, cenuşiu deschis, cu puţin var şi pietriş. Evident că nu s-a putut stabili grosimea zidului.
Campania din vara anului 2013 s-a desfăşurat între 12-22 iulie, fondurile fiind asigurate de către Consiliul Judeţean Harghita, Muzeul Tarisznyás Márton din Gheorgheni, Fundaţia Pro Muzeum, Joseni şi Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania. În această campanie ne-am propus să redeschidem secţiunile S 5/2009 şi S 9/2012, cu scopul de a demonta nivelul de dărâmătură din partea estică a turnului. Sub dărâmătura turnului nu am reuşit să identificăm nivelul de călcare, în schimb am observat scurgerea de mortar aparţinând nivelul de construcţie. Aici au fost găsite şi câteva fragmente de oase de animale. A fost completat desenul din S 9/2012 (grundul în partea sudică şi a fost redesenat profilul sudic al secţiunii), iar secţiunea S 5/2009 a fost redocumentată în întregime.
A fost deschisă încă o secţiune între S 3/2009 şi S 9/2012 (între secţiuni a fost lăsată căte un martor de 0,50 m), care a vizat verificarea legăturii incintei cu turnul. Zidul nordic al turnului, în această parte, a fost construit în aceeaşi technică ca restul zidurilor. Cel mai interesant lucru este faptul că acel contrafortul decopertat în S 9/2012 (pe o lăţime de 1,60 m) continuă şi în S 12/2013 (pe o lăţime de 1,40 m), având astfel de o lăţime totală de aprox. 3,50 m (împreună cu martorul dintre cele două secţiune). Lăţimea neobişnuită a contrafortului pune întrebarea firească dacă acesta a funcţionat ca un adevărat contrafort. Turnul a fost fondat direct pe stâncă, urmând înclinaţia şi denivelările acesteia. Dimensiunile interioare ale turnului sunt de 6,70 x 3,70 m iar cele exterioare de 8,75 x 8 m.
O parte a zidului incintei a fost surprins în S 12. În această secţiune zidul nordic al incintei a fost destul de slab conservat. Pe latura sudică am identificat numai şanţul de fundaţie cu urme de mortar. Nu am putut să delimităm latura sa exterioară, ea aflându- se în afara secţiunii. Urmele păstrate constau din bucăţi mici de micaşisturi zdrobite, legate cu un mortar foarte slab, cenuşiu deschis, cu puţin var şi pietriş. Nu s-a putut măsura grosimea zidului.
În concluzie putem afirma că incinta nu a avut nici o legătură cu turnul, ea fiind construită într-o perioadă diferită. În cazul turnului, conform descoperirilor arheologice, am ajuns la concluzia că acesta a fost construit în a doua parte a secolului al-XIII-lea. Din nefericire nu am reuşit să datăm şi construirea incintei.
Rezumat
English Abstract The first archaeological excavation at Bothvar was conducted in 1960 by Székely Zoltán and Tarisznyás Márton. Unfortunately, little has been preserved from their research. Archaeological excavations were resumed in 2009, ever since the enclosure wall and the remains of a keep (6,7 x 3,8 m) being investigated. The main result following the archaeological campaign form 2013 was to establish that the outer wall and the tower were built in different occasions. According to archaeological remains found inside, the keep was built and functioned in the second half of the 13th century. However, there are no indicators regarding the construction time for the stone enclosure.
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu