.
Limba | Comuna: Ciugud | Judeţ: Alba | Punct: Vărăria | Anul: 2013
Anul:
2013
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade:
Neolitic
Categorie:
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Județ:
Alba
Localitate:
Limba
Comuna:
Ciugud
Punct:
Vărăria
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Anghel Călin Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş
Borşan Tudor Institutul de Arheologie Sistemică, Alba Iulia
Ciută Beatrice Institutul de Arheologie Sistemică, Alba Iulia
Ciută Marius Mihai responsabil Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Luca Sabin Adrian Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Poienaru Paul Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia
Suciu Cosmin Ioan Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Totoianu Radu Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş
Cod RAN:
Raport:

Cercetarea arheologică sistematică s-a desfăşurat în perioada
01.08 – 08.10.2012, în baza Autorizaţiei de cercetare arheologică sistematică, cu nr. 6, emisă la data de 11. 06. 2013 de Ministerul Culturii, Direcţia Patrimoniu Naţional. Cercetarea din acest an continuă un proiect amplu, început în anul 2009, întrerupt în 2011 şi reluat în anul 2012, sub o nouă formulă, aceea cu Centrul Cultural Lucian Blaga ...din Sebeş, în poziţia instituţiei organizatoare a cercetării arheologice (1).
Lipsa fondurilor, vremea extrem de capricioasă, solul foarte dur, au fost factorii care au influenţat obiectivele proiectate pentru campania 2013, astfel că scopul acestui an a fost unul proporţional, rezumat la continuarea cercetării în suprafaţa SXVII/2012, cu dimensiunile de 10 x 10 m. Deschisă în campania anului trecut, unitatea de cercetare invocată a fost practicată în sectorul Vărăria (sector situat între Vărar, la est şi Bordane la vest, delimitat la sud de DJ 107C iar la nord de fruntea terasei dinspre Mureş (2).
Dacă în campania trecută obiectivul principal a fost acela al săpării manuale a stratului de sol afectat (deranjat) de lucrările agricole, până la o adâncime de cca. 50-60 cm, în scopul recuperării integrale a materialelor ceramice preistorice, amestecate de lucrările agricole (3), în campania anului 2013 cercetarea a avut ca obiectuv continuarea şi finalizarea excavării stratului cu materiale amestecate (4) şi atingerea nivelului nederanjat corespunzând locuirii Vinca B1 (A3- B1), caracterizat prin prezenţa locuinţelor de mari dimensiuni, pe pat de piatră de râu.
În prima fază a fost efectuată activitatea de identificare a unităţii de cercetare utilizând sistemele de referinţă topografică din cadrul sitului, implementate cu ocazia efectuării ridicării topografice recente, în sistem Stereo 70, respectiv de identificare a sistemului de caroiere (grid) a sectorului/sitului (5). Dispunerea sa pe suprafaţa sectoruli de interes arheologic a fost stabilită împreună cu topograful specialist (6). Colţurile secţiunilor arheologice de sondaj au fost fixate pot fi materializate în teren atât prin metoda trasării coordonatelor absolute cu ajutorul programului de trasare al staţiei totale cât şi prin metoda aliniamentelor, folosind ca bază de plecare oricare dintre laturile pătratului format. A fost astfel identificat fiecare punct de colţ al suprafeţei, în acest scop fiind utilizat GPS-ul profesional Garmin Vista Etrex.
Primul nivel de săpare - mai corect spus cel de reexcavare manuală a stratului superior de arătură – deosebit de dificil de îndepărtat ca urmare a durităţii excesive a solului, consecinţă a celor trei ani consecutivi de secetă - a dus la recuperarea unui material ceramic sărac. Al doilea nivel de săpare s-a dovedit a releva mai multe materiale îndeosebi în jumătatea sudică a suprafeţei, rămas neterminat în campania precedentă.
Ulterior, s-a trecut la săpărea celui de al treilea nivel, practic primul nederanjat de lucrările agricole, în care, în carourile 18-25 din jumătatea sudică a suprafeţei, la adâncimea de 60-70 cm, a fost surprinsă partea superioară a unei locuinţe de suprafaţă, specifică fazelor (subfazelor) Vinca A3-B1, compusă din resturile podelei şi a pereţilor, relevate prin fragmente de chirpici ars şi pietre de râu, de diferite dimensiuni, din fragmente de podină lutuită, din fragmente de vatră şi din inventarul material, predominant ceramic, al locuinţei. În zonele amintite mai sus, unde s-a atins stratul arheologic nederanjat, s-a procedat la colectarea integrală a materialelor.
Remarcăm în acest context fragmentele ceramice decorate cu banda incizat punctată (de diferite dimensiuni şi dispuneri variate (fig. 5, 6/1-5, 7, 13, 18), fragmente decorate cu barbotină organizată (fig.7/17), ceramica pictată de tip Lumea Nouă (fig. 10), fragmente decorate cu incizii paralele (fig. 6/14, 7/2) şi cu pliseuri paralele (fig. 6/10-12, 15), toarte perforate (fig. 6/15, 7/1, 5), butoni, ceramică blacktopped (fig. 7/5, 9), picioare de cupe, cu slipul păstrat parţial (fig. 8), piese litice cioplite din silex şi obsidian (fig. 11), fragmente de topoare şlefuite (fig. 9/3), râşniţe şi fragmente de râşniţe (fig. 12), unelte din corn (fig. 9/4), fragmente de greutăţi din lut (7/15, 9/2), unelte (vârf) din corn (fig. 9/4), lustruitoare din silice argiloasă (fig. 7/14, 9/5, 11/1), resturi faunistice, fragmente de chirpici ars etc., toate aparţinând locuirii Vinča timpurii.
Particularizate în cadrul categoriei decorate cu benzi incizat punctate sunt două fragmente de capace de vase, probabil cu reprezentări prosopomorfe (fig. 6/16-17). Unul dintre ele păstreaza perforaţia specifică (fig. 6/16). Atrage deasemenea atenţia fragmentul de fund de vas neolitic, decorat prin intermediul pliseurilor, paralele, meandrate, care formează un tip de decor special, pe perete şi pe fund (fig. 6/10). Ca material special pomenim şi un fund de vas ceramic cu un decor special, obţinut prin tehnica blacktopped, care are analogii în cadrul aceluiaşi sit (7). Tot în locuinţă au fost descoperite două funduri de vase ceramice, cu urme de ţesături textile sau rogojine imprimate (fig. 7/18).
Majoritatea elementelor culturii materiale pledează pentru încadrarea locuinţei de suprafaţă în subfaza B1 a culturii Vinča, deşi există şi elemente care pot trage încadrarea mai timpurie a complexului, catre subfaza A3.
La atingerea adâncimii de 70-90 cm, în nivelul nederanjat de lucrările agricole, cercetarea a fost oprită, conform obiectivului iniţial, fiind întinsă folie din material plastic pentru uşoara delimitare a stratului deja săpat, procedându-se la astuparea unităţii de cercetare (8), în vederea conservării ei pentru continuarea cercetărilor în campania anului 2014.
Materialele arheologice rezultate în urma săpăturii au fost depuse, conform Protocolului de colaborare invocat la începutul raportului de faţă, la Muzeul „Ioan Raica” din Sebeş, urmând ca ele să fie prelucrate în vederea publicării şi valorificării lor muzeale.
În timpul efectuării cercetărilor arheologice din acest an, concomitent cu acestea, în cuprinsul sectoarelor Şesu Orzii, Bordane şi Vărăria au fost efectuate o serie de lucrări (trasarea topografică, bornarea axului, realizarea de prospecţii geologice etc.) pentru realizarea proiectului Autostrăzii Sebeş-Turda, al cărui prim sector (Tronson) va trece de la sud spre nord, prin mijlocul ansamblului de situri arheologice de la Limba-Oarda de Jos.

Note Bibliografice:

(1) Conform Protocolului de colaborare semnat între această instituţie şi Universitatea


Lucian Blaga din Sibiu (29.XI. 2012).
(2) Ciută Marius-Mihai, Radu Totoianu, Călin Anghel, Tudor Borşan, Beatrice Ciută, Sabin Adrian Luca, Cosmin Suciu, Paul Poienaru, Limba (com. Ciugud, jud. Alba), în Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2012, Craiova, 2013. Şi în acest an, proprietarul sectorului Vărăria, în persoana d-lui Florin Dreghici, şi-a dat acordul pentru efectuarea de cercetări arheologice pe terenul său.
(3) Ibidem 2013.
(4) Această strategie de abordare ce avea menirea de a elimina riscul de a pierde materiale arheologice, fie chiar lipsite de context, s-a dovedit a fi eficientă, dovadă fiind materialele recuperate, extrem de bogate şi interesante. Această decizie a fost luată şi deoarece situl de la Limba-Oarda de Jos a oferit în trecut la cercetarea de suprafaţă, în mod constant, materiale arheologice deosebit de importante (piese de plastică neolitică, antropomorfă şi zoomorfă, unelte litice cioplite şi/sau şlefuite, piese IMDA, fragmente de râşniţe etc.
(5) A se vedea în acest sens Ibidem 2012.
(6) Ing. dr. Tudor Borşan, din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
(7) Ciută Marius, O locuinţă vinčiană timpurie descoperită la Limba-Oarda de Jos – şesu
Orzii (jud. Alba), în Apulum, L, 2013.
(8) Mulţumim pe această cale Primăriei comunei Ciugud, în mod special domnului Primar Gheorghe Damian, care ne-a sprijinit în mod constant în ultimii ani, la buna desfăşurare a tuturor cercetărilor arheologice în arealul comunei.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO