.
Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Donca | Anul: 2014
Anul:
2014
Epoca:
Epoca greacă şi elenistică;Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană târzie;
Epoca elenistică
Categorie:
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Locuire civilă;
Aşezare deschisă
Localizare pe hartă:
Județ:
Tulcea
Localitate:
Slava Rusă
Comuna:
Slava Cercheză
Punct:
Donca
Toponim:
(L)Ibida
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Iacob Mihaela responsabil Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Mateevici Natalia Muzeul de Istorie Națională a Moldovei Chișinău
Moraru Sergiu Universitatea Pedagogică "Ion Creangă", Republica Moldova
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Petcu Radu Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Cod RAN:
Raport:

Cercetările din campania 2014 s-au derulat în perioada iulie – septembrie. Finanţarea a fost asigurată de MCPN, Asociaţia Ibida, Gianni Alexandrescu (Iaşi), Adrian Andruşcă (Ovidiu – în cazul unei săpături preventive), precum şi prin două proiecte internaţionale şi unul naţional.
Cercetările sistematice au continuat în sectoarele Curtina G – Turnul 8, Turnul 10 (de fapt, la structurile intramurane din apro...pierea turnului), Curtina D, Necropola romano-bizantină, în aşezarea romană târzie din punctul Fântâna Seacă şi în cea de epocă elenistică din punctul Donca. În acest an a fost deschis un nou sector intra muros, la S de Curtina G, coordonat de Alessandro Teatini şi Antonio Ibba.
Două cercetări au avut caracter preventiv; ambele s-au desfăşurat în interiorul oraşului romano-bizantin. Prima dintre acestea s-a desfăşurat pe terenul aferent unuia din imobile ce constituie Baza arheologică (Baza I), iar a doua pe o proprietate privată (Andruşcă Adrian).
În cadrul proiectului UEFISCDI „Tehnici noi de cartare şi investigaţie non-invazivă a siturilor arheologice din Dobrogea centrală (studiu de caz – bazinul râului Casimcea)” (coordonator Internio Systems SRL Bucureşti, parteneri MINA Constanţa şi ICEM Tulcea) au fost înregistrate aşezările din bazinul superior al
Casimcei (de pe teritorilu localităţii Slava Cercheză) şi s-au realizat cercetări magnetometrice în aşezarea din punctul Fântâna Seacă.
În cadrul proiectului „Black Sea – Unity and Diversity in the Roman Antiquity”, finanţat de UE, în cadrul Joint Operational Programme “Black Sea Basin 2007-2013” (coordonat de Consiliul Judeţean Tulcea, având ca parteneri: Archaeological Museum of Thessaloniki, Varna Regional History Museum, Crimean Branch of the Institute of Archaeology Simferopol, Batumi Archaeological Museum, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Chişinău, Sinop Special Provincial Administration şi ca parteneri asociaţi: ICEM Tulcea, MINA Constanţa, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Asociaţia Ibida Tulcea, Aristotle University of Thessaloniki, Alpha Mentor Association Thessaloniki, Crimean University of the Humanities Yalta, National Reserve „Chersonese Tauric” Sevastopol, Yalta Historical-Literary Museum, Sinop Archaeological Museum, Fitzwilliam Museum Cambridge, Université de Provence Aix-Marseille I, Università di Bologna) s-au desfăşurat următoarele activităţi:
- dotarea şantierului (L)Ibida, a bazei arheologice şi a laboratorului de restaurare cu logistică;
- realizarea unei expoziţii itinerate la Tulcea, Constanţa, Thessaloniki, Varna, Batumi, Chişinău, Sinop, Istambul şi catalogului acesteia;
- promovarea sitului, de către membri ai colectivului, prin prezentări de comunicări la simpozioane organizate în oraşele de mai sus;
- organizarea unei tabere arheologice la (L)Ibida – Slava Rusă cu tineri specialişti din România, Grecia, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, Turcia, Italia.
Proiectul ”(L)Ibida. Una città ai confini dell`Impero” derulat pe baza protocolului semnat intre Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea şi Università degli Studi di Sassari (Sardegna) în 2013 este finantat – din partea italiană - de către Ministerio degli Affari Esteri, Ministerio dell`Istruzione dell`Università e della Ricerca, Regione Autonoma della Sardegna. Proiectul prevede participarea echipelor română şi italiană la cercetarea interdisciplinară a cetăţii Ibida şi a teritoriului său prin aplicarea unor metode moderne, mai puţin utilizate în arheologia românească: realizarea unui suport cartografic digital şi a unui GIS, fotointerpretare a imaginilor fotografice aeriene şi satelitare, prospecţiuni electromagnetice, studii paleoambientale, analize ADN. Rezultatele acestor cercetări vor fi valorificate prin publicaţii comune în reviste de specialitate din România şi Italia, un colocviu internaţional şi o monografie a sitului. Echipa romanească de cercetare include pe toti cercetatorii romani implicati in studiul sitului, iar cea italiana, cuprinde, în afara specialiştilor de la Università di Sassari, un specialist în arheologie paleocreştină de la Pontificia Commissione di Archeologia Sacra şi un specialist în paleoantropologie de la University Health Network din Taranto. La cercetări participa doctoranzi, masteranzi şi studenţi de la universitatea parteneră italiană.
În cadrul proiectului, în 2014, a fost documentată fotografic(62) întreaga suprafaţă a necropolei în scopul observării unor anomalii care să poată duce la identificarea altor monumente funerare de tip hypogeu, fiecare sector de cercetare a fost documentat prin fotografii zenitale georeferenţiate; a continuat activitatea de scanare tridimensională cu ajutorul unui laser scanner portabil (utilizând, pentru vizualizare, programul MeshLab) a pieselor arheologice descoperite la Ibida şi în teritoriul cetăţii (tegule, material epigrafic), între acestea trei inscripţii descoperite la Mihai Bravu.
În afara acestui proiect, un număr de masteranzi şi doctoranzi ai universităţii italiane au desfăşurat activităţi de inţtiere, cercetare-valorificare a materialului arheologic descoperit la Ibida în cadrul programului de mobilitate LLP ERASMUS PLACEMENT (mai-august 2014).
Tot materialul ceramic a fost spălat restaurat, prelucrat şi depozitat pe şantier. La sfârşitul lunii august a fost realizată o expoziţie la Baza arheologică, în cadrul „Zilelor porţilor deschise la Cetatea (L)Ibida”.

În această campanie au continuat cercetările în secţiunea trasată în 2013. Aceasta are dimensiunile de 15 x 3 m (trei carouri de 3 x 3 m) şi este orientată aproximativ N – S, ţinându-se cont de panta terenului. De la colţul de NV la cel de SE al secţiunii avem o diferenţă de nivel de cca. 1 m.
Sub stratul vegetal, care are o grosime maximă de 0,70 m, a apărut sterilul galben. În vegetal a fost descoperită o mare cantitate de fragmente ceramice datate în sec. IV-III a. Chr., în special de la amfore (Thasos, Chios, Mende, Sinope, Chersones, Heracleea, tip Murighiol).
În campania precedentă a fost cercetat un singur complex, o groapă menajeră (G1), în caroul 2, la 0,25 m de profilul de V al secţiunii. Groapa, de formă aproape cilindrică (cu diametrul de 1,40 x 1,50 m) s-a conturat la adâncimea de 0,70 m faţă de actualul nivel de călcare, iar fundul acesteia se găseşte la -1,17 m.
La începutul caroului 3, la 0,30 m de profilul de E s-a conturat o altă groapă (G2). Aceasta are diametrul de 1,50 x 1,55 m, porneşte de la adâncimea de 0,55 m, iar fundul (uşor albiat) se găseşte la -1,10 m.
Ultima groapă menajeră cercetată în această campanie (G3) a apărut la 0,05 m faţă de profilul de S al secţiunii, în zona centrală a acestuia. Groapa, cu diametrul de 1,75 m, a putut fi observată de la adâncimea de 0,57 m faţă de profilul amintit, iar fundul acesteia se găseşte la 1,30 m. Spre deosebire de primele două gropi, bogate în materiale (vase ceramice – amfore, ceramică cenuşie lucrată la roată, ceramică getică lucrată la mână etc.), cea în discuţie conţinea câteva pietre şi resturi de chirpic de la o locuinţă.
În caroul 2, pe profilul de E, respectiv în caroul 3, pe cel de V au fost surprinse alte două gropi, ce vor fi cercetate în campania viitoare.
În jumătatea de V a caroului 3 au apărut trei gropi de stâlpi, cu diametrul de 0,25 m, orientate aproximativ N – S; ultima dintre acestea e în profil, în colţul de SV al secţiunii. Distanţa dintre gropi e de 1,75 m, respectiv 2,75 m. Prima groapă a fost surprinsă la -1,10 m, a doua la -1,00 m, iar a treia la -0,50 m faţă de profilul de
V; bazele acestora se găsesc la -1,23, -1,10, respectiv 0,80 m.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO