Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Poarta de nord a cetăţii | Anul: 2014

Anul   2014
Epoca
Epoca romană timpurie (sec. I î.Hr. – I d.Hr.);
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI);
Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade
Epoca romană timpurie;
Epoca romano-bizantină;
Epoca medievală târzie
Categorie
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Constanţa
Localitate   Hârşova
Comuna   or. Hârşova
Punct
Poarta de nord a cetăţii
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bodolică Vitalie Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Constantin Nicolae responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Mihai Daniela
Talmaţchi Cristina Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN    60810.01
Raport Perioada desfăşurării campaniei: 22 septembrie 2014 - 17 octombrie 2014
Obiectivele cercetării: în limita fondurilor obiectivul a fost demontarea martorilor de la turnul T 1 al porţii de nord din cetatea romano-bizantină Carsium. S-a urmărit mediatizarea obiectivului şi a sitului în comuniatea locală şi zonală cu prilejul sesiunii finale a proiectului Danube Limes Brand care a avut loc pe 27-28 septembrie la Harsova, Capidava şi Tulcea.
Rezultatele cercetării
După demontarea martorului central de la intersecţia sectiunii S I si A II a fost pus în evidenţă zidul care a avut ca scop să micşoreze intrarea pe poartă. Acesta a fost realizat din piatră, în mare parte cu aspect bolovănos, legată cu mortar din var, nisip şi cărămidă pisată. Are lăţimea de 2,42 m şi lungimea totală de 2,80 m după amprenta lăsată în pavajul dintre turnuri. La construire, acesta a redus intrarea pe poartă la mai puţin de jumătate. Obturarea porţii trebuie să se pună pe seama evenimentelor care au avut loc în a doua jumătate sau la sfârşitul secolului al IV-lea, când întreaga frontieră dunăreană s-a aflat sub ameninţarea goţilor, după cum este posibil ca aceasta să se facă la începutul secolului al V-lea sub presiunea hunilor.
În urma demontării martorului dintre S I şi S 3 precum şi după înlăturarea depunerilor dintre cele două turnuri (S I) s-a pus în evidenţă fundaţia interioară a turnului (T1). Aceasta este clădită din piatră calcaroasă fasonată pe toate părţile, cu dimensiuni diferite (0,50 x 0,42; 0,41 X 0,35; 0,53 X 0,28; 0,38 X 0,36;0,52 X
0,38; 0,86 X 0,35;0,68 X 0,41;0,53 X0,37; 0,55 X 0,36; 0,39 X 0,41;0,71 X 0,40; 0,50 X 0,30). Deasupra fundaţiei, imediat la intrare, sunt blocuri mari de piatră bine fasonate cu dimensiuni considerabile (1,62 X 0,65 X 0,50). Întreaga construcţie se plasează direct pe stâncă. În frontul turnului, fundaţia are drept contrafort un pinten calcaros ajustat în mod special în acest scop.
Cercetarea în acest sector a permis efectuarea de noi măsurători asupra grosimii turnului: 2, 65 m în capătul rutund şi 2,70 m spre partea interioară.
Îndepărtarea depunerilor din faţa intrării pe poartă (S I) a dus la evidenţierea pavajului. Acesta a fost realizat din piatră de mici dimensiuni şi fragmente ceramice prinse cu pământ, omogenizate între denivelările naturale ale stâncii, şi bine compactate. Dintre pietrele pavajului au fost recuperate mai multe monede (câteva lizibile). După dimensiune, se încadrează în tipologia celor de la mijlocul şi a doua jumătate a secolului al IV-lea.
Din săpătură au fost recuperate numeroase materiale. Se remarcă, în primul rând, fragmentele de vase din ceramică: amfore, veselă curentă de bucătărie, fragmente din vase de sticlă, fragmente de opaiţe. Pe unele fragmente se văd resturi de inscripţii cu vopsea roşie. Prezenţa unor materiale atipice epocii (fragmente elenistice, ceramică de lux de epocă romană) demonstrează că ne aflăm în faţa unor intervenţii majore după distrugerea porţii. Acestea au avut loc, cel mai probabil, poate chiar din timpul construirii fortificaţiei de secolul al VI-lea, când depunerile de pe promontoriul de la Dunăre au fost împinse peste resturile construcţiei. Nu este exclus ca rularea materialului să se facă chiar în evul mediu, având în vedere că în faţa porţii, la cca 15-20 m, s-a edificat incinta cetăţii medievale.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu