Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Beclean | Judeţ: Bistriţa-Năsăud | Punct: "Băile Figa" | Anul: 2014

Anul   2014
Epoca
Epoca bronzului
Perioade
Epoca bronzului târziu
Categorie
Industrial
Tipuri de sit
Exploatare minieră
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bistriţa-Năsăud
Localitate   Beclean
Comuna   or. Beclean
Punct
"Băile Figa"
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Adela (Mateș) Kovacs Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Alexandru Popa Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Buzea Dan Lucian Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Harding Anthony F. University of Exeter, UK
Kavruk Valerii responsabil Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe
Niculică Bogdan Petru Muzeul Bucovinei, Suceava
Ştefan Călin Dan Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud
Ştefan Maria Magdalena Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud
Ursu Constantin Emil Muzeul Bucovinei, Suceava
Zăgreanu Radu Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud
Cod RAN    32492.02
Raport Perioada de desfăşurare a campaniei: 12.09.2014 - 09.11.2014

Poziţia geografică
Situl arheologic Băile Figa este situat pe teritoriul oraşului Beclean (jud. Bistriţa-Năsăud) – între cartierul Podirei şi satul Figa12, în vecinătatea nemijlocită a staţiunii balneare omonime (Pl.
1/1).
Istoricul cercetării
Situl a fost descoperit în anul 1977 şi consemnat pentru prima oară în 198813. În perioada 2006-2012, colectivul de cercetare româno-britanic coordonat de Valerii Kavruk şi Anthony F. Harding a realizat în cuprinsul sitului şi împrejurimi cercetări arheologice sistematice şi preventive. Aceste cercetări au descoperit numeroase vestigii ale exploatării sării, din epoca bronzului, epoca fierului, perioada medievală timpurie şi perioada modernă14.

Obiectivele cercetării
În anul 2014 cercetarea a urmărit următoarele obiective:
- Documentarea vestigiilor din S.XV (sectorul central-sudic al sitului), în scopul elucidării contextului din care provin troacele şi scara descoperite anterior (în 1977, 2007, 2008 şi 2013) în acel loc;
- Prelevarea probelor de lemn în vederea datării acestora prin metoda dendrocronologică şi radiocarbon.
Descrierea cercetărilor din campania 2014.
Iniţial, S.XV, a fost deschisă în anul 2008, în imediata apropierea locului în care în 1977 şi 2007, în albia Pârâului Sărat, au fost descoperite două troace (nr. 1 şi nr. 4). Cercetările efectuate în 2008 au dezvelit cea mai mare parte a troacei nr. 4 şi parţial o scară de lemn, alături de multe alte obiecte. În campania din anul 2013, au fost descoperite alte două troace (nr. 5 şi nr. 6) şi două structuri din lemn.
Perimetrul S. XV (8 x 4 m) a cuprins albia şi malul drept al Pârâului Sărat, practic în zona estică a secţiunii (c. A-C-I/1-2). Malul pârâului în zona cuprinsă de S. XV se înălţă deasupra albiei pârâului cu 5 m şi prezintă pante accentuate (de cca. 45-60°). Săpăturile efectuate în 2014 au ajuns la adâncimi diferite:
0,4 m de la suprafaţa terenului în zona albiei Pârâului Sărat şi 2,6 m de la suprafaţa terenului în partea estică (Fig.1/1-2).
Stratigrafia S. XV
Examinarea profilelor stratigrafice a scos în evidenţă 5 unităţi stratigrafice majore, după cum urmează, de sus în jos:
- strat vegetal (0-0,2 m);
- sol gălbui mixt format din lut, nisip şi pietriş (0,2-0,5/0,8 m);
- lut galben tasat (0,5/0,8-1,2/1,5 m);
- nămol (1,2/1,5-1,8/2 m);
Vestigiile arheologice descoperite în S. XV sunt concentrate aproape exclusiv în stratul de nămol de culoare gri.

Descoperiri
În cuprinsul S. XV a fost cercetată o structură de lemn in situ, o troacă (nr. 7), mai multe elemente izolate de la construcţii de lemn, în poziţie secundară şi artefacte izolate.
Structuri de lemn in situ
Structura 1 (2013-2014)
În partea de E a S. XV, în stratul de nămol a fost descoperită şi parţial dezvelită o structură delimitată de un perete cu contur circular, format din nuiele împletite şi pari verticali înfipţi în nămol (Fig. 2/1-2). Partea dezvelită a acestei structuri este de formă circulară cu diametru de cca. 1,9 m. În interiorul acestui perimetru, aproximativ în centru, cu cca. 0,7 m mai jos de vârfurile superioare ale parilor gardului exterior, a fost descoperit un alt perete format din nuiele împletite, cu conturul paralel celui exterior. Peretele interior are suprafaţa cu diametru de cca. 0,9 m (Fig. 3/2). Cercetarea Structurii 1-XV-2014 nu a fost finalizată.
În scopul conservării, elementele de lemn au fost învelite cu pânză şi folie, iar toată Structura a fost acoperită cu nămol.
Elemente izolate de la structuri de lemn, aflate în poziţie secundară În vecinătatea imediată a structurii 1 (2013-2014) se aflau numeroşi pari şi stâlpi, aflaţi în poziţie secundară. În această fază a cercetărilor nu s-a putut stabili raportul dintre aceştia şi structura 1. Totodată, în mai multe locuri din S. XV, în stratul de nămol, au fost descoperite mai multe fragmente de pari, scânduri şi nuiele, aflate în poziţie secundară (Fig. 3/1).
Troace
În cuprinsul S. XV au fost dezvelite 4 troace (nr. 1 – descoperită încă în 1977 şi excavată în 2005; nr. 4 – descoperită în 2007, dezvelită parţial în 2008 şi integral în 2013; nr. 5 şi nr. 6 – descoperite şi dezvelite integral în 2013). Acestea se aflau aproximativ în linie dreaptă ce traversa S. XV pe diagonală – din colţul SV până la cel NE şi la distanţe relativ egale între ele. Lângă fiecare troacă se aflau jgheaburi de lemn.
La cca. 0,3 m sud de Structura 1 (2013-2014), gardul circular din lemn, în nămolul sărat, a fost descoperită partea superioară a unei troace din lemn (Troaca nr. 7).
Troaca nr. 7.(Fig. 4/1). A fost descoperită în partea sud a
S. XV, la 2 – 2,5 m est de troaca nr. 4. Se afla în poziţie oblic- verticală, cu capătul superior la suprafaţă şi cel inferior aflat în nămol. Corpul troacei a fost confecţionat dintr-un trunchi de copac
(fag), având L = 1,7 m, LA = 0,45 m. Fundul troacei, pe linia sa mediană, a fost perforat cu orificii de formă pătrată (s-au păstrat 10 orificii), în acestea fiind inserate 10 cepuri din lemn perforate axial. Cepurile au capetele superioare de formă relativ circulară a căror lăţime depăşeşte lăţimea orificiilor în care sunt inserate (Fig. 4/2). Cepurile au secţiunea pătrată (cu dimensiunile egale ale orificiilor în care sunt inserate) până la jumătatea superioară a piciorului.
Capetele inferioare sunt tronconice. În interiorul troacei se aflau cel puţin 3 de nuiele lungi de cca. 60 – 70 cm. Acestea sunt un fel de „ace” şi cuprind nuiele întregi cu un vârf ascuţit înfăşurat cu fire de
cânepă (?). După toate probabilităţile, „acele” au fost folosite pentru închiderea orificiilor axiale ale cepurilor.
Unelte de lemn. În cuprinsul S.XV, în stratul de nămol, fără contexte relevante, au fost descoperite bârne şi fragmente de bârne, pari ascuţiţi, nuiele, legături din nuiele, jgheaburi şi un baros.

Cronologie
În prezent, pentru încadrarea vestigiilor din S.XV sunt disponibile câteva datări obţinute prin metode ştiinţifice. Astfel, troaca nr. 1, conform datărilor 14C, efectuate la Laboratorul din Groning, se încadrează în jurul 1000 cal BC; troaca nr. 4, conform datărilor radiocarbon, efectuate la Laboratorul din Oxford, datează din 2699±29 BP.
La acestea se adaugă rezultatele datărilor prin metoda dendrocronologică efectuate de Laboratorul de Dendrocronologie de la Institutul Arheologic German de la Berlin: conform acestora, 3 probe (scânduri de stejar de la Structura 2-XV-2013) datează din anii 995, 996 şi 980 a. Chr.

Interpretarea preliminară a rezultatelor cercetărilor efectuate în S.XV
Cercetările din S. XV au scos în evidenţă un context arheologic relevant în vederea reconstituirii felului în care au fost folosite troacele la exploatarea sării. Pentru prima oară de când au început cercetările de la Băile Figa, în acelaşi context au fost descoperite: masivul de sare aflat la adâncime mică, troace şi jgheaburi dispuse în lanţ, o scară, structuri cu garduri circulare din nuiele împletite, structuri cu garduri sau pereţi din scânduri verticale, precum şi ciocane de minerit.
Ipoteza conform căreia troacele trebuie să fi funcţionat în lanţ, precum şi că ele au fost folosite la exploatarea sării geme (minerit la mică adâncime), este susţinută prin descoperirea în această campanie a unei noi troace (troaca nr. 7), aflată în perfectă stare de conservare.
Structurile aflate în apropierea acestor troace, în cazul în care se va confirma ipoteza utilizării troacelor pentru havarea masivului de sare cu ajutorul jeturilor de apă, puteau fi parte a sistemului de stocare provizorie a sării extrase. Totodată, contextul descoperit nu exclude posibilitatea ca aceste troace să fi fost folosite pentru un proces diferit, şi anume pentru ridicarea concentrării slatinei prin transferul succesiv al acesteia dintr-o troacă în alta, caz în care Structura 1-XV-(2013-2014) ar fi putut să
servească pentru acumularea slatinei.
În fiecare zi de lucru s-a efectuat documentarea ştiinţifică a descoperirilor arheologice. Toate descoperirile arheologice au fost menţionate în Jurnalul de Săpătură şi toate artefactele au fost consemnate în Registrul de Şantier. Au fost realizate planuri şi profile de cercetare arheologică ale complexelor arheologice descoperite, pe hârtie milimetrică la scara 1: 10 cm şi 1: 20 cm. Au
fost efectuate măsurători cu staţia totală şi nivela topografică pentru corelarea cercetărilor din această campanie cu cele deja efectuate şi cu ridicarea topografică a sitului. Măsurătorile
adâncimilor au fost efectuate cu nivela topografică prin raportare la punct fix.
Artefactele (piesele speciale), descoperite au fost numerotate, descrise, marcate pe plan, înregistrate în Jurnalul de Şantier, fotografiate şi conservate. În arhiva ştiinţifică a MNCR au intrat 4 de planuri de documentare arheologică (scara 1:10 cm), un profil (scara 1:20 cm) şi cca. 5,0 GB de fotografii digitale realizate în timpul cercetării arheologice, precum şi 1 DVD cu un film realizat pe suport digital (aspecte din timpul săpăturilor arheologice).
Alte activităţi au fost cele legate de promovarea sitului, prin organizarea evenimentului cultural „Ziua Porţilor Deschise”. Au fost distribuite pliante de informare şi s-a făcut ghidaj la sit de către arheologii MNCR.
La finalul campaniei din acest an, structurile şi piesele din lemn preistoric au fost conservate şi urmează să fie cercetate în campania din anul 2015.
Situl de la Băile Figa este unul dintre cele mai importante situri arheologice din Europa în care au fost descoperite vestigii preistorice privind exploatarea sării geme.
Rezumat
English Abstract Băile Figa archaeological site is near Beclean town (Bistriţa-Năsăud County), in the immediate vicinity of the spa resort with the same name (Pl. 1/1). The site was discovered in 1977. During 2006-2012, Romanian-British research team made several archaeological researches. In 2014 excavations were carried out in trench S.XV.
In 2014 the excavated surface covered an area of 32 square meters. It was investigated structure 1 / 2013-2014
consisting of wattle fences. There were found several isolated
elements, coming from wood construction in secondary position and isolated artefacts. Some of the most important discoveries is Trough no. 7. This object was on the south of S. XV, 2 - 2.5 m east from Trough no. 4. On the bottom of Trough 7, on its centreline was perforated with square holes (10 holes were preserved and visible), in which are inserted 10 pegs, axially perforated.
Inside the trough were at least three long rods approx. 60-
70 cm. They are a kind of "needles" and complete twigs with a sharp point and sometimes wrapped with hemp (?). It is possible that these needles were used for closing the perforations of the pegs.
Structures in the vicinity of these troughs could be part of the system of storage of salt extracted. The structure and the discovery context doesn’t exclude the possibility that these troughs were used in a different process, namely to raise the concentration of brine by its successive transfer from one trough to another.
Băile Figa site is a prehistoric and medieval salt mining monument, unique in south-eastern Europe. Researches from 2013 revealed new elements, completing the image on salt mining techniques used at the final stage of the Bronze Age.
During this archaeological campaign at Băile Figa were iscovered for the first time in the same archaeological context, several objects like tools and installations, among which: troughs, gutters, poles, posts, beams, shovels and a wooden ladder, as well as circular wattle fences, mallets and prehistoric pottery.
Bibliografie
Note Bibliografice 12. Kavruk V., Buzea D. L., Kovács A., Ştefan D., Constantin C., Băile Figa, oraş Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România, 2013.
13. I. Chintăuan, I. Russu, Consideraţii cu privire la utilizarea sării şi apelor sărate din nord-estul Transilvaniei, în: File de Istorie, 5, Bistriţa,1988. p. 238-277.
14. Harding A. Kavruk V., Explorations in Salt Archaeology in the Carpathian Zone, Budapest, Archaeolingua, 2013
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2014/011-Baile-Figa/fig-00.JPG" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, "Băile Figa"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2014/011-Baile-Figa/fig-1.JPG" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, "Băile Figa"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2014/011-Baile-Figa/fig-2.JPG" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, "Băile Figa"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2014/011-Baile-Figa/fig-3.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, "Băile Figa"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2014/011-Baile-Figa/fig-4.JPG" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, "Băile Figa"" class="imgalbumspec"/> Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" href="http://foto.cimec.ro/cronica/2014/011-Baile-Figa/fig-5.jpg" onClick="resizephoto();"> Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, Priveşte aceeaşi imagine într-o fereastră nouă" title="Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2014. Raportul nr. 11, Beclean, "Băile Figa"" class="imgalbumspec"/>


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu