Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Lunca | Comuna: Vânători-Neamţ | Judeţ: Neamţ | Punct: Poiana Slatinei | Anul: 1994

Anul   1994
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Neamţ
Localitate   Lunca
Comuna   Vânători-Neamţ
Punct
Poiana Slatinei
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
Cod RAN    125034.01
Raport Studierea complexelor arheologice de lângă izvoarele de slatină de pe versantul estic al Culmii Pleşului a continuat şi în ultimii doi ani, contribuind la o mai bună cunoaştere a unuia dintre cele mai interesante staţiuni preistorice din estul României.
Situate în zona de salifer a Moldovei subcarpatice, pe linia zăcământului de la Oglinzi, obiectivele cercetate au un caracter special, apariţia lor fiind datorată comunităţilor din zonă care au exploatat intens izvoarele de apă sărată.
În staţiunea din Poiana Slatinei, unde au fost identificate până în prezent depuneri arheologice neo-eneolitice (Starcevo-Criş, Precucuteni, Cucuteni), din epoca bronzului (Costişa, Noua) şi Hallstatt (Corlăţeni şi Canlia), cât şi resturi sporadice aparţinând civilizaţiei carpice (sec. II-III a.Chr.), cultura Sântana de Mureş (sec IV a.Chr.), secolelor V-VII, X-XII şi XIV-XVII s-a finalizat excavarea secţiunii VII, iar în obiectivul de la Băile Oglinzi (unde anterior fuseseră investigate niveluri Precucuteni şi Cucuteni) a fost trasată o nouă secţiune prin care s-a cercetat o depunere Starcevo-Criş de aproximativ 0,50 m grosime.
Fiind cele mai consistente şi cu un grad ridicat de noutate, aşezările neolitice timpurii de la Lunca şi Oglinzi oferă o importantă cantitate de materiale arheologice şi informaţii ştiinţifice care în mod categoric vor ajuta la clarificarea multora dintre problemele ce privesc îndeosebi cultura Starcevo-Criş.
Remarcabil este faptul că prin săpăturile din aceste staţiuni pot fi verificate o serie de observaţii mai vechi privind exploatarea slatinelor de către comunităţile preindustriale, inclusiv modalităţile de obţinere a sării din izvoarele sărate - şi se pot urmări relaţiile existente altădată între centrele de exploatare a NaCl şi aşezările din jur.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu