Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sarmizegetusa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Poarta de Nord | Anul: 2013

Anul   2013
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil
Tipuri de sit
Fortificaţii;
Amenajare/construcţie
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Sarmizegetusa
Comuna   Sarmizegetusa
Punct
Poarta de Nord
Sector   
Toponim   Ulpia Traiana Sarmizegetusa
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Alicu Dorin Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Băeştean Gică Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Bota Emilian-Simion Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Ciongradi Carmen responsabil Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Diaconescu Alexandru Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Voişian Valentin Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Cod RAN    91063.01
Raport Pentru a oferi coerenţă ruinelor în vizitarea oraşului Colonia Dacica Sarmizegetusa am iniţiat cercetări pentru dezvelirea porţii de nord a oraşului şi a drumului (cardo maximus) pentru ca accesul în sit să se facă exact pe poarta şi pe drumul pe care se intra în antichitate. Acum accesul în oraşul roman se face pe un drum modern care derutează vizitatorii sitului. Totodată am urmărit stabilirea stratigrafiei în zona intrării în oraşul roman precum şi planul şi fazele de construcţie a porţii principale a Coloniei Dacica.
Secţiunea S1 (22X2m) a fost trasată pentru a identifica poarta de nord a Coloniei Dacica Sarmizegetusa. Este orientată nord-sud. În acest loc zidul oraşului, vizibil pe teren, este întrerupt. Terenul a fost folosit ca teren arabil iar ulterior ca livadă, fiind achiziţionat de Ministerul Culturii în anul 2000.
Stratigrafia: Glia actuală are o grosime de 30-40 cm după care urmează gropi moderne până la adâncimea de 0,60 m. La această adâncime terenul a fost nivelat la începutul secolului XX cu un strat de piatră, ţigle, cărămizi romane sfărâmate şi pamânt. Stratul are o grosime maximă de 20 cm (C07). Din acest strat provin două monete datate la 1906 şi 1913.
În această secţiune a fost descoperit canalul magistral nord- sud al oraşului, care apare la adâncimea de 70 de cm de la solul actual. El are o adâncime de aproximativ 2 m iar lăţimea de 70 cm şi pătrunde până în stânca nativă. Canalul era acoperit cu lespezi mari de piatră de carieră de culoare gri albăstrui cu pete ruginii. Nici una din lespezile descoperite, de dimensiuni foarte mari (2x1m cu o grosime de 0,20 m de ex.), nu a fost gasită pe moment in situ. Canalul are două faze. Prima fază este construită cu precădere din pietre de carieră pe o adâncime de 1,60 m şi se ţese cu o platformă de piatră (numită convenţional C21). Partea superioară a pereţilor canalului (faza a doua) are o înălţime de 40-50 cm, aceştia fiind construiţi mai ales cu bolovani de râu şi cu bucăţi de gresie. Grosimea pereţilor canalului este de 70 cm. Canalul intră în profilul vestic al secţiunii în dreptul metrului 4,30 drept pentru care am deschis o suprafaţă cu dimensiunile de 7x6,5 m până la marginea proprietăţii vecine, care este proprietate privată.
Platforma de piatră (C21) este o substrucţie implantată în solul antic până în lutul virgin şi are 70 cm adâncime. Ea a fost surprinsă şi în suprafaţa deschisă pentru a urmări latura de vest a canalului. La bază are unu, două straturi de bolovani de râu şi apoi piatră de carieră sfărâmată, bolovani de râu cu mult mortar. Partea superioară a acesteia a fost nivelată. Pe moment nu ştim ce elevaţie se găsea pe această platformă. Ea reprezintă prima fază constructivă a porţii de acces în oraş. În faza a doua, peste această platformă s-a aşternut o lutuială (C20) care conţine şi gresie sfărâmată.
Fazei a treia îi aparţine o fundaţie de zid care avea la partea superioară mortar şi era formată din bolovani mari de râu. Acesta apare la 80 cm de profilul nordic al suprafeţei nou deschise şi la adâncimea de 22 cm faţă de nivelul actual al solului. Fundaţia zidului iese 30-40 cm din profilul de vest şi intră pe proprietatea vecină. Reprezintă probabil faza a treia de piatră a turnului de vest al porţii.
La adâncimea de 1,12 m de la nivelul actual al solului şi la o distanţă de 1,60 m de profilul vestic al suprafeţei din profilul nordic apare un zid cu o grosime de 110 cm. Zidul are o fundaţie formată din bolovani de râu şi pietriş care are o grosime de 20-40 cm şi este aşezată peste substrucţia C21. Elevaţia zidului este alcătuită din blocuri mari de gresie păstrate pe o înălţime de 40 cm. Zidul a fost surprins pe o lungime de 2,50 m dar din cauza epuizării fondurilor de cercetare am fost obligaţi să întrerupem săpătura la acest stadiu în suprafaţa nou deschisă. De altfel nici in S1 nu am finalizat cercetarea din aceeaşi cauză, fapt pentru care nu am descris în acest material toate complexele descoperite, multe dintre ele fiind în curs de săpare.
Sub stratul de nivelare de la începutul secolului XX de care vorbeam mai sus, a apărut la capătul nordic al sectiunii S1 un alt canal, de gresie, orientat SV-NE, care intră în profilul vestic. Canalul are pereţii alcătuiţi din două rânduri de blocuri mari, finisate de gresie care nu sunt legate cu mortar. Cel mai lung bloc de gresie are 145 cm lungime, o lăţime de 50 cm şi o grosime de 30 cm. Peretele vestic are o lăţime de 80 cm, este bine păstrat, spre deosebire de cel estic care este parţial distrus de o groapă modernă care conţine blocuri de travertin şi marmură cu muluri. Canalul are o adâncime păstrată de 80 de cm şi intră în profilul vestic al secţiunii. Din păcate nu am putut urmări relaţia dintre cele două canale, ea urmând a fi stabilită în cercetările din anii următori. Materialul arheologic descoperit este alcătuit din ceramică rulată, elemente arhitectonice precum şi multe fragmente epigrafice, toate descoperite în gropi moderne şi în canalul de piatră.
După fragmentele arhitectonice de marmură, travertin şi gresie descoperite, unele din ele de mari dimensiuni, credem că avem de a face cu o construcţie monumentală care era situată în faţa drumului imperial care venea de la Drobeta şi continua până la Porolissum.
Rezumat
English Abstract Two objectives were investigated during the summer, The North Gate of the Roman town and the so called Great Temple.
The North Gate.
A north-south evaluation trench 22 m long was dug on the axis of cardo maximus and consequently a surface was the opened to the west, reaching the western tower of the gate. This seems to be very well preserved, but the rest was severely damaged by robbing trenches and pits. At the bottom of the huge modern hole in the centre of the excavated area two coins from the beginning of the 20th century were found. The main drainage channel on cardo maximus, previously identified at its south end in front of the forum, was uncovered. A second channel, made of huge sandstone blocks, was also identified. In the opening of the gate there is a large platform of stones and mortar which seems to be the foundation of a monumental structure to be defined in the future campaigns.
Bibliografie
Note Bibliografice 1 Rapoarte de săpătură: H. Daicoviciu, D. Alicu, I. Piso, C. Pop, în Sargeţia XIV, 1979, p. 146-149; H. Daicoviciu, D. Alicu, în ActaMN XVIII, 1981, p. 83-84; Analiză, interpretare: A. Rusu-Pescariu, D. Alicu, Templele romane din Dacia, Deva 2000, p. 114-119, A. Schäfer, Tempel und Kult in Sarmizegetusa, Paderborn 2007, p. 156-159.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu