Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Istria | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2013

Anul   2013
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană timpurie (sec. I - III);
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca greacă;
Epoca elenistică
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare deschisă;
Cetate;
Structură de cult/religioasă;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Istria
Comuna   Istria
Punct
Cetate
Sector   Acropolă centru-sud (ACS)
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bădescu Alexandru Muzeul Naţional de Istorie a României
Bottez Valentin Victor responsabil Universitatea Bucureşti
Cliante Laurenţiu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Constantin Alexandra Universitatea Bucureşti
Diaconu Alin Universitatea Bucureşti
Ghemuţ Florentina Universitatea Bucureşti
Kolebanov Vasili Universitatea Bucureşti
Liţu Alexandra Universitatea Bucureşti
Ţârlea Alexandra Universitatea Bucureşti
Cod RAN    62039.01
Raport Localizarea sectorului: Zona supusă cercetării: un perimetru de 50 × 40 m (2000 m2), aproximativ în zona de Sud a acropolei histriene; acesta este mărginit la N de strada c, la V de cartierul
de lângă Terme I (numit convenţional „Cetate”), la E de cartierul rezidenţial de epocă romană târzie (numit convenţional „Domus”) şi la S de Sectorul „Basilica Pârvan” şi zidul de incintă roman târziu (Fig. 1). Această zonă nu a fost cercetată sistematic până în prezent, aici existând doar urmele sondajelor efectuate de V. Pârvan pentru identificarea traseului incintei de Sud a cetăţii.
Obiective 2013:
- în vederea îndeplinirii unuia din obiectivele generale, respectiv obţinerea unui profil magistral N-S, care să lege strada c de zidul de incintă roman târziu, am deschis 4 casete pe axa N-S (Fig. 2). Motivele alegerii amplasamentului unităţilor de săpătură:
1) este zona cea mai îngustă între cele două structuri luate ca re- per, ceea ce permite cea mai rapidă realizare a profilului magistral dorit; 2) era o zonă considerată neafectată de săpături modernă;
- identificarea unei artere de circulaţie N-S care să ne per- mită înţelegerea complexelor arheologice din zonă şi evoluţia lor urbanistică într-o zonă delimitată de Basilica Episcopală şi Basi- lica „Pârvan”;
- identificarea complexelor de epocă romană târzie de pe latura S a străzii c.
Unităţi de săpătură:
În vederea atingerii obiectivelor propuse am deschis iniţial o serie de 4 casete de 4 × 4 m, numerotate C001-C004 pe direcţia N-S. Ne-am oprit în acestea pe diverse contexte relevante; având în vedere situaţiile întâlnite, am decis deschiderea a alte patru casete de aceleaşi dimensiuni la V de primele (C005-C008, numerotate conform Fig. 2), aducând numărul de unităţi de săpătură deschise la opt.
Fiecare casetă a fost împărţită în carouri de 1 × 1m, numerotate A-D pe direcţia S-N şi 1-4 pe direcţie V-E. Toate cotele au fost luate cu nivela optică de la punctul 0 al sectorului, identificat de un cui amplasat între două dale de mari dimensiuni de pe strada c, cu coordonatele STEREO70 = 799964.3467,345599.9315.
Stratigrafie:
C001:
1000 (Fig. 3): +0,67 — +0,43/0,32m: strat de culoare brun- gri, afânat, cu incluziuni de pietre de dimensiuni medii, fragmente ceramice şi oase, ce acoperea întreaga suprafaţă a casetei. Este probabil solul vegetal, format şi din pământ depus din săpăturile moderne. Conţine fragmente ceramice din diverse epoci, majoritar romane-târzii.
1001 (Fig. 4): +0,43/0,32 — 0,00m: strat de culoare brun- gri, afânat, cu un conţinut ridicat de pietre de dimensiuni medii şi mari, material constructiv şi fragmente ceramice, precum şi câteva fragmente de oase şi sticlă. Stratul se păstra pe toată suprafaţa casetei, era suprapus de contextul 1000, suprapune 1002 şi reprezintă probabil partea superioară, decolorată prin expunerea la factorii de mediu, a dărâmăturii ultimului nivel de locuire roman târziu (de la nivelul străzii c?). Materialul ceramic este majoritar roman târziu, însă există şi fragmente databile în alte epoci (toartă ştampilată).
1002 (Fig. 5): 0,00 — -0,61m: strat de culoare galbenă, afânat, cu un conţinut ridicat de pietre de dimensiuni medii şi mari, material constructiv şi fragmente ceramice, precum şi câteva fragmente de oase şi sticlă. Stratul se păstra pe toată suprafaţa casetei, era suprapus de contextul 1001, suprapune 1003 şi reprezintă probabil partea inferioară a dărâmăturii ultimului nivel de locuire roman târziu (de la nivelul străzii c?). Materialul ceramic este majoritar roman târziu, însă există şi fragmente databile în alte epoci.
1003 (Fig. 6): -0,61 — neepuizat: strat de lut de culoare galbenă, puternic solidificat, păstrat în jumătatea de V şi în NE casetei, distrusă parţial de 1002 în centru şi SE casetei. În carourile A1-A2 podeaua prezintă urme de arsură, iar în carourile A1-B1 a fost identificată gura (dm max 0,65m, dm min 0,38m) unui dolium, prins
parţial în profilul de V. Pe podea şi prinse în ea au fost identificate fragmente ceramice (romane târzii) şi ţigle prăbuşite în momentul distrugerii nivelului respectiv. Contextul reprezintă un nivel de călcare (podea de lut), aşa cum indică şi chiupul îngropat în ea. Contextul este probabil de pus în legătură cu 7004. Am oprit săpătura în C001 pe acest nivel.
C002:
2000 (Fig. 7): +0,87 — +0,79 m: strat de culoare brun-gri, afânat, cu incluziuni de pietre de dimensiuni medii, fragmente ceramice şi oase, ce acoperea întreaga suprafaţă a casetei. Este probabil solul vegetal. Conţine fragmente ceramice din diverse epoci, majoritar romane-târzii, şi fragmente de marmură prelucrată.
2001 (Fig. 8): +0,79 — +0,41 m: strat de culoare brun-gri, afânat, cu un conţinut ridicat de pietre de dimensiuni medii şi mari, material constructiv şi fragmente ceramice, precum şi câteva fragmente de oase, scoici şi sticlă. Stratul se păstra pe toată suprafaţa casetei, era suprapus de contextul 2000, suprapune 2002 şi reprezintă probabil partea superioară, decolorată prin expunerea la factorii de mediu, a dărâmăturii ultimului nivel de locuire roman târziu (de la nivelul străzii c?). Materialul ceramic este majoritar roman târziu, însă există şi fragmente databile în alte epoci.
2002 (Fig. 9): +0,41 — -0,11 m: strat de lut de culoare galbenă, afânat, cu un conţinut ridicat de pietre de dimensiuni medii şi mari, material constructiv şi fragmente ceramice, precum şi câteva fragmente de oase şi sticlă. Stratul se păstra pe toată suprafaţa casetei, era suprapus de contextul 2001, suprapunea 2003, 2004,
2005, 2006 şi reprezintă probabil partea inferioară a dărâmăturii ultimului nivel de locuire roman târziu (de la nivelul străzii c?). Materialul ceramic este majoritar roman târziu.
2006 (Fig. 10): +0,14 — +0,05 m: strat de lut de culoare galbenă, puternic solidificat, suprapus de 2002 şi 2005 şi funcţionează probabil împreună cu 2003. Stratul se păstrează între 2003 şi latura S a C002. Este probabil nivelul de călcare aferent primei faze de funcţionare a Z002 (2003). Săpătura a fost oprită pe acest nivel.
2007 (Fig. 12): -0,22/-0,13 m: strat de lut de culoare galbenă, puternic solidificat, suprapus de 2002 şi funcţionează probabil împreună cu Z002 (2003). Stratul se păstrează între 2003 şi latura Z005 (2008). Este probabil nivelul de călcare aferent primei faze de funcţionare a Z002 (2003). Săpătura a fost oprită pe acest nivel.
C003:
3000 (Fig. 12): +0,85 — +0,78/0,74 m: strat de culoare brun- gri, afânat, cu incluziuni de pietre de dimensiuni medii, fragmente ceramice şi oase, ce acoperea întreaga suprafaţă a casetei. Este probabil solul vegetal. Conţine fragmente ceramice din diverse epoci, majoritar romane-târzii.
3001 (Fig. 13): +0,78/+0,74 — +0,46/+0,43m: strat de culoare brun-gri, afânat, cu un conţinut ridicat de pietre de dimensiuni mici şi medii, material constructiv şi fragmente ceramice. Stratul se păstra pe toată suprafaţa casetei, era suprapus de contextul 3000, suprapune 3002 şi reprezintă probabil dărâmătura ultimului nivel de locuire roman târziu (de la nivelul străzii c?). Materialul ceramic este majoritar roman târziu.
C004:
4000: +0,80/0,63 — +0,72/+0,41m: strat de culoare brun- gri, afânat, cu incluziuni de pietre de dimensiuni medii, fragmente ceramice şi oase, ce acoperea întreaga suprafaţă a casetei. Este solul vegetal. Conţine fragmente ceramice din diverse epoci, majoritar romane-târzii.
4001 (Fig. 17): +0,63 — +0,10/-0,10m: strat de culoare brun- gri, afânat, cu un conţinut ridicat de pietre de dimensiuni medii şi mari, material constructiv şi fragmente ceramice, precum şi câteva fragmente de metal, oase şi sticlă. Stratul se păstra pe toată suprafaţa casetei, concentrat în partea de V şi SV a C004. Era suprapus de contextul 4000, suprapunea 4002, 4003 şi 4004 şi reprezintă dărâmătura ultimului nivel de locuire roman târziu. Materialul ceramic este majoritar roman târziu. În acest strat au fost găsite o monedă de bronz (nr. 1/2013) la + 0,47 m şi o fibulă de bronz (nr. 1/2013) la
+0,22 m.
4005: +0,10/-0,10 m: strat de culoare galbenă, solidificat, denivelat probabil în urma distrugerii nivelului constructiv aferent, păstrat între Z003 (4003) şi Z004 (4004). Suprapus de contextul
4001, reprezintă posibil nivelul de călcare aferent Z003 şi Z004.
C005:
5000 (Fig. 18): +0,88/+0,77 — +0,54 m: strat de culoare brun- gri, afânat, cu incluziuni de pietre de dimensiuni medii, material constructiv, fragmente ceramice şi oase, ce acoperea întreaga suprafaţă a casetei. Este solul vegetal. Conţine fragmente ceramice din diverse epoci, majoritar romane-târzii.
5001 (Fig. 17 şi 18): +0,54 — -0,05 m: strat de culoare brun- gri, afânat, cu un conţinut ridicat de pietre de dimensiuni medii şi mari, material constructiv şi fragmente ceramice, precum şi câteva fragmente de metal, oase şi sticlă. Stratul se păstra pe toată suprafaţa casetei. Era suprapus de contextul 5000, suprapunea 5002 şi 5003 şi reprezintă dărâmătura ultimului nivel de locuire roman târziu. Materialul ceramic este majoritar roman târziu. În acest strat au fost găsite 2 monede de bronz (nr. 3/2013 în B1
la + 0,09 m şi nr. 4/2013 în C3 la +0,02 m), un fragment de inscripţie de marmură elenistică refolosită, descoperită lângă Z005 (5003).
5002 (Fig. 18): -0,05 — neepuizat în acest an: strat de culoare galbenă, solidificat, denivelat probabil în urma distrugerii nivelului constructiv aferent, păstrat la V de Z006. Suprapus de contextul
5001, reprezintă posibil nivelul de călcare aferent Z006 şi pare să
corespundă nivelurilor 2006, 2007 şi 4002.
C006:
6000: +0,80 — +0,45 m: strat de culoare brun-gri, afânat, cu incluziuni de pietre de dimensiuni medii, material constructiv, fragmente ceramice, sticlă şi oase, ce acoperea întreaga suprafaţă a casetei. Este solul vegetal. Conţine fragmente ceramice din diverse epoci, majoritar romane-târzii. În acest strat a fost descoperită o gemă din carneol.
6001: +0,45 — +0,10 m: strat de culoare brun-gri, afânat, cu un conţinut ridicat de pietre de dimensiuni medii şi mari, material constructiv şi fragmente ceramice, precum şi câteva fragmente de metal, oase şi sticlă. Stratul se păstra pe toată suprafaţa casetei. Era suprapus de contextul 6000, suprapunea 6004 şi reprezintă dărâmătura ultimului nivel de locuire roman târziu. Materialul ceramic este majoritar roman târziu.
6004: +0,10 — neepuizat în acest an: strat de culoare galbenă, solidificat, denivelat probabil în urma distrugerii nivelului constructiv aferent, păstrat la V de şi Z007 (6002) şi Z008 (6003). Suprapus de contextul 6001. Pe acest strat am oprit săpătura în 2013.
C007:
7000 (Fig. 20): +0,81/0,61 — +0,46 m: strat de culoare brun- gri, afânat, cu incluziuni de pietre de dimensiuni medii şi fragmente ceramice, ce acoperea întreaga suprafaţă a casetei. Este solul vegetal. Conţine fragmente ceramice din diverse epoci, majoritar romane-târzii.
7001 (Fig. 19 şi 20): +0,46/+0,24 — -0,55 m: strat de culoare gălbuie, afânat, cu un conţinut ridicat de pietre de dimensiuni medii şi mari, material constructiv şi fragmente ceramice, precum şi câteva fragmente de metal, oase şi sticlă. Stratul se păstra pe toată suprafaţa casetei, era suprapus de contextul 7000, suprapunea 7002 şi 7004 (neclar dacă şi 7003) şi reprezintă dărâmătura ultimului nivel de locuire roman târziu (este echivalentul stratului 1002 din C001, diferenţa fiind că în C007 nu se păstrează partea superioară a stratului, respectiv echivalentul contextului 1001). Materialul ceramic este majoritar roman târziu. În acest strat au fost găsite trei monede de bronz (nr. 5/2013 la -0,33m, nr. 6/2013 la -0,33/-0,55 şi nr. 7/2013 la -0,55 m), o cruce de bronz sau plumb la -0,39 m şi o mărgică de aur la -0,55 m. În acest strat au fost identificate fragmente din zeci de cărămizi de chirpic, precum şi zeci de piroane de fier, între care un grup consistent, descoperit la -0,38 m între extremitatea S a zidului de chirpic şi profilul S al C007. Aceste descoperiri indică prezenţa unor ziduri de chirpic, precum şi a unor structuri de lemn prinse cu piroane de metal (uşă/grinzi).
7004 (Fig. 20): -0,55 m — neepuizat anul acesta: strat de lut de culoare galbenă, puternic solidificat, prezentând urme puternice de arsură, peste care prăbuşite fragmente ceramice, de metal, oase şi sticlă. Suprapus de 7001, este echivalentul podelei 1003 şi funcţiona probabil împreună cu zidul de chirpic Z008 (7002). Pe suprafaţa podelei se păstrează urmele altor structuri de chirpic (ziduri) şi lemn (prag?), ce vor fi puse mai bine în evidenţă anul viitor. Am oprit săpătura pe acest nivel.
C008:
8000: +0,88/+0,75 — +0,72/+0,55 m: strat de culoare brun- gri, afânat, cu incluziuni de pietre de dimensiuni medii, material constructiv şi fragmente ceramice, ce acoperea întreaga suprafaţă a casetei. Este solul vegetal. Conţine fragmente ceramice din diverse epoci, majoritar romane-târzii. În acest strat a fost descoperită o gemă din carneol.8001: +0,45 — +0,10 m: strat de culoare brun-gri, afânat, cu un conţinut ridicat de pietre de dimensiuni medii şi mari, material constructiv şi fragmente ceramice, precum şi câteva fragmente de metal, oase şi sticlă. Stratul se păstra pe toată suprafaţa casetei. Era suprapus de contextul 6000, suprapunea 6004 şi reprezintă dărâmătura ultimului nivel de locuire roman târziu. Materialul ceramic este majoritar roman târziu.
STRUCTURI CONSTRUCTIVE
C002
2003 (Z002, Fig. 2 şi 10): zid orientat E-V, localizat aproximativ în centrul C002, identificat la +0,40/0,44 m, construit din pietre (majoritar şist verde, calcar cochilifer) de dimensiuni medii (inclusiv spolii) legate cu pământ, identificat pe toată lungimea E-V a C002 (4 m), are o lăţime de aprox. 0,80 m. Zidul prezintă un prag (L 1,30 m), din pietre şi cărămizi, usor deplasat către S (până la 0,17m), localizat la 2,60 m E de colţul V al Z002. Până în prezent au fost dezvelite 4-5 asize din zid şi 2 asize din prag.
2004 (Fig. 2, 10 şi 11): umplutura ce bloca intrarea din 2003, acoperind pragul zidului. Structura era formată din pietre, cărămizi, ţigle, puţine fragmente ceramice şi 1 monedă descoperită la + 0,14 m (nr. 2/2013). La NV, pe o lungime de 0,40 m, umplutura era aşezată pe un strat de nisip fin.2005 (Fig. 2 şi 11): structură formată din pietre de şist verde, de dimensiuni medii şi mari, aşezate în aşa fel încât partea superioară să formeze o suprafaţă plată, care apar din profilul de S, la cota de +0,45/0,55 m. Reprezintă probabil extremitatea N conservată a pavajului din C003 (3002). Se păstrează aparent la limita dintre 2001 şi 2002. Pietrele păstrate în SV C002 sunt aşezate pe un strat subţire de scoici, ce ar putea reprezenta o nivelare în vederea aşezării pavajului în acea zonă.
2008 (Fig. 2 şi 10): Z005: zid orientat E-V, localizat în lungul profilului de N (4 m), în care intră, identificat la cota de +0,09 m, realizat din pietre de dimensiuni medii (majoritar şist verde, calcar) legate cu pământ.
C003:
3002 (Fig. 2 şi 14): pavaj realizat din pietre mari şi medii (majoritar şist verde, calcar, spolii), identificat la +0,43/0,35 m (în pantă pe direcţia V-E), legate cu pământ. Este localizat pe întreaga suprafaţă a C003, se continuă în C004 şi probabil în C002 (2005). Este suprapus de 3001 şi Z001 (3003). În E C003, în carourile B4-C4 a fost identificat un puţ (?) de scurgere a apei (dm 1,20 m), cu o structură doar parţial identificată anul acesta, formată din 3 pietre în interiorul lui (trepte?). Faptul că este vorba de o amenajare funcţională a pavajului şi nu doar o zonă distrusă a acestuia este indicat de modul de dispunere a pietrelor pavajului în jurul puţului şi de acumularea dărâmăturii 3001 în interiorul acestuia. Menţionăm că puţul nu are pereţi de piatră şi că primul strat identificat sub dărâmătură (încă nu putem fi siguri că este vorba de capătul puţului) se află la cota -0,21 m. Pavajul poate fi datat în ultima fază de funcţionare a cetăţii, în perioada romană-târzie.
3003 (Fig. 2 şi 15): Z001: un aliniament de 3 pietre de dimensiuni mari (spolia: 1 capitel întors şi 2 pietre de talie, din calcar cochilifer, cu decupaje pentru prindere), orientat aproximativ N-S,
localizat în carourile C2 -D2 /D3 , identificat pe o L de 1,30 m (capătul N intră în martorul N al C003), l 0,65/0,34m, îndepând cu cota +0,62m.
Rămâne neclar dacă este vorba de un zid despărţitor în spaţil ocupat de pavajul 3002.
C004:
4002 (Fig. 2): capătul S al 3002.
4003 (Fig. 2): Z003: orientat E-V, localizat în carourile D2 -D4 realizat din pietre de dimensiuni medii şi mari (între care şi spolia) legate cu pământ, identificat la cota de +0,46/+0,38 m, dezvalit pe x asize. Lp = 4,00 m, l = 0,60 m. Suprapus de 4000, 4001, probabil funcţionează împreună cu 4005 mărgineşte la S pavajul 3002.
4004 (Fig. 2): Z004: orientat E-V, localizat în carourile A1-4, în lungul profilului S al C004, în care intră cea mai mare parte a grosimii sale. Este realizat din piatră (majoritar şist verde) legată cu pământ. Apare la cota de +0,63 m, şi pare să se continue în C008 (8003).
C005:
5003 (Fig. 2 şi 18): Z006: zid orientat NE-SV, realizat din pietre mici şi medii, nefasonate (majoritar şist verde), surprins pe o lungime de aproximativ 2 m, identificat de la cota de +0,64 m. Către N se păstrează colţul format de Z006 cu Z002.
C006:
6002 (Fig. 2): Z007: orientat NV-SE, realizat din pietre nefasonate şi spolia (fasonate) de dimensiuni mici şi medii, legate cu pământ. Apare în carourile D3-4, la +0,52/+0,37 m, se păstrează pe x asize, L păstrată de 1,56 m. Lăţimea de 0,60 m. 6003 (Fig. 2): Z008: orientat NNE-SSV, apare la +0,13 m, în carourile A4-C4 (în lungul profilului de E al C006, pornind din profilul S şi intersectându-se cu Z007-6002, şi posibil continuându-se cu Z006 către N şi în C008 cu 8002, unde apare mai sus, la +0,52 m), realizat din pietre nefasonate legate cu pământ.
6005 (Fig. 2): Z009: orientat NV-SE, apare la +0,45 m, a fost dezvelit pe lungimea de 0,70 m (se pierde în profilul de N) şi este adosată Z007.
C007:
7002 (Fig. 2, 20 şi 21): Z010: +0,02 – neepuizat în acest an: zid din cărămizi de chirpic (0,20 × 0,50 m) făţuit cu lut galben (strat de 0,01-0,02m grosime) şi posibil căptuşit cu pietre aşezate neregulat, orientat N-S, localizat în E C007, în carourile A4-D4, păstrat pe o lungime de 1,50m (chirpicul)/1,84m (cu tot cu pietrele din „căptuşeală”) şi o înălţime de minim 0,57m până în prezent. Suprapus de 7001, este asociat 7004/1003. Parte din dărâmătura masivă de cărămizi de chirpic din 7001 ar putea proveni de la acest zid şi de la altele similare, a căror traseu va fi evidenţiat campania viitoare.
7003 (Fig. 2): Z011: zid construit din pietre de dimensiuni mici şi medii, nefasonate (şist verde) şi spolii, legate cu pământ, orientat VVN-ESE, localizat în colţul SV al C007, carourile A1-2 , identificat de la +0,52m, pe o lungime de 1,94m. S-au păstrat 5 asize. Rămâne deocamdată foarte neclară relaţia acestui zid cu complexul 7004-7002-7001-1003, căruia s-ar putea să îi fie posterior.
C008: 8002 (Fig. 2): Z008: zid construit din pietre de dimensiuni mici şi medii, nefasonate (şist verde) şi spolii, legate cu pământ, orientat SSV-NNE, identificat în carourile B3-4-D3-4 de la cota de +0,52/+0,46 m, pe o lungime de 2,80 m (6,80 m cu continuarea din C006) şi o lăţime de 0,65 m. A fost suprapus de 8000 şi 8001. Se intersectează cu 8003/Z012 în B3.
8003 (Fig. 2): Z012: zid construit din pietre de dimensiuni mici şi medii, nefasonate (şist verde) şi spolii, legate cu pământ, orientat perioada romană-târzie. V-E, identificat în carourile B1-4, de la cota de +0,57 m, pe o lungime de 3,24 m şi o lăţime de 0,65 m. A fost suprapus de 8000 şi 8001. Se intersectează cu 8003/Z012 în B3 şi cu 8005/Z013 în B2-C2. Pare să se continue în martorul de V al C006, însă nivelul săpăturii atins în 2013 nu ne permite clar să stabilim traiectul său.
8004 (Fig. 2): Z004: pare să se continue din C004 pe o lungime
de aprox. 1,80m către V. Traseul său nu este clar identificat, deoarece în 2013 săpătura abia a dezvelit partea sa superioară la +0,58m.
8005 (Fig. 2): Z013: zid construit din pietre de dimensiuni mici
şi medii, nefasonate (şist verde) şi spolii, legate cu pământ, orientat
N-S, identificat în carourile A2-B2 de la cota de +0,55 m, pe o lungime păstrată de 1,35 m şi o lăţime de 0,60m. A fost suprapus de 8000 şi 8001. Se intersectează cu 8003/Z012 în B2. Se continuă în martorul de S al C006.
Concluzii:
Din punct de vedere stratigrafic, sub stratul vegetal, a cărui grosime variază, a apărut un strat de dărâmătură gri (marcat în general cu contextul 001 în toate casetele), sub care a apărut un alt strat de dărâmătură galben (identic din punct de vedere compoziţie şi marcat în general cu 002 în toate casetele). Având în vedere similitudinile dintre cele două contexte, suntem de părere că stratul 001 este de fapt doar partea superioară, decolorată în urma expunerii elementelor naturii, a stratului 002. Sub acest strat masiv de dărâmătură, care reprezintă nivelul de distrugere al ultimului nivel de călcare roman târziu, a apărut ultimul nivel de călcare al Clădirii Romane nr. 1 (CR01), respectiv pavajul 3002/4002. Acest nivel de călcare corespunde celei de a doua faze de construcţie a CR01. Primei faze constructve îi corespunde podeaua 2006, căreia în exteriorul clădirii îi corespunde nivelul de călcare 2007, ce face şi legătura cu Z005. Acest nivel ar putea avea corespondenţi în nivelele exterioare (?) 4005 şi 6004, din C004, respectiv C006. În C001 şi C007 a apărut o podea de lut (2003/7004) la aproximativ 0,70m mai jos de podeaua primei faze a CR01 (2006) şi la 1,40m mai jos de cea de a doua fază constructiva (3002/4002). Având în vedere că această structură se află sub nivelul străzii contemporane ei şi a fost identificat un vas de provizii îngropat în podea, o ipoteză de lucru referitoare la funcţionalitatea ei este este că era vorba de o pivniţă pentru provizii. Pe de altă parte, diferenţa de nivel între podeaua 2003/7004 este şi nivelurile de călcare ale CR01 este destul de mică, ceea ce ar face ca varianta pivniţei să fie viabilă numai in cazul în care era vorba de un demisol.
Din punct de vedere al structurilor constructive, a fost identificată o structură de mari dimensiuni, denumită convenţional Clădirea romană nr. 1 (CR01), probabil o reşedinţă de tipul celora din sectorul Domus, ce se întinde deocamdată sigur pe suprafaţa casetelor C002, 003, 004, 005, 006, 007. Aceasta prezintă (deocamdată) două faze de construcţie. Din prima fac parte zidurile Z002 (N) şi Z006 (V), accesul în clădire făcându-se prin intrarea din Z002. Tot din această fază par să facă parte şi Z007, 008, 012 şi 013. A doua fază constructivă este marcată de blocarea intrării (2004) din Z002/2003, căreia îi corespunde construirea pavajului 3002/4002, mărginit spre sud de Z003. Rămâne neclar dacă Z004, Z005, cât şi complexul 2003/7004 – Z010, ţin de această clădire.
Menţionăm că a fost efectuată o ridicare topografică 2D, pe baza căreia a fost realizat planul detaliat al săpăturii (Fig. 2), şi o ridicare 3D a întregului sector, în curs de prelucrare.
Obiective 2014
Delimitarea către N, S, E şi V a CR01. Identificarea arterelor rutiere la E, V, şi eventual S de CR01.
Inventar
În această campanie au fost spălate, marcate, înregistrate şi depozitate toate descoperirile ceramice şi mărunte, după cum urmează:
Monede (7): pachetele nr. 179, 338, 357, 389, 391, 407. Inscripţii: 1 inscripţie de marmură de epocă elenistică (context 5001).
Obiecte mărunte (5): 1 fibula bronz (pachet nr. 196), 1 nasture plumb (?) (pachet nr. 264), 1 gema inel (pachet nr. 307), 1 cruce bronz (pachet nr. 378), 1 mărgea aur (pachet nr. 412), 1 fragment terracota (pachet nr. 37, context 3001); 8 fragmente de opaiţe (context 1001, 2 x 1002, 2000, 2002, 3001, 7001, 8001); 3 toarte ştampilate (pachet nr. 38, 46, 158).
Descoperiri mărunte:
a) Cărbune (în lada cu sticlă): pachete nr. 142, 147, 151, 244,
322, 335, 352, 379, 385;
b) Sticlă (1 lădiţă): pachete nr. 22, 28, 29, 32, 40, 67, 78, 95,
103, 106, 115, 118, 127, 143, 153, 167, 174, 177, 180, 187, 201, 204,
215, 237, 239, 256, 266, 271, 299, 304, 305, 316, 317, 318, 324, 334,
350, 351, 359, 373, 374 390, 400, 413;
c) Metal (1 lădiţă): 15, 52, 86, 94, 107, 113, 120, 128, 165,
168, 191, 207, 219, 221, 227, 246, 256, 263, 265, 282, 284, 287, 272,
311, 328, 330, 340, 341, 360, 371, 384, 401, 406.
d) Oase: 2 lădiţe;
e) Marmură (1 lădiţă): pachetele 16, 36, 303, 121, 164, 182,
240, 214, 245, 262, 408, 416.
Ceramică (15 lădiţe):
1) Context 1000;
2) Context 1001;
3) Context 1002;
4) Context 1002, 1003;
5) Context 2000, 2001;
6) Context 2002, 2004;
7) Context 3000, 3002, 3004;
8) Context 3001;
9) Context 4000, 4001;
10) Context 4001;
11) Context 5000, 5001, 5002;
12) Context 6000, 6001;
13) Context 6001;
14) Context 7000, 7001;
15) Context 7001, 8000, 8001.
Ceramică mare (chiup): 2 lădiţe (contextele 4001, 6000, 6001,
8000).
Materiale de construcţie (cărămizi, ţigle, olane, chirpic) + zgură:
103 pachete.
Menţionăm că tot materialul ceramic a fost marcat, în marcaj apărând iniţialele şantierului, anul şi contextul, care include şi numărul secţiunii (ex. HIS13 4002).
De asemenea, materialul numismatic, cel ceramic şi parte din descoperirile speciale vor fi solicitate în custodie temporară de la MINAC, urmând a fi predate pentru depozitare şi studiu la IAB.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu