Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Meteş | Judeţ: Alba | Punct: La peşteră | Anul: 1997

Anul   1997
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Meteş
Comuna   Meteş
Punct
La peşteră
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    5586.01
Raport În luna iulie 1997 au fost continuate cercetările sistematice în hotarul comunei Meteş (jud. Alba), în punctul numit de localnici "La Peştera". A fost investigată zona vestică a platoului de calcar pe care este situată aşezarea cu o secţiune de 10 x 1 m, constatându-se existenţa unui strat de cultură cu o grosime de cca. 0,35 - 0,40 m, la baza căruia apar materiale aparţinând fazei a III-a a culturii Coţofeni, pentru ca în partea sa superioară ele să fie amestecate cu fragmente ceramice specifice Bronzului timpuriu. Din punct de vedere stratigrafic, cele două etape de locuire nu pot fi diferenţiate, separarea materialelor făcându-se pe criterii exclusiv tipologice.
O altă arie investigată a fost cea din capătul estic al platoului, unde a fost deschisă o suprafaţă pentru dezvelirea unei locuinţe surprinse doar parţial în secţiunea III/1996. S-a pus în evidenţă o vatră cu făţuiala din lut, în preajma căreia s-au descoperit mai multe vase întregi sau întregibile aparţinând culturii Coţofeni. Materialul litic este destul de bogat, constând din unelte din silex şi cuarţit, la care se adaugă pietre de râşniţă şi frecătoare. Şi în această zonă a aşezării, sub stratul de humus a apărut ceramică aparţinând perioadei Bronzului timpuriu, între care şi un vas-sac, decorat cu brâuri în relief, parţial întregibil.
Investigaţiile întreprinse în anul 1997 au evidenţiat că aşezarea Coţofeni se extinde pe întreaga suprafaţă a platoului, ea constând dintr-un unic nivel de locuire, care în anumite zone suprapune direct stânca vie. Excepţie face doar latura sudică, unde s-au putut surprinde în anii precedenţi nu mai puţin de trei nivele succesive.
În ceea ce priveşte locuirea aparţinând Bronzului timpuriu, aceasta are din păcate un caracter sporadic, fiind inegal distribuită pe suprafaţa investigată. Formele şi decorul ceramicii ne permit s-o atribuim unui facies regional al grupului Şoimuş. Investigaţiile viitoare vor trebui să se concentreze deopotrivă asupra aşezării şi cimitirului tumular identificat în preajma ei şi din care n-a fost cercetat decât un singur tumul.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu