Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Târgovişte | Judeţ: Dâmboviţa | Punct: Curtea Domnească | Anul: 2014

Anul   2014
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. VII-XIII);
Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală;
Epoca medievală târzie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare fortificată;
Locuire militară;
Structură de cult/religioasă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Dâmboviţa
Localitate   Târgovişte
Comuna   Târgovişte
Punct
Curtea Domnească
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Căprăroiu Denis Universitatea "Valahia", Târgovişte
Cârciumaru Minodora Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Cârstina Ovidiu Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Cheosea Felician Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Diaconescu Petru Virgil Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Ilie Ana Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Năstase Mihai Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Olteanu Gheorghe Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Petrică Florin Gabriel Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte
Cod RAN    65351.19
Raport Curtea Domnească din Târgovişte, cea mai vastă şi cea mai bine conservată din spaţiul românesc, bine cunoscută în documentele de epocă, a beneficiat în anii ultimului secol de ample investigaţii arheologice, studii de arhitectură, artă, articole şi chiar lucrări monografice.
Din această perspectivă s-ar putea conchide cu uşurinţă ca ceea ce era de spus s-a afirmat deja, concluzie, care suferă, însă, de un grad mare de superficialitate. Începută în 1934 o dată cu investigaţiile lui Virgil Drăghiceanu, reluată în 1954 şi continuată până în prezent, cercetarea a suferit de anumite neîmpliniri: campanii de cercetare rămase inedite şi până în ziua de azi sau publicate târziu, inexistenţa unei ridicări topografice până 1975, gestiunea neunitară a arhivei grafice, topometrice, fotografice şi a patrimoniului mobil, toate aflate în mai multe instituţii de profil şi chiar prezenţa pe sit în acelaşi timp a unui număr prea mare de arheologi (de exemplu, în 1986 au fost numai puţin de 12). Nu trebuie totuşi trecut cu vederea faptul că, în final, sub conducerea responsabilului de şantier Nicolae Constantinescu (1961 - 1986) a apărut un studiu monografic asupra ansamblului. Complexitatea problematicii a rămas, aşa cum recunosc chiar şi cei care şi-au legat perioade consistente activitatea profesională de cercetarea curţii domneşti târgoviştene.
Factorul determinant în apariţia unei reşedinţe domneşti la Târgovişte în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, a fost comerţul legat de “drumul Câmpulungului”, care lega centrul Europei de gurile Dunării, nordul Mării Negre şi de aici mai de departe de Orientul Mijlociu, respectiv spre 1400, “drumul Giurgiului”, care conecta Târgovişte de sus menţionatul port la Dunăre şi, implicit, de Peninsula Balcanică şi Constantinopol.
Nu insistăm asupra istoricului investigaţiilor arheologice, nu numai din motivul că acesta ar ocupa o parte consistentă ci şi pentru că a apărut, pe larg, în ultima lucrare monografică dedicată
Curţii Domneşti din Târgovişte28.
Perimetrul cercetat în anul 2014, pe care îl avem, de altfel, în vedere şi pentru anul 2015, respectiv Biserica-paraclis, Turnul Chindiei şi prima incintă de piatră a beneficiat de investigaţii încă din 1934, când secretarul Comisiunii Monumentelor Istorice, Virgil Drăghiceanu, a degajat biserica şi casa de secol XV (Casa 2). După preluarea obiectivului de către Direcţia Monumentelor Istorice, în 1961, încep lucrări ample de cercetare impuse şi de proiectul de restaurare. Perimetrul s-a aflat în atenţia grupului de cercetare condus de arheologul Nicolae Constantinescu, din partea Institutului de Arheologie din Bucureşti, în timpul campaniilor din anii 1961, 1964 – 1965, 1976, 1981 şi 1986, respectiv de arheolog Gheorghe I. Cantacuzino, din partea Direcţia Monumentelor Istorice, în anii 1966 – 1967 şi 1974(29). Un sondaj pe incinta de secol XV a fost întreprins de Petru Diaconescu, în anul 2008(30).
Din punct de vedere ştiinţific, deşi, aşa cum am arătat deja, monumentele respective au beneficiat de atenţie încă de la începuturile activităţii arheologice în fosta reşedinţă domnească de la Târgovişte totuşi rezultatele nu au fost încă, pe măsura efortului investit. După numai puţin de 15 campanii de cercetare nu dispunem încă de o imagine clară asupra începuturilor reşedinţei domneşti, a succesiunii temporale a primelor edificii ridicate aici.
Se afirma în 1965 şi 1969 că undeva la sfârşitul secolului al XIV-lea şi la începutul secolului următor, în timpul domniei voievodului Mircea cel Bătrân, exista, la Târgovişte, în partea de nord-est a oraşului o casă domnească. Lângă ea se afla un paraclis, iar de jur împrejur se înălţa un zid de incintă31. Cu privirea la momentul construcţiei Turnului Chindiei: “... datează din a doua jumătate a secolului al XV-lea şi poate fi identificat cu acel castel pe care îl vedea Ştefan Bathory la 11 noiembrie 1476”32. Mai departe: “în timpul deceniilor de domnie ale lui Mircea cel Bătrân... se ridică o casă domnească, având în preajmă o biserică-paraclis, cuprinse în cadrul unei incinte restrânse, înconjurate de un zid de piatră”33.
Este adevărat că cercetările ulterioare, în special, campania de cercetări arheologice din 1986, duc la descoperiri importante, respectiv aşa numita Casa 1. Autorul (mai puţin autorii) consideră: “Deşi arheologic/stratigrafic, lipsesc observaţiile referitoare la stratul propriu-zis, de construcţie al Casei 1, totuşi, cel puţin la V de aceasta se vădeşte – în faza folosire – o amenajare a terenului, o înălţare cu c. 0,30 m (prundiş, lut brun-roşcat, prin săparea pivniţei, în amestec cu fragmente de cărămizi iar deasupra un strat subţire de nisip fin, situat – 1,70 m... Pe scara timpului şi a locului, acesta este nivelul de călcare, la c. 1400, când se ridică nucleu Curţii Vechi din Târgovişte”34. Despre biserica- paraclis: “De reţinut: spre E, noul edificiu religios, s-a fundat pe u strat masiv de moloz, masat sau amestecat cu pământ şi prundiş – molozul provenit desigur din demolarea Loc “A”, eventual şi a altor construcţii – v. pl/3,5 – 8 umpluturi de 3 – 4 m grosime, care au modificat din vechime marginea terasei către Ialomiţa, inclusiv,
apoi, prin demolările ţinând de Casa 1, şubrezind astfel terenul prin apele de şiroire. Se explică, aşadar, de ce paraclisul curţii a necesitat reparaţii/refaceri mai ales la încăperea altarului cum probează masivul de zidărie adosat spre S de axul altarului...”35.
Mai adăugăm observaţiile legate de Turnul Chindiei care: “se profila, încă din 1961, ca un fel de subiect enigmă...”36, autorii ferindu-se de a specifica fără echivoc momentul construcţiei şi mulţumindu-se doar în a relua părerea arhitectului Cr. Moisescu:
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 28. N. Constantinescu (coordonador), Corneliu Ionescu, Petru Diaconescu, Venera Rădulescu, Târgovişte. Reşedinţă Voievodală – 1400 – 1700. Cercetări arheologice (1961 - 1986), Târgovişte, ed. Cetatea de Scaun, 2009, p. 9 – 12, p. 87 – 92.
29. Ibidem, p. 157 – 179.
30. Petru Virgil Diaconescu, Gheorghe Olteanu, Mihai-Claudiu Năstase, Florin-Gabriel Petrică, Curtea Domnească din Târgovişte, Cercetări arheologice 2008 – 2010, Argesis, Studii şi Comunicări, seria Istorie, XIX, 2010, p. 112 şi pl. 4
31. Nicolae Constantinescu, Cristian Moisescu, Curtea Domnească din Târgovişte, ed. Meridiane, Bucureşti, 1969, p. 12.
32. Nicolae Constantinescu, Cristian Moisescu, Curtea Domnească din Târgovişte, ed. Meridiane, Bucureşti, 1969, p. 12.
33. Ibidem, p. 17.
34. Nicolae Constantinescu (coordonador), Corneliu Ionescu, Petru Diaconescu, Venera Rădulescu, op. cit., p. 94.
35. Ibidem, p. 95
36. Idem Ibidem, p. 97.
37. Cristian Moisescu, Târgovişte. Monumente istorice şi de artă, ed. Meridiane, Bucureşti, 1974, p. 54.
38. Ştefan Balş, Rodica Mănciulescu, Un tip neobişnuit de pridvor în arhitectura veche din Muntenia, în Buletinul Monumentelor Istorice, Bucureşti, 1971, p. 78 şi fig. 6
39. Indentificarea descoperirilor numismatice dr. Irina Cîrstina.
40. N. Constantinescu (coordonador), Corneliu Ionescu, Petru Diaconescu, Venera Rădulescu, op. cit, p. 61 şi notele de la 79 la 83.
41. Ibidem, p. 60. Ghe. I Cantacuzino, Date arheologice în legătură cu cronologia unor construcţii ale Curţii Domneşti din Târgovişte, în Monumente Istorice – Studii şi lucrări de restaurare, 3, Bucureşti, 1969, p. 147 – 151.
42. Ghe. I Cantacuzino, Date arheologice în legătură cu cronologia unor construcţii ale Curţii Domneşti din Târgovişte, în Monumente Istorice – Studii şi lucrări de restaurare, 3, Bucureşti, 1969, p. 147 – 151.
43. Călători străini despre ţările române, III, 1968, p. 630 – 631.
44. Petru Diaconescu, Arheologia habitatului urban târgoviştea. Secolele XIV – XVIII,Târgovişte, 2009, p. 13, 16 – 18
45. Gabriel Mihăescu, Eugen Fruchter, Curtea domnească din Târgovişte, Bucureşti, 1986, fig. 14
46. N. Constantinescu (coordonador), Corneliu Ionescu, Petru Diaconescu, Venera Rădulescu, op. cit, p. 92 – 93, fig. 46
47. Potrivit observaţiei avansate de arh. Corneliu Ionescu, membru al colectivului de cercetare din campania 1986 după care Casa 1, pe baza nivelului de incendiere observat în gârlici a fost precedată de o alta, cea de-a doua din piatră şi zidărie, urmând planul primei clădiri ridicată din lemn (în acest caz ne punem problema logică nu în primul rând când eu fost construite şi ci mai ales pentru cine n.n.), Corneliu Ionescu, Resturarea Casei „Nifon” din cadrul mânăstirii Stelea – Târgovişte, în
Revista Monumentelor Istorice, 1991, 1, p. 72, nota 19.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu