Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Nufăru | Judeţ: Tulcea | Punct: Trecere bac | Anul: 2014

Anul   2014
Epoca
Epoca medievală timpurie (sec. VII-XIII)
Perioade
Epoca bizantină;
Epoca medievală timpurie
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Aşezare fortificată;
Aşezare urbană;
Cetate;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Tulcea
Localitate   Nufăru
Comuna   Nufăru
Punct
Trecere bac
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Apostol Virgil Muzeul Naţional de Istorie a României
Bâlici Ştefan Universitatea de Arhitectură "Ion Mincu", Bucureşti
Damian Oana responsabil Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Mărgineanu-Cârstoiu Monica Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Vasile Gabriel Muzeul Naţional de Istorie a României
Vasile Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN    161062.10
Raport Perioada desfăşurării campaniei: iulie – septembrie 2014
Investigaţiile arheologice, desfăşurate începând cu anul 1978, au pus în evidenţă pe linia Dunării, pe malul drept al braţului Sf. Gheorghe, la circa 12 km aval de Tulcea, în intravilan-ul satului Nufăru, un important centru de tip urban din secolele X–XIV, elemente ale fortificaţiei bizantine, vieţuirea şi necropolele din sec. XI–XIII, precum şi vestigii aparţinând epocilor getică şi romano- bizantină.
Cercetările arheologice derulate în campania 2014 în cetatea bizantină situată în intravilanul localităţii Nufăru s-au concentrat în zona nordică a promontoriului pe care se desfăşoară aşezarea, în punctul „Trecere bac” (încă proprietatea Enache Şinghi).
Campania 2014 a urmărit în principal continuarea cercetării curtinei de nord, a necropolei şi a locuirii care o suprapune, în cadrul unei suprafeţe deschise anterior, S 8, orientată N-S, cu dimensiunile de 10 × 8 m, într-o casetă trasată la nord de zidul de incintă, S 9 A, cu dimensiunile de 2,80 × 2,60 m, ca şi la nord de zidul instalaţiei portuare, într-o suprafaţă cu dimensiunile de 6 × 4,70 m, constituind extinderea spre nord a unei unităţi de săpătură numite martor S 6 – zid instalaţie portuară.
Date referitoare la fortificaţia bizantină au fost obţinute într-o casetă trasată în zona contrafortului din dreptul laturii vestice a accesului din/spre cetate. Curtina nordică este amenajată pe stâncă, iar zidul contrafort, păstrat pe înălţimea de 1,60 m, se sprijină pe o fundaţie cu aspect de crepidă, având atât lăţimea cât şi înălţimea de 0,65 m, din pietre legate cu pământ galben, construită în pământul galben aşternut pe stânca nativă; nivelul de construcţie este marcat de o placă de mortar hidrofug cu grosimea de 0,10 m.
Achiziţiile de ordin stratigrafic ale campaniei 2014 în punctul Trecere bac nu aduc elemente în plus faţă de situaţia cunoscută, înregistrându-se prezenţa depunerii de pământ cenuşiu prăfos în care au fost descoperite gropi menajere conţinând fragmente osteologice animale şi fragmente ceramice din secolul al XIII-lea, gropi care secţionează nivelul înmormântărilor din secolele XI–XII.
În privinţa complexelor funerare cercetate în 2014, acestea se caracterizează prin aceleaşi aspecte de rit şi ritual definind necropola cercetată în campaniile anterioare, încadrată între mijlocul secolului al XI-lea – începutul secolului al XIII-lea, localizată în zona nord-estică a promontoriului nufărean (Piatră/km 104 şi Trecere bac). Celor 418 complexe funerare cercetate în campaniile 1999–2002 şi 2004–2013, li se adaugă încă 22 descoperite în 2014 (dintre care şase în S 6 şi S 8 şi 16 în extensia spre nord a suprafeţei denumite martor S 6 – zid instalaţie portuară), numărul total de complexe cercetate ridicându-se la 440. În general s-a practicat înhumarea individuală, înregistrându-se şi un mormânt dublu, precum şi o serie de cazuri de reînhumări şi de deranjamente, rezultate din suprapuneri de complexe funerare sau din suprapuneri ale complexelor funerare de complexele de locuire, ceea ce a dus la distrugerea parţială a complexelor funerare, din care s-au putut identifica uneori doar părţi din schelet.
Gropile mormintelor au fost săpate în depunerea de sediment cenuşiu prăfos. Orientarea mormintelor este V-E. Au fost înregistrate două şiruri paralele şi două niveluri de înhumare. După marea cantitate de cuie şi piroane de fie, se poate afirma drept certă utilizarea sicrielor, în ciuda absenţei materialului lemnos care să o ateste. Scheletele apar în decubit dorsal, aparţinând unor adulţi şi unor copii, cu craniile în poziţie normală sau aşezate fie pe partea dreaptă, fie pe cea stângă, cu braţele aşezate în diverse poziţii – variantele cu antebraţele pe piept, abdomen, bazin, umeri sau pe lângă corp, cu subvariantele lor –, cu picioarele întinse, uneori uşor flexate; într-un caz, scheletul a fost înhumat cu picioarele îndoite de la genunchi pe partea dreaptă. Trei dintre morminte conţineau inventar, reprezentat de piese de podoabă (cercei de tip verigă şi globulari şi un medalion din bronz). Zona necropolei din punctul Trecere bac, martor S 6 – zid instalaţie portuară, este suprapusă de un nivel ocupaţional, reprezentat prin trei gropi menajere, cu formă circulară, cu diametre de 1,50 m şi adâncimi cercetate de până la 1,50 m, care afectează profund nivelul necropolei. Materialul arheologic descoperit constă în ceramică, material osteologic, obiecte mărunte din lut, bronz, os, corn, monede din bronz.
S-au efectuat relevee de arhitectură pentru monumentele aparţinând epocii bizantine.
Din punctul de vedere al conservării primare, s-a procedat la intervenţii cu mortar de var, pământ galben şi carton bituminat asupra turnului porţii practicat în grosimea zidului de incintă nordic şi la înlocuirea unor blocuri deteriorate din zidul instalaţiei portuare, precum şi la protejarea malurilor şi suprafeţei săpăturii cu folie de polietilenă şi saci umpluţi cu pământ.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu