.
Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cercetarea magnetometrică în Fântâna Seacă | Anul: 2014
Anul:
2014
Epoca:
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI)
Perioade:
Epoca romano-bizantină
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Cetate;
Fortificaţii
Localizare pe hartă:
Județ:
Tulcea
Localitate:
Slava Rusă
Comuna:
Slava Cercheză
Punct:
Cercetarea magnetometrică în Fântâna Seacă
Toponim:
(L)Ibida
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Alexandru Popa Universitatea Pedagogică "Ion Creangă", Republica Moldova
Iacob Mihaela responsabil Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Mustaţă Sergiu Universitatea Pedagogică "Ion Creangă", Republica Moldova
Cod RAN:
Raport:

Cercetările din campania 2014 s-au derulat în perioada iulie – septembrie. Finanţarea a fost asigurată de MCPN, Asociaţia Ibida, Gianni Alexandrescu (Iaşi), Adrian Andruşcă (Ovidiu – în cazul unei săpături preventive), precum şi prin două proiecte internaţionale şi unul naţional.
Cercetările sistematice au continuat în sectoarele Curtina G – Turnul 8, Turnul 10 (de fapt, la structurile intramurane din apro...pierea turnului), Curtina D, Necropola romano-bizantină, în aşezarea romană târzie din punctul Fântâna Seacă şi în cea de epocă elenistică din punctul Donca. În acest an a fost deschis un nou sector intra muros, la S de Curtina G, coordonat de Alessandro Teatini şi Antonio Ibba.
Două cercetări au avut caracter preventiv; ambele s-au desfăşurat în interiorul oraşului romano-bizantin. Prima dintre acestea s-a desfăşurat pe terenul aferent unuia din imobile ce constituie Baza arheologică (Baza I), iar a doua pe o proprietate privată (Andruşcă Adrian).
În cadrul proiectului UEFISCDI „Tehnici noi de cartare şi investigaţie non-invazivă a siturilor arheologice din Dobrogea centrală (studiu de caz – bazinul râului Casimcea)” (coordonator Internio Systems SRL Bucureşti, parteneri MINA Constanţa şi ICEM Tulcea) au fost înregistrate aşezările din bazinul superior al
Casimcei (de pe teritorilu localităţii Slava Cercheză) şi s-au realizat cercetări magnetometrice în aşezarea din punctul Fântâna Seacă.
În cadrul proiectului „Black Sea – Unity and Diversity in the Roman Antiquity”, finanţat de UE, în cadrul Joint Operational Programme “Black Sea Basin 2007-2013” (coordonat de Consiliul Judeţean Tulcea, având ca parteneri: Archaeological Museum of Thessaloniki, Varna Regional History Museum, Crimean Branch of the Institute of Archaeology Simferopol, Batumi Archaeological Museum, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Chişinău, Sinop Special Provincial Administration şi ca parteneri asociaţi: ICEM Tulcea, MINA Constanţa, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Asociaţia Ibida Tulcea, Aristotle University of Thessaloniki, Alpha Mentor Association Thessaloniki, Crimean University of the Humanities Yalta, National Reserve „Chersonese Tauric” Sevastopol, Yalta Historical-Literary Museum, Sinop Archaeological Museum, Fitzwilliam Museum Cambridge, Université de Provence Aix-Marseille I, Università di Bologna) s-au desfăşurat următoarele activităţi:
- dotarea şantierului (L)Ibida, a bazei arheologice şi a laboratorului de restaurare cu logistică;
- realizarea unei expoziţii itinerate la Tulcea, Constanţa, Thessaloniki, Varna, Batumi, Chişinău, Sinop, Istambul şi catalogului acesteia;
- promovarea sitului, de către membri ai colectivului, prin prezentări de comunicări la simpozioane organizate în oraşele de mai sus;
- organizarea unei tabere arheologice la (L)Ibida – Slava Rusă cu tineri specialişti din România, Grecia, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, Turcia, Italia.
Proiectul ”(L)Ibida. Una città ai confini dell`Impero” derulat pe baza protocolului semnat intre Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea şi Università degli Studi di Sassari (Sardegna) în 2013 este finantat – din partea italiană - de către Ministerio degli Affari Esteri, Ministerio dell`Istruzione dell`Università e della Ricerca, Regione Autonoma della Sardegna. Proiectul prevede participarea echipelor română şi italiană la cercetarea interdisciplinară a cetăţii Ibida şi a teritoriului său prin aplicarea unor metode moderne, mai puţin utilizate în arheologia românească: realizarea unui suport cartografic digital şi a unui GIS, fotointerpretare a imaginilor fotografice aeriene şi satelitare, prospecţiuni electromagnetice, studii paleoambientale, analize ADN. Rezultatele acestor cercetări vor fi valorificate prin publicaţii comune în reviste de specialitate din România şi Italia, un colocviu internaţional şi o monografie a sitului. Echipa romanească de cercetare include pe toti cercetatorii romani implicati in studiul sitului, iar cea italiana, cuprinde, în afara specialiştilor de la Università di Sassari, un specialist în arheologie paleocreştină de la Pontificia Commissione di Archeologia Sacra şi un specialist în paleoantropologie de la University Health Network din Taranto. La cercetări participa doctoranzi, masteranzi şi studenţi de la universitatea parteneră italiană.
În cadrul proiectului, în 2014, a fost documentată fotografic(62) întreaga suprafaţă a necropolei în scopul observării unor anomalii care să poată duce la identificarea altor monumente funerare de tip hypogeu, fiecare sector de cercetare a fost documentat prin fotografii zenitale georeferenţiate; a continuat activitatea de scanare tridimensională cu ajutorul unui laser scanner portabil (utilizând, pentru vizualizare, programul MeshLab) a pieselor arheologice descoperite la Ibida şi în teritoriul cetăţii (tegule, material epigrafic), între acestea trei inscripţii descoperite la Mihai Bravu.
În afara acestui proiect, un număr de masteranzi şi doctoranzi ai universităţii italiane au desfăşurat activităţi de inţtiere, cercetare-valorificare a materialului arheologic descoperit la Ibida în cadrul programului de mobilitate LLP ERASMUS PLACEMENT (mai-august 2014).
Tot materialul ceramic a fost spălat restaurat, prelucrat şi depozitat pe şantier. La sfârşitul lunii august a fost realizată o expoziţie la Baza arheologică, în cadrul „Zilelor porţilor deschise la Cetatea (L)Ibida”.

Cercetarea magnetometrică în punctul Fântâna Seacă (64)
Scopul investigaţiilor a fost determinat de nevoia cunoaşterii organizării şi structurii interioare a sitului de epocă romană târzie din punctul „Fântâna Seacă”. În campania anului 2014 ne-am propus:
1. să testăm funcţionalitatea echipamentului din dotare în sit;
2. să localizăm urmele magnetometrice ale principalelor complexe şi edificii de la NNE de săpăturile recente din punctul Fântâna Seacă, în vederea elaborării strategiei de planificare a cercetărilor arheologice din campaniile viitoare.
Metoda de lucru în teren a presupus mai multe etape:
1. familiarizarea cu caracteristicile sitului (suprafaţă, relief);
2. stabilirea strategiei de achiziţie a datelor;
3. stabilirea modului şi locului amplasării reţelei de grid-uri;
4. curăţarea de deşeuri metalice a suprafeţelor alese;
5. calibrarea magnetometrului;
6. realizarea în teren a reţelei de grid-uri pentru măsurări;
7. georeferenţierea gridurilor cu ajutorul GPS-ului;
8. achiziţia datelor.
Pentru cartografierea geomagnetică a suprafeţei sitului s-a folosit o instalaţie compusă din cinci sonde „Fluxgate” de tip „Dr. Förster”. Sondele au fost dispuse pe un suport mobil non-magnetic. Distanţa dintre ele este de 0,50 m, aşa încât măsurătorile să poată fi executate concomitent pe o fâşie cu lăţimea de 2,50 m. Distanţa dintre punctele măsurate de fiecare sondă a fost de 0,05 m. Viteza de propulsare a căruciorului varia între 0,6 şi 1,2 m/s. Sondele magnetometrice măsoară componenta verticală a câmpului magnetic de sub ele cu o marjă de eroare de circa 0,5 nT.
Puterea de penetrare în adâncime depinde de mai mulţi factori, dar mai ales de dimensiunile obiectelor căutate, aşa încât anomaliile puternice pot fi distinse şi la adâncimi relativ mari.
Susceptibilitatea magnetică reprezintă măsura în care materialele sunt dispuse să fie influenţate de câmpul magnetic al Pământului. Echipamentele folosite de noi se bazează pe identificarea contrastelor magnetice existente între diferite zone ale subsolului şi măsoară variaţia locală a câmpului magnetic al pământului. Metoda geomagnetică de investigaţie a subsolului este posibilă datorită răspunsului magnetic bun oferit de majoritatea siturilor arheologice. Principalul dezavantaj al acestei metode îl constituie dificultatea evaluării adâncimii structurilor detectate. De asemenea, metoda geomagnetică este influenţată negativ de prezenţa în sol a deşeurilor metalice, care se observă în imaginile prezentate sub formă unor bipoli de la alb la negru.
Cartarea magnetometrică s-a efectuat în grid-rui rectangulare, aliniate într-un sistem local de coordonate, iniţiat cu ocazia acestor prospecţiuni. Poziţia în coordonate „Stereo 70” a acestor grid-uri a fost determinată ulterior cu ajutorul unui GPS geodezic de tip Leica GS08, care, cuplat cu semnalul de corecţie de la ROMPOS, oferă o precizie de 2-4 cm.
Pentru atingerea obiectivelor demersului nostru, am trasat şase grid-uri rectangulare, dimensiunile şi configuraţia acestora fiind adaptate configuraţiei parcelei agricole şi, mai ales, dispunerii în teren a secţiunilor arheologice efectuate până acum de colectivul de cercetare din acest punct.
În total s-a cercetat o suprafaţă de cca 18400 m². Planurile magnetometrice ale suprafeţelor prospectate au fost realizate prin interpolarea valorilor măsurate cu cele cinci sonde ale magnetometrului. Cu acest scop am folosit soft-ul din dotarea magnetometrului şi algoritmul patrulaterului bilinear. Pentru vizualizarea rezultatelor măsurărilor s-a folosit imaginea in spectru de la alb la negru: spaţiile cu magnetism mai puternic sunt reprezentate în tonalităţi mai întunecate, pe când valorilor cu magnetism scăzut le revin tonalităţi deschise. Rezoluţia imaginilor este circa 20 × 20 cm.
În rezultat s-a descoperit o serie întreagă de anomalii magnetice care corespund atât unor complexe arheologice, cât şi unor artefacte din metal pierdute sau depuse în pământ. Dintre anomaliile magnetice descoperite, remarcăm cele corespunzătoare unor complexe arheologice, unor edificii rectangulare cu zid de piatră, unui şanţ de delimitare, precum şi unui sau mai multor cuptoare, probabil de ars ceramică.
Cercetările ulterioare urmează să completeze planul magnetometric al sitului şi să contribuie considerabil la atingerea obiectivelor cercetării pluridisciplinare din punctul „Fântâna Seacă”.

Note Bibliografice:

62. Fotografii facute cu ajutorul aparatului fotografic atasat unui zmeu.


64. Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului PN-II-PT-PCCA-2013-4-0732, finanţat prin UEFISCDI.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO