.
Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Baza 1 | Anul: 2014
Anul:
2014
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV);Epoca migraţiilor (sec. IV-VI);Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca romano-bizantină;
Epoca medievală
Categorie:
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire
Localizare pe hartă:
Județ:
Tulcea
Localitate:
Slava Rusă
Comuna:
Slava Cercheză
Punct:
Baza 1
Toponim:
(L)Ibida
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Costea Sorin Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi
Iacob Mihaela responsabil Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Cod RAN:
Raport:

Cercetarea a avut caracter preventiv, aceasta fiind prilejuită de construirea unui grup sanitar.
Pe terenul aferent unuia dintre imobilele ce constituie parte a Bazei arheologice (L)Ibida – Slava Rusă (situat pe Str. Morilor Nr. 688), în stânga râului Slava (la 2 – 3 m de albia acestuia), a fost trasată o secţiune orientată aproximativ E – V (după clădirile existente), cu dimensiunile de 7,5 x 3 m. Până la... adâncimea de -
1,10 m faţă de profilul de E, de -1,40 m faţă de cel de N şi de -1,30 m faţă de cel de S, s-a săpat în straturi aluvionare succesive ce conţineau numeroase fragmente ceramice romano-bizantine (în special de la amfore LR 1) şi câteva de epocă medievală târzie. La acestea se adaugă o monedă romană din bronz de la începutul sec. V şi una medievală europeană din argint.
La adâncimea menţionată mai sus a apărut o stradă orientată aproximativ N–S (perpendiculară pe secţiune şi pe cursul râului). Strada, realizată din blocuri masive paralelipipedice din calcar (cel mai mare având dimensiunile de 105 x 85 cm), se compune din trei elemente:
- o parte centrală, utilizată probabil de vehicule, cu lăţimea de 1,75 – 1,80 m;
- două părţi laterale, cu lăţimea de 1,02 – 1,05 cm (la E), respectiv 1,10 – 1,20 m (la V).
Părţile laterale au fust aşezate pe un plan înclinat (diferenţa de nivel fiind de cca 20 cm), pentru a fi posibilă scurgerea apelor pluviale. Zona de V nu mai prezintă înclinarea iniţială, datorită, probabil, terenului mai instabil. Strada e distrusă parţial spre profilul de S (spre râu).
Substrucţia străzii a putut fi observată doar în zona de V. Aceasta este formată din pietre de mici dimensiuni şi are o grosime maximă de 75 cm.
Am păstrat strada în totalitate şi ne-am adâncit doar în zona de V, pe ultimii 2,60 m, deci pe o suprafaţă de 3 x 2,60 m. În această porţiune am surprins şapte gropi, tăiate unele de altele, materialele fiind foarte amestecate. Succesiunea cronologică e următoarea:
- Groapa nr. 1 a fost surprinsă doar în profilul de V;
aceasta porneşte de la adâncimea de -2,85 m şi are fundul la -4,25 m, fiind săpată în steril. Complexul conţine materiale arheologice datate în sec. II – III p. Chr.
- Groapa nr. 2, surprinsă în profilele de V şi de N, taie groapa anterioară; aceasta a fost surprinsă la adâncimea de -2,40 m şi are fundul la -4,15 m (în steril). Fundul acesteia e marcat printr-o lentilă de pământ galben, cu o grosime de cca. 10 cm.
- Groapa nr. 3, care taie groapa nr. 2, a putut fi observată în profilele de N şi de E. Aceasta porneşte de la adâncimea de 2,10 m şi are fundul la -3,85 m (de asemenea, în steril).
- Groapa nr. 4, care taie complexul anterior, a fost surprinsă doar în profilul de E. Aceasta a putut fi observată tot de la adâncimea de -2,10 m (de sub substrucţia străzii) şi are fundul la -3,00 m (tot în steril).
- În profilul de V a fost surprins fundul altei gropi (nr. 5). Aceasta, ce conţinea mai multe pietre de mici dimensiuni, taie primele două complexe, fiind surprinsă între adâncimile de -2,75 şi -3,10 m.
- Groapa nr. 6 a fost surprinsă în profilul de S; aceasta porneşte de la nivelul străzii (-1,20 m) şi are fundul la -4,75 m, în steril. Cel puţin în partea inferioară (sub nivelul la care a fost tăiată de groapa următoare, 7) a fost marcată de pietre. Complexul conţinea foarte multă cenuşă şi cărbuni - constituind probabil un „container” pentru depozitarea resturilor cinerate - şi fragmente dintr-o amforă fragmentară LR 2, datată în sec. VI p. Chr.
- Groapa nr. 7 a fost surprinsă în profilele de S, V şi N şi taie gropile nr. 1, 2, 5 şi 6. Aceasta a putut fi observată de la nivelul străzii, la altitudinea maximă de -1,20 m în profilul de S şi tot în acelaşi profil are şi adâncimea maximă -3,40 m. Groapa, contemporană cu strada, a fost folosită pentru îngroparea a trei dolia.
Groapa nr. 7 a tăiat parţial un nivel de călcare format dintr-o podea din pământ galben şi resturi de chirpic. Podeaua a fost surprinsă în profilele de V şi de N la adîncimea de -2,60 -2,85 m şi are o grosime maximă de 15 cm. Materialele arheologice de epocă romană timpurie, descoperite în prima groapă, constau, aproape în exclusivitate, în ceramică. Aceasta este reprezentată prin:
- veselă de masă produsă în ateliere din nordul Mării Negre, în sudul acesteia şi în vestul Asiei Mici (Çandarli ware).
- veselă de băut şi de bucătărie de factură locală;
- amfore de masă, ulcioare amforoidale, amfore nord- pontice pentru peşte şi sinopeene pentru vin.
La vasele ceramice se adaugă o monedă colonială, datată în sec. III.
Materialele de epocă romano-bizantină sunt reprezentate prin:
- amfore LR 1, LR 2, LR 3, LR 4, Antonova 9 (orientale), Kuzmanov 15 şi Kuzmanov 16 (pontice) la care se adaugă o piesă Spatheia de mici dimensiuni (nord-africană);
- veselă de masă orientală (LRC ware), reprezentată, în special, prin forma Hayes 3;
- veselă de bucătărie şi de băut de factură locală;
- fragmente de vase de sticlă şi de geam;
- un inel din bronz;
- monede:
1. Constantivs II, tip GE (2 stg.), 330-335 p.Chr., -3 m;
2. Justinianvs I, decanoumia, passim;
3. Justinvs II şi Sophia, pentanoumia, C2, -1,95 m (sub nivel stradă);
4. Constantinvs II, tip FTR-FH3-4, a. 354-357/8, passim;
5. Tip GE (2 stg.), a. 330-335, -2,40-2,70 m;
6. Tip GR (8), a. 364-378, -3,20 m;
7. Tip Iovi Conservatori ?, a. 307-337, -3,20 m;
8. Tip GR (22?), a. 408-422; -2,30 m;
9. Justinvs II şi Sophia, pentanoumia, passim;
10. Monedă sec. IV, -3,90 m;
11. Monedă imperială greacă, sec. III, -3,70 m;
12. Monedă sec. V, -2,15 m;
13. Tip GE (1 stg.), a. 335-337 -3,20 m;
14. Monedă sec. IV, -3,10 m;
15. Monedă sec. IV, -2,90-3,00 m;
16. Monedă sec. V, passim;
17. Grup de trei monede, sec. IV (1 ex. Securitas Reipublicae, a. 364-378), -2,50 m;
18. Grup de şapte monede sec. IV-VI p.Chr. (1 ex. Urbs Roma/lupoaica, a. 337-341; 1 ex. GR (22-23) a. 408-422; 1 ex. GE (1 stg.) a. 335-337; 1 ex. Virtvs Exerciti, a. 383-408; 1 ex. decanoumia romano-bizantină) -2,40-2,70 m.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO