Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bârseşti | Judeţ: Vrancea | Punct: Necropola de pe platoul Dumbravă | Anul: 2014

Anul   2014
Epoca
Hallstatt
Perioade
Hallstatt târziu
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă tumulară
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vrancea
Localitate   Bârseşti
Comuna   Bârseşti
Punct
Necropola de pe platoul Dumbravă
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostu Aurora-Emilia Muzeul Vrancei, Focşani
Sârbu Dorin Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Stănescu Mădălina Muzeul Vrancei, Focşani
Teleaga Emilian responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    175233.01
Raport Necropola de pe platoul Dumbravă din comuna Bârseşti (cod RAN 175233.01) a fost săpată parţial în anii 1955-1958 de către Sebastian Morintz, anume 28 din cei 48 de tumuli identificaţi până acum. Aceste cercetări au fost publicate sub formă de rapoarte arheologice preliminare11.
Noile cercetări au ca scop atingerea următoarele obiective:
1. studiul paleogeografic al microregiunii; 2. cartarea detaliată a întregii suprafeţe funerare; 3. prospecţiunea geomagnetică; 4. restaurarea materialelor arheologice din vechile săpături,
documentarea şi încadrarea lor tipologică şi cronologică; 5. datarea prin metoda carbonului radioactiv; 6. analiza paleoantropologică şi -zoologică a materialului osteologic; 7. cercetarea mobilităţii populaţiei prin analiza izotopilor de stronţiu; 8. analiza paleodietei populaţiei; 9. modul de dezvoltare şi structura necropolei de la Bârseşti; 10. cuantificarea energiei folosite pentru înălţarea tumulilor; 11. structura socială a comunităţii înmormântate la Bârseşti.
Din vechile săpături reiese că majoritatea movilelor au fost înălţate din pământ roşu şi erau protejate de un înveliş de pietre. Tumulii (cu diametrul de 8-20 metrii şi înălţimea de 0,2-0,9 m) au fost ridicaţi deasupra mormintelor de incineraţie cu resturile cremaţiei depuse pe solul antic sau în urnă, morminte care aveau şi inventar ceramic, piese de port şi arme. Movilele au fost înălţate în secolele 7-4 a. Chr.
Pentru valorificarea vechilor săpături şi cercetarea exhaustivă a necropolei, după efectuarea unor periegheze şi ridicarea topografică a unei părţi din suprafaţa cimitirului, în 2014 au fost reluate săpăturile arheologice sistematice la Bârseşti (autorizaţia de săpătură nr. 111/2014). S-a cercetat o suprafaţă de
153,4 m2, anume tumulul 32 (înălţime aparentă de 0,6 m şi diametru de circa 8×9,5 m), dar şi marginea de vest a tumulului învecinat 33.
Săpătura a fost planificată în funcţie de tumulul 32, acesta cercetându-se prin patru sectoare triunghiulare între care s-au păstrat doi martori în cruce, orientaţi N-S (cu e deviere spre NNE de 7⁰) şi E-V, lungi de 16,72 m şi respectiv de 16 m, laţi de 0,6 m, martori care se intersectează în apropierea vârfului tumulului. Cele patru sectoare au fost documentate prin 7-9 planuri successive şi prin şase profile, care au înregistrat structura de bolovani şi movila centrală de pământ a tumulului.
La nord de vârful tumulului s-a observat o alveolare modernă cu diametrul de circa doi metrii şi urme de arsură. În partea de sud a alveolării a fost documentată o groapă de jefuire de formă tronconică, care străbate tumulul până aproape de baza sa.
Tumulul a fost înălţat deasupra solului steril al platoului şi constă dintr-o movilă centrală de pământ cafeniu-roşcat cu un strat discontinuu de pietricele. Movila centrală era mărginită de un inel de pietre iar această structură era protejată de un înveliş de pietre care se răresc spre centrul tumulului. Inelul şi învelişul de pietre au fost construite în următorul mod: din loc în loc s-au aşezat pietre foarte mari (mai ales în jurul movilei de pământ) iar între ele s-au depus compact pietre mici şi mijlocii în mai multe straturi. În partea de nord a tumulului s-a descoperit un complex de pietre mari, orientat N-S, lung de 2,5 m şi lat de 1,2 m, care au fost depuse ordonat pe suprafaţa lor maximă; acest complex suprapunea movila centrală de pământ şi era suprapus de pietrele învelişului tumulului.
În marginea de NV a tumulului s-a documentat un complex de fragmente ceramice aşezate pe şi printre pietrele învelişului de bolovani ai tumulului. Numeroase fragmente ceramice, unele determinabile tipologic, fragmente de cărbuni şi de ocru roşu au fost găsite disparat în învelişul de bolovani şi în movila de pământ a tumulului.
Cantitatea de piatră măsurată, care a fost folosită pentru înălţarea tumulului 32 şi a părţii de vest a tumulului 33 este de 15,3 metri cubi, dintre care 14 m3 pentru tumulul 32. Se poate estima că
pentru adunarea pietrelor de pe platou, transportarea lor şi înălţarea tumulului au fost necesare 28 de ore de muncă pentru două persoane adulte şi cinci persoane minore, care aveau doar jumătate din puterea de muncă a adulţilor. O astfel de grupare familială ar fi putut construi tumulul în aproximativ trei zile.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie Morintz 1957 a: S. Morintz, Săpăturile de la Bîrseşti (reg. Galaţi, jud. Vrancea). Raport preliminar, MCA 3, 1957, 219-226.
Morintz 1957 b: С. Моринц, Новая гальштатская группа в Молдове (Курганный могильник в Бырсешти, район Вранча, Галацкой области), Dacia NS 1, 1957, 117-132.
Morintz 1959 a: S. Morintz, Săpăturile de la Bîrseşti (r. Vrancea, reg. Galaţi), MCA 5, 1959, 355-361.
Morintz 1959 b: S. Morintz, Săpăturile de la Bîrseşti (r. Vrancea, reg. Galaţi), MCA 6, 1959, 231-236.
Morintz 1961: S. Morintz, Săpăturile de la Bîrseşti (r. Vrancea, reg. Galaţi), MCA 7, 1961, 201-207.
Note Bibliografice 11. Morintz 1957 a, 219-226; Morintz 1957 b, 117-132; Morintz 1959 a, 355-361; Morintz 1959 b, 231-236; Morintz 1961, 201-207.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu