Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Adamclisi | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2014

Anul   2014
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV);
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI)
Perioade
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare urbană;
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Adamclisi
Comuna   Adamclisi
Punct
Cetate
Sector   Sector C1
Toponim   Tropaeum Traiani
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Barnea Alexandru responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Şova Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Talmaţchi Gabriel responsabil sector Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60892.08
Raport Lucrările de specialitate din subsectorul C1 (sectorul C), din cartierul romano-bizantin aflat în zona de sud a cetăţii Tropaeum Traiani, s-au executat pe parcursul a două săptămâni, concentrându-ne asupra secţiunii S15 şi a interiorului unei camere a edificiului descoperit în anii trecuţi (domus), poziţionată între amintita secţiune şi caseta 1 (ce cuprinde o porţiune a zidului exterior de est a respectivului edificiu şi o porţiune din cardo). În S15 ne-am desfăşurat activitatea în zona carourilor 10-15, adâncindu-ne aproximativ 0,30 m. Zona pare a aparţine unei camere mai mari a edificiului sau, oricum, a unui posibil spaţiu larg interior (încă nedelimitat în totalitate), marginit în apropierea vestibulului de acces de o bază de coloană ce facea parte dintr-un probabil portic. Din spaţiul amintit au fost extrase numeroase fragmente litice cu urme puternice de arsură. Am remarcat în grundul secţiunii o zonă aproximativ circulară, alungită uşor de la sud la nord, de cca. 1,00 m în diametru. Este foarte posibil să fie o groapă umplută în partea superioară cu cenuşă (totul având o culoare gri-cenuşoasă). Ea este poziţionată în imediata apropiere a bazei de coloane, alături de zidul de vest al vestibulului amintit.
Cel de al doilea obiectiv, camera amintită, ne-a relevat o structură simplă (s-a păstrat doar o asiză) a unui probabil zid, arcuit (de la est la vest), întrerupt de un bloc de piatră prelucrat (pe interior), cu dimensiunile de 0,75 x 0,40 m. Acesta pare a fi, foarte probabil, un fost jgheab destinat evacuării sau direcţionării apei în interiorul clădirii sau spre exteriorul ei. Este posibil, în acest stadiu al cercetărilor, să considerăm că zidul împarte respectiva cameră în două spaţii mai mici ca suprafaţă, fie fiind două spaţii de locuit, fie două spaţii destinate păstrării unor provizii sau altor materiale. Această recompartimentare aparţine uneia din etapele ulterioare de locuire (poate penultimul), respectiv de intervenţie directă asupra planului iniţial al edificiului.
Din cele două zone cercetate au rezultat numeroase fragmente de ţiglă şi olane (unele sparte, câteva aproape întregi (căzute de la acoperiş), ca şi materiale ceramice fragmentare datate în secolul VI p.Chr.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu