Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Câmpul lui Poşta | Anul: 2014

Anul   2014
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Neolitic
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Caraş-Severin
Localitate   Caransebeş
Comuna   
Punct
Câmpul lui Poşta
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ardeţ Adrian responsabil Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Negrei Dimitrie Pavel responsabil sector Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Săcărin Caius responsabil sector Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Cod RAN    51029.10
Raport Perioada de desfăşurare a campaniei: 12.09. – 29.10.2014

Scurtă prezentare a sitului

Punctul “Câmpul lui Poşta” este o aşezare neolitică deschisă, amplasată pe terasa a treia a râului Timiş, pe versantul din dreapta acestuia, la o distanţă de 4 km SV de oraşul Caransebeş, la hotarul dintre municipiul Caransebeş şi comuna Buchini. Pe întinsul câmpului s-au descoperit materiale arheologice aparţinând neoliticului , cultura Vinca A3, B1/B2), eneoliticul (cultura Tiszapolgar, cultura vaselor cu toarte pastilate), epocii bronzului (grupul cultural Balta Sărată), perioadei daco- romane şi evului mediu timpuriu. Săpăturile sistematice au dus la descoperirea a două niveluri de locuire neolitice, dar şi complexe răzleţe eneolitice şi din celelalte epoci enumerate.
Primele sontaje arheologice au fost efectuate de Ioan Stratan între anii 1961-1962, alte sondaje efectuează Sever Dumitraşcu, Richard Petrovsyki, Petru Rogozea şi Florin Gogâltan, aceştia s-au axat în special în zona sitului cu descoperiri de epoca bronzului, Grupul Cultural Balta Sărată. Săpături sistematice întreprinde Gh. Lazarovici între anii 1973-1975 şi 1999-2004, find reluate în anul 2013 de un colectiv coordonat de dr. Adrian Ardeţ şi Caius Săcărin.
Cercetarii arheologice preventiveau fost efectuate de către un colectiv coordonat de dr. Adrian Ardeţ în anul 2010 în zona de sud – vest a sitului.
Aşezarea este cel mai important şi extins sit neolitic de pe Valea râului Timiş. În zona oraşului Caransebeş sunt numeroase situri la Balta Sărată – sud, „Şesul Roşu”, „Valea Cenchii”, „Ţiglărie”, Jupa - Semafor, ş.a. Toate acestea sunt aşezări secundare sau sezoniere roite din situl de la Balta Sărată.
Obiective cercetării sistematice din anul 2014 sunt:
a. Continuarea cercetărilor arheologice sistematice întrerupte în anul 2013.
b. Extinderea cercetărilor arheologice în zona centrală a aşezării neolitice
c. Extinderea cercetărilor arheologice şi în partea de est (ne cercetată până în prezent)17
Rezultatele cercetărilor şi interpretarea lor:
În această campanie în prima fază au fost continuate cercetările în suprafaţa Su2, întrerupte în anul 2013. această suprafaţă având dimensiunile de 8 X 8 m. În a doua fază a cercetărilor arheologice, a fost deschisă o nouă suprafaţă la aprosimativ 100 m sud-vest de suprafaţa Su2. Noua suprafaţă fiind denumită Su3 şi având dimensiunile de 6 X 4 m, orientată V-E. (Fig. 1)
Stratigrafia, cu mici excepţii, este idendică cu cea cunoscută şi publicată de la Caransebeş - Balta Sărată, punctul Câmpul lui Poşta.18 În suprafaţa Su2 între metru 0 – 0,30 m, este humusul actual de culore negru – cenuşiu, din acest strat pleaca mai multe gropi19, unele chiar din nivelul actual de călcare, cu adâncimi care variază între 0,30 – 0,50 m. Următorul nivel care apare la adâncimea de 0, 30 m, este un nivelul de dărâmare a locunţelor, este surprins la adâncimea de 0,30 – 0,50 m, strat negru - cenuşiu, cu multe materiale ceramice şi chirpici. Între 0,50 – 0,90 m. este un strat brun cu foarte multe fragmente ceramice. La adâncimea de 0,90 m. a fost surprins un al doilea nivel de locuire, care constă din foarte mult chirpici. Lucrările în această suprafaţă au fost oprite din cauza inundării în urma ploilor şi datorită faptului că terenul este mult mai jos în zona respectivă.
În suprafaţa Su 2/2014 a fost surprinsă o platforma de chirpici pe o suprafaţă de circa 7,20 x 6 m, în unele locuri lipsind chirpiciul (fig.2). Pereţii erau din bârne de lemn şi împletituri de nuiele, acestea find lutuite. După ridicarea pereţilor au fost surprinse câteva gropi de stâlpi şi o parte din podeauă care era din lut bătut. Această locuinţă face este âncadrată în faza B1 a culturii Vinca, nivelul BS II.
La adâncimea de – 0,90 m. au fost surprinsi pereţii prăbuşiţi, pe o suprafaţă de 5 x 3, 60 m, ai unei locuinţe încadrate cronologic în faza B1, nivelul BS I. (Fig. 3)
Cercetările arheologice efectuate în suprafaţa Su3/2014,
au ajuns până la adâncimea de 0,60 m. La adâncimea de – 0,25/0,30 m a fost surprins un nivel cu mult chirpici mărut. Acest nivel find puternic deranjat de lucrările agricole şi de o gropa, în care au fost descoperite materiale ceramice amestecate, atât neolitice, cât şi medievale. Această gropă este de formă ovală şi are dimensiunile de 1, 60 x 1,40 m.(Fig. 4)
Materialul arheologic este foarte bogat, fiind descoperite forte multe lame din silex şi obsidian, topare şi daltiţe din piatră, idoli antropomorfi şi zoomorfi, altăraşe de cult şi vase capac, văsciore, vase întregibile şi forte multe fragmente ceramice, râşniţe, zdrobitore etc.
Concluzii
În urma cercetărilor efectuate în acest an, putem spune că aşezarea se întinde în partea de est mai mult decât sa preconizat până acum. Descoperirea a mai multor gropi de împrumut ne duce la concluzia că suntem aprope de marginea aşezării.
Obiectivele cercetărilor viitoare
În vederea elucidării numeroaselor întrebări privind acest obiectiv arheologic se pune problema continuării cercetărilor arheologice şi punerii în valoare a întregii zone cercetate până în prezent.
De asemenea este necesară continuarea cercetărilor arheologice în zona de est unde presupunem că ar trebui să fie şanţul de apărare a aşezării, de asemenea trebuie continuată cercetarea arheologică în Su2 şi Su3 pentru elucidarea problemelor.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie Bădescu C. – Băltean I. -Studiu preliminar asupra industriei litice din aşezarea neolitică de la Balta Sărată, Campaniile 1999 – 2000, în Analele Banatului. SN, IX, 2002, p. 41 - 51.
Lazarovici Gh., Petrescu S. M., Ţârdoiu D., Negrei D., Ion S. - Săpăturile de la Balta Sărată. Campania 2004, în Tibiscum 2005, p. 157 - 182
Lazarovici Gh., Petrescu S. M., Ţârdoiu D., Negrei D., Ion S.-Balta Sărată. Campaniile 1999 – 2003 (I. Arhitectura), în Tibiscum 2003, p. 143 - 198
Negrei Dimitrie Pavel, -Statuetele antropomorfe descoperite la
Caransebeş – Balta Sărată în anul 2010, în A.M.C. Tibiscum
1/2011, serie nouă, Caransebeş, p. 17 – 38.
Note Bibliografice 17. În zona de est a aşezării, până în anul 2009, au avut loc aplicaţii militare.
18. Lazarovici Gh., Petrescu S. M., Ţârdoiu D., Negrei D., Ion S. - Balta Sărată. Campaniile 1999 – 2003 (I. Arhitectura), în Tibiscum 2003, p. 143 -198
19. Aceste gropi sunt, cel mai probabil, lacaşuri de tragere săpate de soldati în timpul aplicaţilor militare care s-au desfăşurat în acest perimetru.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu