Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Sighişoara | Judeţ: Mureş | Punct: Necropolă | Anul: 2014

Anul   2014
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. VII-XIII)
Perioade
Epoca medievală timpurie
Categorie
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Mureş
Localitate   Sighişoara
Comuna   Sighişoara
Punct
Necropolă
Sector   
Toponim   Dealul viilor
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Baltag Gheorghe Muzeul de Istorie Sighişoara
Boroffka Nikolaus Deutsches Archäologisches Institut, Berlin, Germany
Gáll Erwin Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Harhoiu Radu responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ioniţă Adrian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Spânu Daniel Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Cod RAN    114523.05
Raport Săpătura din campania 2014 a urmărit determinarea caracteristicilor şi datării complexelor din proximitatea braţului colmatat al Târnavei care altădată uda poalele „Dealului Viilor”, în extremitatea sudică a sitului. Datorită finanţării precare, dimensiunile suprafeţei cercetate a.c. au fost mici: s-a cercetat o secţiune de 8/2 m cu latura lungă orientată pe direcţie NNV 5800‰– SSE 2600‰.
Stratigrafia zonei cercetate se compune din: (1) vegetal format recent în ultimii 10 ani, între 0 şi cca 20 cm adâncime; (2) un strat de nivelare modernă a depunerilor de cărămidă, ţigle şi alte deşeuri moderne realizat cu prilejul desfiinţării IAS-ului local; acest strat nivelat prin mijloace mecanizate s-a dovedit extrem de dur şi se situează între cca. 20 cm şi 75/80 cm adâncime; amenajarea acestei depuneri moderne a prilejuit deterioararea contextelor pre şi protoistorice; această depunere modernă conţine numeroase fragmente de cărămidă, ţigle şi cahle smălţuite moderne, fragmente de unelte şi mecanisme agricole (rulmenţi, o tobă de eşapament, lanţuri, sârme, o potcoavă); pe lângă acestea mai trebuie semnalată şi descoperirea unui piron medieval de secţiune pătrată, prelucrat prin forjare; (3) între cca 75/80 cm şi
100/115 cm adâncime s-a păstrat depunerea preistorică ce suprapune solul steril din punct de vedere arheologic.
În secţiunea din acest an a fost identificat un singur complex, respectiv extremitatea răsăriteană a unei locuinţe dotate cu un cuptor casnic. Umplutura locuinţei are o culoare brună. Din extremitatea ei sudică provin câteva oase de animale fragmentare (de ovi-caprină) şi un fragment ceramic de la un vas lucrat cu mâna. Instalaţia de foc a fost amenajată din lespezi mari de gresie aşezate într-o „nişă” săpată lateral locuinţei, în solul steril galben-argilos. Umiditatea solului a distrus majoritatea urmelor de ardere – nu a fost identificate resturi de vatră. Printre lespezile mari (până la 35 cm latura) au fost identificate urme de lemn ars şi pământ roşu. Groapa acestui cuptor este de formă ovală şi măsoară 118 cm pe direcţie NNV-SSE şi 78 cm pe direcţie VSV-ENE. Pereţii arşi ai gropii (marginile amenajării) au fost surprinşi între -85 şi -95 cm adâncime, iar lespezile de forme neregulate, aşezate pe sterilul galben (între -88 cm şi -99 cm adâncime) au fost dispuse în evantai, cu spaţii cât mai înguste între ele. Între lespezi a fost identificat un alt fragment ceramic de la un vas lucrat cu mâna.
Inventarul părţii de locuinţă descoperite în acest an este cât se poate de sărac şi nu permite o încadrare cronologică certă. Totuşi, prin analogie cu alte locuinţe cu instalaţii de foc amenajate cu lespezi de gresie descoperite în Dealul Viilor, înzestrate cu un inventar expresiv din punt de vedere cronologic, se poate propune o încadrare a contextului descoperit în acest an în secolele VII-VIII.
Descoperirea locuinţei din acest an indică în mod elocvent faptul că situl nu a fost cercetat integral – limitele lui nu au putut fi încă atinse, un deziderat care rămâne în sarcina săpăturilor viitoare. De asemenea, descoperirea din acest an indică faptul că punctul denumit „Necropolă” datorită numeroaselor înmormântări postromane şi medievale, a fost totuşi intens locuit în alte perioade, de exemplu în secolele VII-VIII. Înmormântări sau chiar o necropolă corespunzătoare acestei locuiri nu a fost încă identificată. Iată încă una dintre sarcinile cercetărilor viitoare.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu