.
Crăsanii de Jos | Comuna: Balaciu | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Piscul Crăsani | Anul: 2014
Anul:
2014
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Latene
Perioade:
Neolitic;
La Tène
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Aşezare deschisă
Județ:
Ialomiţa
Localitate:
Crăsanii de Jos
Comuna:
Balaciu
Punct:
Piscul Crăsani
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Cernău Ioan Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cernea Cătălina Muzeul Judeţean Ialomiţa
Neagu Marian responsabil Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Sîrbu Valeriu responsabil sector Muzeul Brăilei
Ştefan Călin Dan Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ştefan Maria Magdalena Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Vlad Florin responsabil sector Muzeul Judeţean Ialomiţa
Cod RAN:
Raport:

În cercetările din această campanie s-au urmărit două obiective: a) finalizarea unor complexe de epocă geto-dacică, descoperite în campania anterioară, şi b) identificarea unei zone cu stratigrafie şi complexe neolitice.
Astfel, pe Platou, au fost trasate două noi secţiuni, S IX = 30 mp şi S X = 12 mp, din care doar în S IX au fost epuizate stratul arheologic şi complexele identificate.
În total, în S... IX, au fost identificate 11 noi complexe, două neolitice (o locuinţă adâncită şi o groapă) şi nouă geto-dacice (patru gropi, patru vetre exterioare şi o alveolare); se adaugă, C22, locuinţă adâncită getică, descoperită în 2013.
În S X săpăturile n-au fost epuizate, ajungându-se doar până la complexele identificate în campania din 2013, anume şanţul getic şi C13, un bordei getic, astfel că rezultatele cercetărilor de aici vor fi prezentate după campania din 2015.
Epoca neolitică - cultura Boian
În secţiunea IX, imediat sub nivelul getic inferior, a fost înregistrat un nivel neolitic, anume al culturii Boian. Cu toate că nivelul a fost observat de la adâncimi diferite, între –1.30 şi –1.40 m în jumătatea sudică a secţiunii şi la -0.70m în extremitatea nordică a acesteia, nivelul nu prezintă o înclinare deosebită, această diferenţă a fost cauzată de panta naturală, măsurarea adâncimilor efectuându-se de la nivelul actual de călcare şi nu de la un punct de referinţă fix.
Menţionăm, de asemenea, că în jumătatea sudică a secţiunii stratul a fost perturbat de două complexe getice (groapa C36 şi locuinţa C22), în rest el fiind înregistrat continuu pe toată întinderea săpăturii.
Nivelul de cultură neolitic era de culoare cenuşie-deschisă, cu o structură compactă şi o grosime ce varia de la 20-30cm, în carourile -1 şi -2, subţiindu-se până la 15cm, în caroul 3, şi până la doar câţiva cm, în caroul 4.
Stratul avea urme antropice pe toată întinderea sa. Cel mai frecvent au fost observate fragmente ceramice de dimensiuni medii, urmate de rare fragmente de oase de mamifere şi câteva unelte din silex.
Au fost înregistrate, de asemenea, şi două compexe arheologice: C 37 – locuinţă adâncită, şi C 38 – groapă.
Încadrarea culturală a nivelului neolitic din secţiunea IX/2014 de la Piscul Crăsani se bazează pe analiza fragmentelor ceramice (compoziţie, forme, decor etc.). Acestea, fie că proveneau din stratul de cultură, fie din complexele arheologice, aparţineau culturii Boian, faza Giuleşti.
Complexul 37; A = 0.60 m
Locuinţă neolitică adâncită, observată în carourile 1 şi -1 ale SIX/2014.
C37 a fost observat la -1.20 m, adâncindu-se până la -1.80 m, faţă de nivelul actual de călcare, rezultând o adâncime reală de 0.60 m. El nu a fost cercetat integral din cauza faptului că cea mai mare parte a sa se continuă în profilul vestic al SIX/2014. De altfel, suprafaţa cercetată era puternic perturbată de complexele
arheologice posterioare, C22 şi C34, de epocă getică. Din cauza acestor factori forma locuinţei nu poate fi precizată, însă, din observaţiile de pe teren, pare să aibă o orientare SE-NV.
Menţionăm, de asemenea, că pe profilul de vest al secţiunii locuinţa a fost observată pe o lungime de aprox. 2.40 m.
În umplutura acesteia au fost descoperite numeroase fragmente ceramice cu decor specific culturii Boian-Giuleşti. Dintre formele de vase descoperite aici remarcăm castronul, paharul, capacul şi vasele bitronconice. Motivele decorative constă din excizii, pliseuri şi, în cazul câteorva fragmente provenite din acelaşi vas, din motive geometrice realizate prin excizie şi imprimare. Unele fragmente au fost arse reducător, altere oxidant.
Complexul 38
Complexul 38 reprezintă o groapă Boian, observată în estul caroului 3 al SIX/2014.
Ea a fost cercetată pe o suprafaţă foarte mică, fiind perturbată de complexele getice C35 şi C33, motiv pentru care nu poate fi determinată cu precizie forma complexului. Putem, cel mult, aproxima o formă relativ circulară, cu un diametru de circa 70cm. În umplutura acesteia a fost descoperit un vas întreg, împreună cu fragmente ceramice de mici dimensiuni, toate aparţinând culturii Boian.
Epoca geto-dacică
Din cadrul complexelor identificate vor prezenta, succint, pe cele mai reprezentative
Complexul 22; L = 4.00 m x 3.00 m; A = 1.00 m
Locuinţă getică adâncită, observată în carourile -1 şi 1-3 ale SIX/2014.
Cercetarea ei a început în campania 2013, atunci fiind observată pe o suprafaţă mică, în nordul S IV, iar în 2014 a fost trasată secţiunea S IX, în care a fost cercetată încă aproximativ 50% din ea, mai precis partea ei de est.
Locuinţa a avut o formă rectangulară, este orientată SSE- NNV şi ocupă o suprafaţă de aproximativ 16 m2. Pe axa SSE-NNV are o lungime de 4.00/4.25 m, iar pe SEE-NVV 4.00 m. Locuinţa a fost obsevată de la adâncimea de -0.60/0.70m, însă limitele ei s-au definit mai clar la -0.80 m, adâncindu-se până la -1.80 m. Locuinţa taie nivelul getic vechi şi pare să fie contemporană cu groapa de provizii C36. Locuinţa C22 este tăiată de C23 şi C34, gropi, şi suprapune, la rândul ei, locuinţa neolitică C37. De asemenea, în dreptul laturii estice s-au conservat relativ bine porţiuni din lipitura unui perete. Dacă avem în vedere adâncimea păstrată a gropii, 1.25 m spre sud şi 0.70 m spre nord, o putem considera locuinţă adâncită. În groapa locuinţei au fost observate cinci etape de umplere, de sedimente diferite, din care pe patru sunt vetre. În nivelurile care constituie umplutura C 22 au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, atât getice, cât şi neolitice, acestea din urmă aflându-se, desigur, în poziţie secundară. Dintre fragmentele getice menţionăm numeroase fragmente de fructiere, modelate cu mâna sau cu roata, apoi de borcane şi căni etc.
Poziţia stratigrafică indică datarea ei în a doua jumătate a sec. II –încep. sec. I a. Chr.
Complexul 33; D = 1.00 - 1.15 m; A = 0.55 m
Groapă getică de formă tronconică, cu fundul uşor în pantă, observată în estul caroului 3 al SIX/2014, identificată la -1.00m, adâncindu-se până la -1.55 m, faţă de nivelul actual de călcare, deci are o adâncime de -0.55m ; partea ei superioară a fost, probabil, distrusă cu ocazia unei nivelări ulterioare. La adâncimea de -1.00m, pe axa N-S, are un diametru de aproximativ 1.00m, iar la -1.25m are un diametru de aprox 1.15m. Nu a fost cercetată integral (mai mult de jumătate se continuă în profilul estic al SIX/2014).
În umplutura gropii au fost descoperite numeroase fragmente ceramice getice, precum şi o piatră plată (rocă nisipoasă, posibil formaţiune naturală), foarte friabilă. Majoritatea fragmentelor ceramice au fost descoperite mai jos de -1.25 m, deci spre bază, între care se remarcă un vas bitronconic în miniatură (conservat în proporţie de 60%), fragmente de fructiere, ceaşcă-opaiţ, borcane, fusaiole etc. Poziţia stratigrafică şi inventarul indică datarea ei în sec. II a. Chr.
Complexul 34; D = 1.15 - 1.90 m; A = 1.35 m
Groapă getică, tronconică, observată în caroul 1 al SIX/2014, între adâncimile de –(0.85-2.10) m, faţă de nivelul actual de călcare, deci adâncimea ei este de -1.35 m; cercetată integral.
La adâncimea de -0.85m, pe axa N-S, are un diametru de cca. 1.15 m, iar -2.1 0m are un diametru de cca. 1.90 m. În umplutura sa au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, atât getice, cât şi neolitice, precum şi numeroase oase de mamifere. Dintre materialele ceramice getice menţionăm un fragment de strecurătoare, unul de bol şi altul de amforă elenistică, cărămizie. Între -(1.20-1.30) m, în zona de NE a complexului, a fost observată o acumulare de oase de mamifere, iar de la -1.40m umplutura este foarte afânată.
C34 taie atât locuinţa getică C22, cât şi locuinţa Boian C37. Stratigrafia sugerează datarea ei în prima jumătate a sec. I a. Chr.
Complexul 36; D = 1.00 - 1.80 m; A = 1.10 - 1.15 m
Groapă getică de formă tronconică, cu fundul plat, din caroul 4 al SIX/2014, observată la adâncimea de -0.90 m şi se continua până la -2.10 m, faţă de nivelul actual de călcare, deci adâncimea este de 1.10 m. Nu a fost cercetat integral, din cauza faptului că cea mai mare parte a complexului se continuă în profilul vestic al SIX/2014. La adâncimea de -1.10 m, pe axa N-S, are un diametru de aproximativ 1.00 m, iar la -2.10 m are un diametru de 1.80 m.
Umplutura era constituită dintr-un sediment foarte afânat, de culoare brună-închisă, fără constituenţi antropici (ceramică, oase). Partea inferioară a C36 prezenta urme de ardere, mai vizibile spre centrul acestuia. Pe fundul complexului a fost descoperit un nivel subţire de seminţe de mei. Grosimea acestuia varia de la 1 mm, pe margini, la 3 mm, în centru. Identificarea seminţelor, ca Panicum Miliacelum, a fost făcută de către carpologul armean Roman Hovsepyan, căruia îi mulţumim.
Este posibil ca C36 să ţină de locuinţa C22, dat fiind că sunt săpate de la acelaşi nivel, iar distanţa dintre ele este de doar 1m. Posibil să fie o groapă de păstrare a proviziilor. Stratigrafia sugerează datarea ei la sf. sec. II-prima jumătate a sec. I a. Chr.
Descrierea complexelor/vetrelor C39, C40, C41, C42
În umplutura locuinţei C22 au fost observate patru vetre, dintre care prima descoperită (ultima din punct de vedere cronologic) prezintă două faze de utilizre. De menţionat că cele patru vetre păstrează, aproximativ, acelaşi amplasament.
Toate aceste vetre, deşi se află în interiorul locuinţei getice adâncite C22, la diverse adâncmi, ele nu indică faze de locuire a acesteia. Aşa cum reiese clar din stratigrafie, în locuinţa getică s-au efectuat cinci nivelări/umpluturi, evidenţiate atât de culoarea şi structura sedimentelor, cât şi de cele patru vetre. La nivelul lor de amenajare nu s-au observat podine urme de pereţi ori materiale arheologice care să indice faze de utilizare a locuinţei.
Succesiunea lor, aproximativ în aceeaşi arie, dar pe o grosime de 0.45/0.50 m, fiecare urmată de o umplere şi nivelare a gropii fostei locuinţe adâncite, poate fi explicată, eventual, prin faptul că zona oferea o oarecare protecţie; ele pot fi considerate ca vetre exterioare. Deocamdată, la baza complexului C22 nu s-a descoperit vreo vatră.
S IX. Observaţii generale.
În SIX s-au identificat, deci, 12 complexe, din care două sunt neolitice, iar 10 geto-dacice. Faţă de suprafaţa excavată, 30 mp, se poate aprecia că s-a descoperit un număr reprezentativ de complexe.
Pentru prima dată după reluarea săpăturilor, în 2011, s-au identificat strat şi complexe de locuire neolitice, materialul fiind variat şi reprezentativ pentru încadrarea vestigiilor în cultura Boian, faza Giuleşti.
Deoarece au cercetate în întrgime doar puţine complexe pentru epoca geto-dacică şi inventarul nu conţine markere cronologice reprezentative, încadrarea lor cronologică, în sec. II-I a. Chr., s-a făcut pe baza succesiunii stratigrafice şi a analizei generale a inventarului din ele.

English Abstract:

Les fouilles de cette campagne ont eu deux objectifs: a) terminer la recherche des complexes d’époque géto-dace, découverts pendant la campagne précédente, et b) identifier une zone avec une stratigraphie et des complexes néolithiques.
Ainsi, nous avons tracé sur le Plateau deux nouvelles sections, S IX = 30 m2 et S X = 1 m2, dont pour la première seulement on a épuisé la couche archéologique et les complexes identifiés.
Dans S IX nous avons identifiés en tout 11 nouveaux
complexes, deux néolithiques (une habitation creusée et une fosse) et neuf géto-daces (quatre fosses, quatre foyers extérieurs et une alvéole), tous datant de l’époque géto-dace; il s’y ajoute C22, une habitation creusée, mise au jour en 2013.
Dans S X les fouilles ne sont pas achevées, car on n’est arrivé qu’aux complexes identifiés pendant la campagne de 2013, à savoir le fossé gétique et C13, une hutte gétique, de sorte que les résultats des recherches y faites seront présentés après la campagne de 2015.
Nous avons identifié, pour la première fois après la reprise des fouilles en 2011, une couche et des complexes d’habitation néolithiques, le matériel étant varié et représentatif pour classer les vestiges dans la culture Boian, phase Giuleşti.
Etant donné que peu de complexes de l’époque géto-dace ont été complètement fouillés et que le mobilier ne contenait pas de marqueurs chronologiques représentatifs, nous avons établi leur chronologie aux IIe – Ier siècles av. J.-C., prenant seulement en compte la succession stratigraphique et l’analyse générale du mobilier.

Bibliografie:

I. Andrieşescu, Piscul Crăsani, ARMSI, III, Cultura Naţională, Bucureşti, 1924;


N. Conovici, Şantierul arheologic Piscul Crăsani - 1978, Raport preliminar, A XIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte, Oradea, 1979, Materiale, Oradea, 1979, p. 143-145;
N. Conovici, M. Neagu, Şantierul arheologic Piscul Crăsani, A XV- a Sesiune Naţională de Rapoarte, Braşov,1981, Materiale, Bucureşti, 1983, p. 193-200;
N. Conovici, Câteva figurine antropomorfe geto-dacice descoperite la Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomiţa), SCIVA, 25, 1974, 2, p. 295-301;
N. Conovici, Cupele cu decor în relief de la Crăsani şi Copuzu, SCIVA, 29, 2, 1978, p. 165-183;
N. Conovici, Piese ceramice de interes deosebit descoperite la
Piscu Crăsani, SCIVA, 32, 4, 1981, p. 571-579;
N. Conovici, Un rhyton ceramic descoperit la Piscul Crăsani, Thraco-Dacica, VIII, 1987, p. 92-99;
N. Conovici, Obiecte pentru cult şi magie descoperite la Piscul
Crăsani, Pontica, XXVII, 1994, p. 61-83; M. Neagu et alii, CCAR
2012, p. 48-50; CCAR 2013, p. 50-52;
V. Sîrbu, I. Cernău, C. Cernea, M. Neagu, Fl. Vlad, D. Ştefan, M.- M. Ştefan, S. Stanc, Cercetarile arheologice de la Crăsanii de Jos - Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomiţa). Campania 2013. Epoca geto-dacică, Istros XX, 2014, p. 207-257.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO