.
Adâncata | Judeţ: Suceava | Punct: Dealul Lipovanului | Anul: 2013
Anul:
2013
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade:
Neolitic;
Eneolitic
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă:
Județ:
Suceava
Localitate:
Adâncata
Comuna:
Adâncata
Punct:
Dealul Lipovanului
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Mareş Ion responsabil Muzeul Bucovinei, Suceava
Cod RAN:
Raport:

Situl arheologic este amplasat la ieşirea din satul Adâncata spre satul Călugăreni, pe latura dreaptă a DJ Suceava - Dorohoi, la aproximativ 500 metri NE de staţia PECO, având următoarele coordonate geografice: latitudine 47°45'56", longitudine: 26°16'55", altitudine: 335 m. Proprietarii terenului sunt Cucoş Ioan, Beldea Enea, Alucăi Ilie, Bondar Victor.
Aşezarea ocupă platoul promontoriului nordic al form...aţiunii Dealul Lipovanului (porţiunea sa sud-vestică fiind cunoscută de localnici şi sub numele de Dealul Popii), component al Podişului Dragomirnei, unitatea geografică Podişul Sucevei. Pârâul Şipot curge pe latura vestică a Dealului Lipovanului.
Situl arheologic a fost identificat în urma cercetărilor de suprafaţă în anul 1993, de aici fiind recoltate materiale ceramice, litice, statuete antropomorfe (piesele se află în colecţiile Muzeului Bucovinei).
În anul 2012 a fost realizată ridicarea topografică a sitului. Suprafaţa lui are circa 2000 m2, starea de conservare fiind mediocră, principalul factor distructiv fiind lucrările agricole (arăturile), astfel că zona superioară a depunerilor cucuteniene sunt răvăşite până la -0,25 / - 0, 30 m. Analiza solului indică: p H 6,5. Corodarea picturii ceramicii este cauzată şi de utilizarea îngrăşămintelor chimice (folosite masiv înainte de 1989).
Obiectivele investigaţiilor arheologice din campania 2013 au constat în evaluarea arheologică prin: stabilirea stratigrafiei, cercetarea complexelor, efectuarea de studii interdisciplinare, amplasarea în planul topografic a suprafeţelor săpate.
Rezultatele cercetărilor arheologice
În perioada 16.09 - 5.10.2013 au fost efectuate săpături arheologice de evaluare în punctul Dealul Lipovanului, comuna Adâncata. Au fost trasate următoarele secţiuni:
S I / 2013, pe direcţia SV 40°-NV 8°, cu lungimea de 60 m şi lăţimea de 1, 5 m.
S II / 2013, pe direcţia SV 40°-NV 8°, paralel cu S I, cu martor intercalat de 0,50 m, cu lungimea de 20 m şi lăţimea de 1,5 m.
S III / 2013, pe direcţia SV 40°-NV 8°, paralel cu S I, S II, cu martor intercalat de 3 m (loc pentru aruncat pământul excavat din S II şi S III), cu lungimea de 42 m şi lăţimea de 1,5 m.
S IV / 2013, pe direcţia SV 40°-NV 8°, paralel cu S I, S II şi S III, cu martor de 0, 50 m, cu lungimea de 42 m şi lăţimea de 1,5 m.
Cas 1 / 2013 (de la m. 37,60 la m 39, lungă de 1,30 m, lată de 1 m).
Stratigrafia:
-0,15/-0,20, sol negru-cenuşiu (arabil), amestecat cu materiale arheologice Cucuteni A-B1, dislocate în urma arăturilor).
-0,20/-0,40/-0,50, sol cenuşiu (stratul de cultură Cucuteni A - B1).
-0,50/-0,60 sol brun - gălbui (sreril arheologic)
-0,80, sol galben (steril arheologic).
Locuinţele
În urma săpăturilor arheologice au fost investigate parţial două locuinţe (L1 şi L2), care au constat dintr-o depunere masivă de chirpic ars provenit de la pereţii prăbuşiţi în urma unui incendiu. Pe suprafaţa cercetată arheologic a locuinţelor nu au fost descoperite platforme. Chirpicul masiv provenea de la pereţii prăbuşiţi. Grosimea lutuielilor arse, provenite de la pereţi, era de 8-10 cm. Pe latura interioară a lutuielilor arse se aflau urme de nuiele groase de 3-5 cm. Culoarea chirpicului varia în funcţie de intensitatea la care a ars, de la galben-roşu la roşu-cărămiziu-violaceu, în unele locuri fiind zgurificat.
Între locuinţe exista un spaţiu de aproximativ 2 metri, plin cu diverse materiale arheologice: diferite tipuri de vase (amfore, pahare, vase binoclu, vase de bucătărie etc.), pietre, lame şi aşchii de silex, topoare de piatră, râşniţe, percutoare, frecătoare de piatră, nuclee de silex, vârfuri de săgeată de silex, statuete antropomorfe şi zoomorfe. A fost recoltată o cantitate mare de fragmente ceramice de la vase diferite, unele întregibile. Pictura se păstrează pe câteva fragmente ceramice, în special pe cele arse secundar. Faptul că resturile de chirpici ars de la cele două construcţii erau dispuse pe aceeaşi axă lungă paralelă, iar materialele ceramice erau identice (atât cele din locuinţe cât şi din interspaţii), presupune că locuinţele au fost cel puţin contemporane şi că au fost ridicate cam în acelaşi timp. Sub depunerea locuinţei 1 au fost descoperite două gropi de fundare (vezi, mai jos, Gr 3 şi Gr 4).
Important este faptul că atât în cele două locuinţe, cât şi în spaţiul dintre ele, au fost descoperite fragmente de briquetage (funduri cu o mică suprafaţă din zona inferioară a vasului). Aceste tipuri de vase au fost considerate ca având o destinaţie specială, fiind folosite pentru obţinerea sării din saramură, prin fierberea apei sărate, fiind descoperite în special în locurile unde se află surse salinifere. În zona comunei Adâncata nu se găsesc izvoare sărate (slatini), nici soluri sărate (sărături). Cele mai apropiate puncte salinifere sunt la Cacica (la circa 40 km) şi la Solca (la circa 50 km). Explicaţia ar fi că briquetagele au fost aduse în aşezarea de la Adâncata dintr-un loc unde se afla o sursă de sare. Fără a intra în amănunte, subliniem faptul că fragmentele de briquetagele au dimensiuni diferite, ceea ce ar presupune că ar putea fi unităţi de măsură pentru cantitatea de sare aflată în interiorul lor.
Dintr-o staţiune cu două depuneri de locuire din fazele Cucuteni A şi B de la Drăguşeni (aflată la limita sudică a judeţului Suceava) provine un fund de briquetage (inedit), ceea ce confirmă faptul că astfel de vase erau aduse prin schimb economic în aşezări situate la distanţă faţă de sursele de sare.
Şanţul de fundare (Groapa 1 / 2013)
Între descoperiri se numără un şanţ de fundare, surprins în S I şi S II, C 26, amplasat la 15 m de marginea botului de deal, pe direcţia SE-NV, la circa 2 m distanţă de capătul locuinţelor. Şanţul avea forma eliptică, fiind săpat de la -0,40 m de la baza stratului Cucuteni A-B1 şi în pământul galben (steril arheologic), având adâncimea maximă de -1,05 m. Pentru dezvelirea completă a şanţului a fost deschisă caseta 1 (de la m 37,60 la m 39, lungă de 1,30 m, lată de 1 m). În şanţ au fost descoperite 38 de fragmente de statuete antropomorfe (sparte ritual, unele având cariopse de cereale şi urme ale acestora în pastă), doi idoli conici, două statuete zoomorfe (capete de bovidee), şapte vârfuri de săgeţi de silex, trei vârfuri de suliţă de silex, şapte gratoare de silex, lame şi aşchii de silex, piese rotunde de lut ars cu semne incizate, vase diferite (unele întregibile), un vas binoclu fragmentar, un vas miniatural, un fragment de topor şi unul de dăltiţă de piatră, o placă de lut cu o cariopsă de cereale imprimată în pastă, bile de lut, nuclee şi percutoare de silex, un şlefuitor de piatră, o mică depunere de oxid de cupru, probabil de la un obiect distrus. Pe fundul şanţului, la -1,03 m a fost găsit un vas depus cu gura în jos. Şanţul a fost umplut cu nisip, argilă galbenă, bucăţi mărunte de cărbune şi chirpic ars şi câteva fragmente de oase carbonizate. Piesele au fost descoperite la diferite adâncimi şi pe grupe. Până în prezent, şanţul de fundare de la Adâncata - Dealul Lipovanului este o descoperire singulară în arealul culturii Cucuteni A-B1.
Cuptor de uz casnic
În S II a fost dezvelit un cuptor lung de 2 m, lat de 0,80 m, surprins pe aproximativ jumătate din lăţime, cealaltă parte fiind în martorul dintre S II şi S III (zona în care a fost depus pământul săpat). Cuptorul avea vatra albiată (concavă), de culoare albă cenuşie, cu suprafaţa mozaicată de la ardere. Deasupra cuptorului a existat o structură rectangulară formată din plăci de lut ars, groase de 8 - 10 cm, feţuite pe o latură (externă) şi cu amprente de stuf şi de nuiele pe cealaltă parte. Cuptorul era amplasat în capătul nordic al locuinţei 1, avea forma rectangulară, fiind construit de la nivelul chirpicului locuinţei (- 0, 30 m) prin săparea unei gropi circulare în lutul galben, până la - 0,80 m. Pe vatra cuptorului au fost găsite oase calcinate. În jurul bazei cuptorului erau câteva vase sparte (cupe, pahare, castroane).
Groapa 2
În S I şi S II, între m 32, 50 şi 38, a fost investigată o groapă umplută cu chirpic ars, fragmente ceramice şi bucăţi mărunte de cărbune, un vârf de săgeată de os şi o piesă de lut ars (jeton).
Groapa 3
În S III, m 35-36, de la -0,35, sub locuinţa 1, a fost cercetată groapa de fundare a locuinţei 1, umplută cu chirpic ars, un vas întregibil şi o lamă de silex. Chirpicul ars provenea de la o construcţie degajată.
Groapa 4
În S IV a fost surprinsă, sub locuinţa 1, altă groapă de fundare, săpată de la -0,40 m până la -0,60 m (în lutul galben). La fundul gropii a fost găsită o statuetă antropomorfă.
Concluzii
Pe suprafaţa investigată arheologic a fost descoperită o singură depunere de locuire din cultura Cucuteni, etapa A-B1, corespunzătoare aspectului Drăguşeni (Botoşani) - Jura (R. Moldova). Câteva fragmente ceramice păstrează pictura cu negru-ciocolatiu pe fond alb, caracteristică stilului β1 şi δ1. De asemenea, un vas întregibil a fost decorat cu caneluri late, similare cu materialele de la Drăguşeni - Ostrov şi În Deal la Lutărie.
Aşezarea Cucuteni A-B1 (aspectul Drăguşeni - Jura), de la Adâncata - Dealul Lipovanului este singura de acest fel cercetată arheologic până acum în judeţul Suceava şi este contemporană cu cele de la Drăguşeni - Ostrov, Drăguşeni - În Deal la Lutărie, Jura, Krutoborodinţi, Duruitoarea Veche, Brânzeni IV, Putineşti III etc.
Cronologic, descoperirile se încadrează în jurul anilor 3850-3750 a. Hr.
Materialele arheologice au intrat în colecţiile Muzeului Bucovinei din Suceava.
Analiza arheozoologică a resturilor faunistice a fost realizată de dr. Florentina - Carmen Oleniuc, expert arheozoolog. Au fost identificate animale precum ovisaries, sus domesticus, bos taurus. Au fost recoltate probe de sol din şanţul de fundare pentru analize palinologice, antracologice, sedimentologice.
Au fost marcate pe planul topografic secţiunile practicate.

English Abstract:

The archaeological site of Dealul Lipovanului is located in the village of Adâncata, Suceava County, having the following geographical coordinates: latitude 47° 45' 56" longitude: 26° 16' 55", altitude: 335 m. In the months September-October of 2013 were carried out excavations of evaluation. Were investigated two dwellings (L1 and L2), being discovered various archaeological materials: blades, wood chips, arrowheads and flint cores, stone axes, grinders, striker, anthropomorphic and zoomorphic statuettes. Was harvested a large quantity of ceramic fragments from different vessels (amphorae, binocular vessels, kitchen vessels etc.), of which some can be rounded. Among the discoveries are a foundation ditch in which were found 38 fragments of anthropomorphic statuettes, two conical idols, two zoomorphic statuettes (head bovidae), seven arrowheads of flint, three spearhead of flint, seven scrapers of flint, blades and chips of flint, round pieces of burned clay with incised signs, various vessels (of which some can be rounded), a fragmentary binocular vessel, a miniature vessel, a fragment of axe and one of chisel of stone, a slab of clay with a cereal cariopsis printed on the paste, balls of clay, cores and strikers of flint, a sander, a small deposit of copper oxide, probably from a destroyed object. On the surface, archaeologically evaluated has been identified a single layer belonging to Cucuteni culture, stage A-B1, Drăguşeni-Jura aspect. Chronologically, the findings wraps around the years 3850-3750 B.C. From the arheozoological analysis of the faunal remains, have been identified animals such as: ovisaries, sus domesticus, bos taurus. In the year 2012 was carried out the topographic elevation, the surface of the site being of about 2000 m2. The sections were marked on the topographical plan.

Bibliografie:

Aristotel Crâşmaru, Drăguşeni. Contribuţii la o monografie arheologică, Botoşani, 1977.


Ştefan Cucoş, Faza Cucuteni B în zona subcarpatică a Moldovei, BMA, VI, Piatra Neamţ, 1999.
Vladimir Dumitrescu, Probleme privind sincronismele unor culturi eneolitice, în SCIVA, 27, 3, 1976.
Attila László, Cercetări arheologice în aşezarea Cucuteni A-B de la Huşi, în ArhMold, IV, 1966.
Cornelia-Magda Mantu, Cultura Cucuteni. Evoluţie, cronologie, legături, BMA, V, Piatra Neamţ, 1998.
Ion Mareş, Metalurgia aramei în civilizaţiile Precucuteni şi Cucuteni, Suceava, 2012.
Silvia Marinescu-Bâlcu, Alexandra Bolomey, Drăguşeni. A Cucutenian Cummunity, Bucureşti, Wasmuth Verlag, Thübingen, 2000.
Vsevolod I. Markevici, Pozdnetripol'skie plemena severnoj Moldavji, Ştiinţa, Chişinău, 1981.
Dan Monah, Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie, BMA, III, Piatra-Neamţ, 1997.
Dan Monah, Ştefan Cucoş, Aşezările culturii Cucuteni din România, Iaşi, 1985.
Tatjana G. Movša, Periodizacija i hronologija seredn'ogo ta pizdn'ogo Tripil'ja, în Arheologija, 5, 1972.
Anton Niţu, Formarea şi clasificarea grupelor de stil Cucuteni AB şi B ale ceramicii pictate Cucuteni-Tripolie, Iaşi, 1984.
Anton Niţu, Violeta Bazargiuc, Consideraţii cu privire la ceramica Cucuteni A-B pe baza descoperirilor recente, în ArhMold, IX, 1980.
Tatiana S. Passek, Periodizacija tripol'skih poselenji, în MIA, 10, 1949.
Mircea Petrescu-Dâmboviţa, Mădălin-Cornel Văleanu, Cucuteni-Cetăţuie. Monografie arheologică, BMA, XIV, Piatra-Neamţ, 2004.
Victor Sorochin, Aspectul regional cucutenian Drăguşeni-Jura, BMA, XI, Piatra Neamţ, 2002.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO