.
Oarda | Comuna: Municipiul Alba Iulia | Judeţ: Alba | Punct: Vărăria | Anul: 2014
Anul:
2014
Epoca:
Preistorie;Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade:
Preistorie;
Neolitic
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Locuire civilă
Localizare pe hartă:
Județ:
Alba
Localitate:
Oarda
Comuna:
Municipiul Alba Iulia
Punct:
Vărăria
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Anghel Călin Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş
Borşan Tudor Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, Institutul de Arheologie Sistemică
Ciută Elena Beatrice Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, Institutul de Arheologie Sistemică
Ciută Marius Mihai responsabil Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Luca Sabin Adrian Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Poienaru Paul Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, Institutul de Arheologie Sistemică
Totoianu Radu Muzeul Municipal "Ioan Raica" Sebeş
Tudorie Anamaria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN:
Raport:

Cercetarea arheologică sistematică s-a desfăşurat în perioada 15.08 – 28.10.2014, în baza Autorizaţiei de cercetare arheologică sistematică nr. 8, emisă la 03. 07. 2014 de Ministerul Culturii, Direcţia Patrimoniu Naţional. Cercetarea din acest an a continuat un proiect amplu, început în anul 2009, întrerupt în 2011 şi reluat în anul 2012, sub noua formulă, aceea a colaborării cu Centrul Cultural Lucian Blaga di...n Sebeş, în poziţia instituţiei organizatoare a cercetării arheologice(74).
Ca şi în anii trecuţi, cercetarea s-a desfăşurat în lipsa fondurilor aferente(75), vremea capricioasă, solul foarte dur şi alţi factori neprevăzuţi, fiind cei care au influenţat obiectivele proiectate pentru campania 2014, astfel că scopul acestui an a fost unul proporţional.
În campania 2014 s-a procedat la continuarea cercetării în suprafaţa SXVII/2012-2013 (devenită astfel SXVII/ 2012-1014) cu dimensiunile de 10 x 10 m., practicată în sectorul Vărăria (sector situat între Vărar, la est şi Bordane la vest, delimitat la sud de DJ 107C iar la nord de fruntea (limita) terasei dinspre Mureş(76).
Dacă în campania anului 2013 obiectivul principal a fost acela al depăşirii nivelului afectat de intervenţiile antropice respectiv al săpării manuale a stratului de sol, până la o adâncime de cca. 50-60 cm., în scopul recuperării integrale a materialelor ceramice preistorice, amestecate de lucrările agricole, respectiv al finalizării excavării stratului cu materiale amestecate(77) şi atingerea nivelului nederanjat corespunzând locuirii Vinča, fazele timpurii: B1 (A3-B1), obiectiv realizat în întregime, în campania anului 2014 cercetarea a avut ca obiectiv continuarea investigării complexelor de locuire (L1/2013) caracterizate prin prezenţa locuinţelor de mari dimensiuni, pe pat de piatră de râu, surprinse imediat după contactul cu stratul nederanjat.
În prima fază a fost identificată a unitatea de cercetare utilizând sistemele de referinţă topografică, implementate cu ocazia efectuării ridicării topografice, în sistem Stereo 70, respectiv de identificare a sistemului de caroiere (grid) a sectorului/sitului78. Colţurile suprafeţei arheologice (SXVII/2012-2014) au fost fixate în teren atât prin metoda trasării coordonatelor absolute cu ajutorul programului de trasare al staţiei totale cât şi prin metoda aliniamentelor, folosind ca bază de plecare laturile pătratului, precum şi bornele principale şi secundare practicate pe acest sector de sit. A fost astfel identificat fiecare punct de colţ al suprafeţei, respectiv sistemul de caroiaj din interiorul acesteia.
Pentru a evita pierdea de timp şi de resurse, s-a procedat la excavarea mecanizată a întregii suprafeţe (SXVII/2012-2014), până la adâncimea de 40-60 cm. Ulterior a fost săpat manual stratul de pământ până la atingerea foliei de plastic, depuse în campania precedentă pentru marcarea adâncimii atinse şi protejarea depunerilor relevate. În campania 2013 în carourile 18-25 din jumătatea sudică a suprafeţei, la adâncimea de 70-90 cm, a fost surprinsă partea superioară a unei locuinţe de suprafaţă, specifică fazelor (subfazelor) Vinča timpurii (A3-B1), compusă din resturile podelei şi a pereţilor, relevate prin fragmente de chirpici ars şi pietre de râu, de diferite dimensiuni, din fragmente de podină lutuită, din fragmente de vatră şi din inventarul material, predominant ceramic, al locuinţei. În zonele amintite mai sus, unde s-a atins stratul arheologic nederanjat, s-a procedat la colectarea integrală a materialelor.
S-a procedat la prepararea nivelului de cercetare pentru dezvelirea integrală a complexului de locuire (L1/2013-2014). La şpăcluirea atentă a suprafeţei s-a relevat faptul că dimensiunile complexului de locuire au fost mult mai mari decât am apreciat iniţial, acesta fiind surprins în carourile 4 (parţial) - 5, 8-10, 13-15,
18-25. Practic, complexul acoperă în întregime jumătatea estică a suprafeţei, limita sa vestică evoluând oblic, dinspre nord (unde locuinţa este mai îngustă, fiind surprinsă doar în 2 carouri) spre sud, unde acoperă aproape toată suprafaţa (fig. 1).
Relevarea complexului s-a dovedit a fi una anevoioasă, prezentându-se sub forma unei aglomerări masive de materiale arheologice (fig. 1-2). S-a reuşit relevarea parţială a acestuia, în carourile 4-5 şi 8-10. au fost surprinse, în poziţii in situ, cantităţi apreciabile de fragmente ceramice (aparţinând tuturor categoriilor specifice fenomenului cultural vincian timpuriu), râşniţe din gresie de diferite dimensiuni şi forme, resturi faunistice (inclusiv coarne de bovine şi ovicaprine), unelte din piatră şlefuită şi cioplită, fragmente de chirpici incendiat, fragmente de vatră şi de podină etc.
Remarcăm în acest context fragmentele ceramice decorate cu banda incizat punctată, provenind de la vase de diferite dimensiuni (vase capac, chiupuri, amfore etc.) şi având dispuneri variate, fragmente decorate cu barbotină organizată, ceramica pictată de tip Lumea Nouă, fragmente decorate cu incizii paralele şi cu pliseuri paralele, toarte perforate, butoni, ceramică aparţinând speciei blacktopped, picioare de cupe de diferite dimensiuni, unele cu slipul de culoare roşie păstrat parţial, nuclee şi piese litice cioplite din silex şi obsidian, fragmente de topoare şlefuite, foarte multe râşniţe şi fragmente de râşniţe, unelte (vârfuri)din os şi corn, fragmente de greutăţi din lut, numeroase lustruitoare din silice argiloasă, resturi faunistice, fragmente de chirpici ars etc., toate aparţinând locuirii Vinča timpurii.
Particularizate în cadrul categoriei decorate cu benzi incizat punctate sunt cel puţin 3 fragmente de capace de vase, probabil cu reprezentări prosopomorfe, toate păstrând perforaţia specifică. Atrage deasemenea atenţia frecvenţa fragmenelor de vase ceramice decorate prin intermediul pliseurilor, paralele sau meandrate, care formează un tip de decor special, pe perete şi pe fund. Tot în locuinţă au fost descoperite mai multe funduri de vase ceramice, cu urme de ţesături textile sau rogojine imprimate.
Tehnica de construire a locuinţei pare să fie tot mai clară, compusă dintr-o podicp din lut, ”armată” cu pietre de râu, amenajată în mod repetat, cu pereţi din armătură de nuiele lipite cu chirpici. Locuinţa care face obiectul cercetării nu pare sp fi sfârşit în incendiu.
Majoritatea elementelor culturii materiale pledează pentru încadrarea locuinţei de suprafaţă în subfaza B1 a culturii Vinča, deşi există şi elemente numeroase care pot determina încadrarea mai timpurie a complexului, în subfaza A3 a culturii.
Materialele arheologice rezultate în urma săpăturii au fost depuse, conform Protocolului de colaborare invocat la începutul raportului de faţă, la Muzeul „Ioan Raica” din Sebeş, urmând ca ele să fie prelucrate în vederea publicării şi valorificării lor muzeale.
În timpul efectuării cercetărilor arheologice din acest an, concomitent cu acestea, în cuprinsul sectoarelor Şesu Orzii şi Bordane au fost reluate, de către antreprenori, o serie de lucrări (trasarea topografică, bornarea axului, realizarea de prospecţii geologice etc.) pentru realizarea proiectului Autostrăzii Sebeş-Turda, al cărui prim sector (Tronson) va parcurge, de la sud spre nord, exact prin mijlocul ansamblului de situri arheologice de la Limba-Oarda de Jos.
Imediat după încetarea cercetărilor din acest an, urmare a soluţionării în instanţă a litigiului legat de proiectul Lotului I alautostrăzii Sebeş-Turda (segmentul Sebeş-Alba Iulia), antreprenorul a procedat la bornarea traseului autostrăzii, prilej cu care am constatat faptul că unitatea noastră de cercetare (SXVII/2012-2014) precum şi unitatea de cercetare din sectorul Bordane (SXVI/2010) aparţin arealului care va fi afectat (suprapus) de autostradă ! Acelaşi lucru poate fi sesizat şi în cazul SIV/1996, din sectorul Sesu Orzii, rămasă în conservare încă din anul 1996, unde o altă locuinţă similară şi contemporană celei mai sus descrise (publicată între timp de responsabilul cercetării arheologice(79) a fost surprinsă şi cercetată parţial, fiind acoperită cu folie de plastic80) (fig. 4).
Pornind de la această realitate şi în directă legătură cu ea, putem preciza faptul că şi campania anului 2014 a însemnat, după o pauză de un an (!), un nou episod din ceea ce am numit a fi: serialul de prostă calitate al intervenţiei intereselor de factură nearheologică în situl arheologic de la Limba-Oarda de Jos. În speţă, ca urmare a atitudinii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Alba, un cetăţean care a dorit să-şi construiască o casă în sectorul Sesu-Orzii-Balastieră - şi care a depus în acest sens documentaţia aferentă - nu a mai putut realiza construcţia, deoarece managerul DJC Alba a decis că responsabilul ştiinţific al cercetării arheologice din acest sit se află în conflict de interese. Asistăm la un nou abuz în funcţie al respectivului personaj, care, iată că mai nou se consideră şi organ judiciar sau chiar ... instanţă de judecată (sic). De la o persoană care în realitate a experimentat conflictul de interese în mod repetat, ne-am fi aşteptat să fi parcurs măcar textul actului normativ care defineşte această infracţiune. Nu de alta dar poate l-ar fi înţeles şi ar a fi constatat că, în cazul de faţă, se află în eroare. Din nou!
Nu ne rămâne decât să rămânem consternaţi în faţa evidenţelor! După ce ani la rând un funcţionar public (mereu acelaşi!) a încălcat în mod repetat regimul de protejare al sitului arheologic de la Limba-Oarda de Jos (prin efectuarea de supravegheri personale neautorizate de Ministerul Culturii şi prin emiterea unor avize ilegale de construire, în baza propriilor rapoarte – oare cât de flagrant este în acest caz conflictul de interese ...), acelaşi funcţionar public(81), se sesizează din oficiu (?!) şi refuză dreptul de a efectua cercetări preventive contractuale unei instituţii organizatoare a cercetării arheologice sistematice şi unui responsabil ştiinţific care a beneficiat în ultimii 9 ani - de când are şi calitatea de funcţionar public – de autorizaţii de cercetare sistematică emise de Ministerul Culturii.
De aproape 5 ani, aceeaşi practică, aceeaşi persoană, aceleaşi abuzuri, urmate de aceleaşi delaţiuni! Doar entităţile de interese aflate în spatele preopinentului decizionar s-au schimbat... Ne întrebăm: oare cât timp va mai dura această situaţie absurdă în curtea Ministerului Culturii?

Note Bibliografice:

74 Conform Protocolului de colaborare pentru intervalul 2013-2018, semnat între această instituţie şi Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.


75 Mulţumesc pe această cale Primăriei comunei Ciugud, domnului primar Gheorghe Damian, care ne-a sprijinit, ca de obicei în ultimii ani.
76 Ciută Marius-Mihai, Radu Totoianu, Călin Anghel, Tudor Borşan, Beatrice Ciută, Sabin Adrian Luca, Cosmin Suciu, Paul Poienaru, Limba (com. Ciugud, jud. Alba), în Cronica Cercetărilor Arheologice. Campania 2013, Oradea, 2014. Şi în acest an, proprietarul sectorului Vărăria, în persoana d-lui Florin Dreghici, şi-a dat acordul pentru efectuarea de cercetări arheologice pe terenul său.
77 Această strategie de abordare ce avea menirea de a elimina riscul de a pierde materiale arheologice, fie chiar lipsite de context, s-a dovedit a fi eficientă, dovadă fiind materialele recuperate, extrem de bogate şi interesante. Această decizie a fost luată şi deoarece situl de la Limba- Oarda de Jos a oferit în trecut la cercetarea de suprafaţă, în mod constant, materiale arheologice deosebit de importante (piese de plastică neolitică, antropomorfă şi zoomorfă, unelte litice cioplite şi/sau şlefuite, piese IMDA, fragmente de râşniţe etc.
78 Ing. dr. Tudor Borşan, din cadrul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
79 M.M. Ciută – O locuinţă vinciană timpurie descoperită la Limba Oarda de Jos -Sesu-Orzii (jud. Alba), în Apulum, L, 2013, p. 23-33.
80 Vezi în acest sens raportul de cercetare al campaniei din acel an: I. Paul, M.M. Ciută, în C.C.A., 1997.
81 Care a omis să treacă în PUG-ul mun. Alba Iulia exact sectoarele Bordane, Vărăria şi Şesu Orzii, adică arealul central al sitului, cel mai important, cu cea mai complexă şi completă stratigrafie, cu cele mai importante complexe de locuire.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO