Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jac | Comuna: Creaca | Judeţ: Sălaj | Punct: Pomet | Anul: 2014

Anul   2014
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic
Tipuri de sit
Aşezare fortificată;
Locuire militară;
Castru;
Amenajare/construcţie
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Jac
Comuna   Creaca
Punct
Pomet
Sector   Vama
Toponim   Porolissum, Moigrad
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Deac Dan responsabil sector Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Pop Horea Dionisiu responsabil Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Pripon Emanoil responsabil sector Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Tamba Dumitru Gheorghe Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cod RAN    140734.02
Raport Activitatea de cercetare arheologică de la Moigrad/ Porolissum a avut ca obiectiv identificarea şi dezvelirea drumului din dreptul vămii romane, aflată în extremitatea nordică a vicus-ului aşezării romane de la Porolissum. Aceste cercetări arheologice s-au derulat în cadrul proiectului“Circuitul castrelor din Sălaj”, iniţiat de Consiliul Judeţean Sălaj. Lucrările de decopertare a drumului din castru au debutat în data de 27 iulie 2014 şi s-au încheiat la 10 octombrie 2014.
În acest sens s-au efectuat cercetări în două secţiuni orientate nord-sud (denumite conventional S1 şi S2), paralele cu latura estică a vămii cât şi o casetă, denumită C1, amplasată între cele două secţiuni şi burgus-ul vămii (fig. 1.).
Secţiunea 1.
Secţinea 1 a avut o lungime de 10 m. şi jumătate şi 3 m. lăţime, începând din zona în care acest drum era vizibil la suprafaţă. Aceasta a fost amplasată pe presupusul traiect al drumului, în vederea decopertării acestuia şi a restaurării. După îndepărtarea solului vegetal (Contextul 1), a fost identificată dărâmătura clădirii tabularium-ului vămii (Ctx 2) - constând din pietre, mortar şi fragmente de ţigle şi olane - cât şi zidul porticului acestei clădiri, necunoscut până în momentul de faţă (Cxt 3). În dărâmătura clădirii (în dreptul metrului 2.50-3, la aproximativ 1-1,50 m. de profilul vestic şi la o adâncime de aprox. 30 de cm.) au fost identificate o ţiglă fragmentară, inscripţionată cu degetul în pasta moale cu CVL (C(ohors) (quinta) L(ingonum)); o fibula de bronz datând în jurul mijlocului secolului al III-lea p. Chr. cât şi două fragmente dintr-o inscripţie de refacere a clădirii, ce fusese încastrată în zidul dărâmat (Ctx 2). După îndepărtarea dărâmăturii a fost identificat dalajul drumului (Ctx 6), drumul fiind păstrat doar în jumătatea sa vestică. Lăţimea drumului păstrat variează între 2 şi 2,5 m., fiind vizibilă groapa prin care s-a efectuat intervenţia modernă în extremitatea estică a secţiunii (Ctx 5).
În apropierea zidului porticului, în dreptul metrului 5-6 au fost identificate o bază de statuie, aflată peste dărâmătura zidului cât şi un prag rectangular. Drumul continua până în dreptul metrului 6,80 unde se opreşte, fiind intersectat de un zid (Ctx 4) care are o lungime de 2 m. şi o lăţime de 0.80 m. Ulterior s-a constatat faptul că acest zid este zidul de compartimentare a camerelor A şi B ale clădirii vămii (cu 2 m. mai lung decât se considerase iniţial), ulterior fiind identificat şi pragul de acces în compartimentarea B şi zidul estic al acesteia.
Secţiunea 2.
Secţiunea a doua a fost trasată în prelungirea secţiunii 1, la o distanţă de aproximativ 1 m. Dimensiunile acesteia sunt de 13,50 lungime şi 4 m. lăţime. În această secţiune a fost identificată doar dărâmătura clădirii vămii (Ctx 2), constând din pietre, mortar, ţigle şi olane, cât şi fragmente de ceramică, oase, piroane de fier sau fragmente de vase de sticlă. În această secţiune nu s-au putut identifica urme de dalaj sau substrucţie de drum sau urme ale scoaterii acetuia, constatându-se astfel că drumul nu a mai fost continuat la nord de clădirea vămii.
Caseta 1
În caseta 1 cu dimensiunile de 2x3 m, amplasată între zidul perimetral al burgus-ului şi secţiunea 1 a fost identificat zidul nordic al clădirii tabularium-ului vămii şi, ca o noutate, sub acest zid a fost identificat şi şantul fazei de lemn a burgus-ului, care a fost umplut succesiv şi peste care s-a construit ulterior zidul de piatră a
tabularium-ului.
Materialele arheologice descoperite pe parcursul campaniei de supraveghere sunt depozitate la Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău, fiind supuse inventarierii şi cercetării ulterioare.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie N. Gudea, Porolissum. Vama romană-monografie arheologică, Cluj-Napoca, 1996.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu