.
Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Fântâna Seacă | Anul: 2014
Anul:
2014
Epoca:
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI)
Perioade:
Epoca romano-bizantină
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Locuire civilă;
Fortificaţii
Localizare pe hartă:
Județ:
Tulcea
Localitate:
Slava Rusă
Comuna:
Slava Cercheză
Punct:
Fântâna Seacă
Toponim:
(L)Ibida
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Honcu Ştefan Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Iacob Mihaela responsabil Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Mocanu Marian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Munteanu Lucian Institutul de Arheologie Iaşi
Stan Diana Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Cod RAN:
Raport:

Cercetările din campania 2014 s-au derulat în perioada iulie – septembrie. Finanţarea a fost asigurată de MCPN, Asociaţia Ibida, Gianni Alexandrescu (Iaşi), Adrian Andruşcă (Ovidiu – în cazul unei săpături preventive), precum şi prin două proiecte internaţionale şi unul naţional.
Cercetările sistematice au continuat în sectoarele Curtina G – Turnul 8, Turnul 10 (de fapt, la structurile intramurane din apro...pierea turnului), Curtina D, Necropola romano-bizantină, în aşezarea romană târzie din punctul Fântâna Seacă şi în cea de epocă elenistică din punctul Donca. În acest an a fost deschis un nou sector intra muros, la S de Curtina G, coordonat de Alessandro Teatini şi Antonio Ibba.
Două cercetări au avut caracter preventiv; ambele s-au desfăşurat în interiorul oraşului romano-bizantin. Prima dintre acestea s-a desfăşurat pe terenul aferent unuia din imobile ce constituie Baza arheologică (Baza I), iar a doua pe o proprietate privată (Andruşcă Adrian).
În cadrul proiectului UEFISCDI „Tehnici noi de cartare şi investigaţie non-invazivă a siturilor arheologice din Dobrogea centrală (studiu de caz – bazinul râului Casimcea)” (coordonator Internio Systems SRL Bucureşti, parteneri MINA Constanţa şi ICEM Tulcea) au fost înregistrate aşezările din bazinul superior al
Casimcei (de pe teritorilu localităţii Slava Cercheză) şi s-au realizat cercetări magnetometrice în aşezarea din punctul Fântâna Seacă.
În cadrul proiectului „Black Sea – Unity and Diversity in the Roman Antiquity”, finanţat de UE, în cadrul Joint Operational Programme “Black Sea Basin 2007-2013” (coordonat de Consiliul Judeţean Tulcea, având ca parteneri: Archaeological Museum of Thessaloniki, Varna Regional History Museum, Crimean Branch of the Institute of Archaeology Simferopol, Batumi Archaeological Museum, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Chişinău, Sinop Special Provincial Administration şi ca parteneri asociaţi: ICEM Tulcea, MINA Constanţa, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Asociaţia Ibida Tulcea, Aristotle University of Thessaloniki, Alpha Mentor Association Thessaloniki, Crimean University of the Humanities Yalta, National Reserve „Chersonese Tauric” Sevastopol, Yalta Historical-Literary Museum, Sinop Archaeological Museum, Fitzwilliam Museum Cambridge, Université de Provence Aix-Marseille I, Università di Bologna) s-au desfăşurat următoarele activităţi:
- dotarea şantierului (L)Ibida, a bazei arheologice şi a laboratorului de restaurare cu logistică;
- realizarea unei expoziţii itinerate la Tulcea, Constanţa, Thessaloniki, Varna, Batumi, Chişinău, Sinop, Istambul şi catalogului acesteia;
- promovarea sitului, de către membri ai colectivului, prin prezentări de comunicări la simpozioane organizate în oraşele de mai sus;
- organizarea unei tabere arheologice la (L)Ibida – Slava Rusă cu tineri specialişti din România, Grecia, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, Turcia, Italia.
Proiectul ”(L)Ibida. Una città ai confini dell`Impero” derulat pe baza protocolului semnat intre Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea şi Università degli Studi di Sassari (Sardegna) în 2013 este finantat – din partea italiană - de către Ministerio degli Affari Esteri, Ministerio dell`Istruzione dell`Università e della Ricerca, Regione Autonoma della Sardegna. Proiectul prevede participarea echipelor română şi italiană la cercetarea interdisciplinară a cetăţii Ibida şi a teritoriului său prin aplicarea unor metode moderne, mai puţin utilizate în arheologia românească: realizarea unui suport cartografic digital şi a unui GIS, fotointerpretare a imaginilor fotografice aeriene şi satelitare, prospecţiuni electromagnetice, studii paleoambientale, analize ADN. Rezultatele acestor cercetări vor fi valorificate prin publicaţii comune în reviste de specialitate din România şi Italia, un colocviu internaţional şi o monografie a sitului. Echipa romanească de cercetare include pe toti cercetatorii romani implicati in studiul sitului, iar cea italiana, cuprinde, în afara specialiştilor de la Università di Sassari, un specialist în arheologie paleocreştină de la Pontificia Commissione di Archeologia Sacra şi un specialist în paleoantropologie de la University Health Network din Taranto. La cercetări participa doctoranzi, masteranzi şi studenţi de la universitatea parteneră italiană.
În cadrul proiectului, în 2014, a fost documentată fotografic(62) întreaga suprafaţă a necropolei în scopul observării unor anomalii care să poată duce la identificarea altor monumente funerare de tip hypogeu, fiecare sector de cercetare a fost documentat prin fotografii zenitale georeferenţiate; a continuat activitatea de scanare tridimensională cu ajutorul unui laser scanner portabil (utilizând, pentru vizualizare, programul MeshLab) a pieselor arheologice descoperite la Ibida şi în teritoriul cetăţii (tegule, material epigrafic), între acestea trei inscripţii descoperite la Mihai Bravu.
În afara acestui proiect, un număr de masteranzi şi doctoranzi ai universităţii italiane au desfăşurat activităţi de inţtiere, cercetare-valorificare a materialului arheologic descoperit la Ibida în cadrul programului de mobilitate LLP ERASMUS PLACEMENT (mai-august 2014).
Tot materialul ceramic a fost spălat restaurat, prelucrat şi depozitat pe şantier. La sfârşitul lunii august a fost realizată o expoziţie la Baza arheologică, în cadrul „Zilelor porţilor deschise la Cetatea (L)Ibida”.

Cercetările efectuate anul acesta în aşezarea din punctul „Fântâna Seacă” au avut ca scop principal finalizarea excavării secţiunii S3, începute de noi în 2013 şi deschiderea de noi secţiuni care, speram noi, să ne permită identificarea funcţiei, cronologiei şi planimetriei edificiului dezvelit anul anterior(63). Astfel, în primele zile ale cercetării au fost curăţate secţiunile de vegetaţie, pentru a putea înlătura materialul de protectie şi pământul cu care am acoperit zidurile şi dărâmătură descoperite anul trecut.
Nivelul arheologic a fost surprins în S3, după cum am constatat în urma cercetărilor din campania precedentă, la adâncimea de 0,25-0,30 m, nivel care constă dintr-un strat consistent de dărâmătură compactă, formată din pietre de dimensiuni mici şi medii, sumar fasonate şi tegulae. În urma înlăturării stratului de pământ, a fost surprinsă, la distanţa de 1 m faţă de profilul de E, în C2 şi, respectiv, de 2 m faţă de acelaşi profil, în C1 al secţiunii, pe o distanţă de 7 m, latura de V a edificiului E1. Odată identificat zidul care închide latura de V a edificiului E1, ne-am concentrat cercetarea în C2, în încercarea de a obţine cât mai multe informaţii cu privire la cronologia, planimetria şi funcţia edificiului în timpul scurt pe care l-am avut la dispoziţie şi cu forţa de munca redusă din cauza lipsei fondurilor.
Astfel, a fost îndepărtat stratul de dărmătură din acest carou, care avea o grosime de 20 cm. În interiorul acestuia am descoperit mai multe fragmente de sticlă de geam concentrate într-o zonă aflată la 2,60 m faţă de profilul de N şi la 10-40 cm de cel de V. În partea de N a C2, la aproximativ 40-50 de cm de profil, s-a conturat un zid (Z5) constituit din pietre mici, sumar fasonate, legate cu pământ negru. Acesta are o lungime de 2,50 m şi o lăţime de 40 de cm, fiind păstrat precar, din cauza lucrărilor agricole. El corespunde, din punct de vedere cronologic, celei de a doua faze de locuire a acestui edificiu. Încăperea a fost construită prin blocarea căii de acces dintre edificiul E1 şi colţul unui alt edificiu, care a fost surprins în profilul de V a secţiunii S3. Odată cu blocarea spaţiului dintre cele două încăperi cu zidul (Z5) din a doua fază de locuire, a fost construit şi un pavaj din lespezi de calcar, pe o suprafaţă de 2,60 x 2,30 m, surprins la o adâncime de 50 cm faţă de nivelul de călcare. Aceste dale au dimensiunile cuprinse între 100 x 80 cm şi 40 x 30 cm. S-a putut constat că pavajul încăperii este incomplet, întrucât, în urma lucrărilor agricole, din acesta au fost dislocate trei dale, care au fost găsite în dărmătura din C1. În continuarea pavajului am surprins, la aceeaşi adâncime de 50 cm, podeaua încăperii, ce constă dintr-un strat de pământ galben, bine tasat, cu grosimea de 10 cm. În partea de NE a secţiunii S3, în C2, am realizat o microsecţiune, cu scopul de a verifica raportul stratigrafic dintre E1 şi zidul Z5. În urma excavării acesteia s-a putut constata că edificiul E1 este mai timpuriu decât zidul Z5, care se datează în aceeaşi perioadă cu pavajul de dale, în timpul domniei împăratului Valens. Nivelul de pământ steril a fost atins la adâncimea de 95 de cm, iar săpătura s-a oprit la 115 cm.
Materialul arheologic descoperit în această secţiune constă în ceramică de bucătărie (oale datate în a doua jumătate a secolului IV p. Chr.), amfore (LRA II, Sinope şi fragmente dintr-un tip necunoscut de amforă cu graffito). Pe lângă materialul ceramic recoltat au mai fost scoase la suprafaţă numeroase monede de la
împăraţii Constantin II (337-361) şi Valens (364-378). O descoperire importantă făcută anul acesta în C2 al secţiunii, la adâncimea de 0,50 cm, este un umbo de fier, păstrat în proporţie de 90%, pe pavajul de dale, împreună cu mai multe fragmente de ceramică.
Anul viitor ne propunem să terminăm de excavat secţiunea S3 şi să deschidem noi secţiuni care să ne permită să identificăm planimetria şi funcţia edificiului descoperit în anul 2013.

Note Bibliografice:

62. Fotografii facute cu ajutorul aparatului fotografic atasat unui zmeu.


63. CCA. Campania 2013, p. 124.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO