Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alba Iulia | Punct: Izvorul Împăratului | Anul: 2014

Anul   2014
Epoca
Preistorie;
Epoca romană târzie (sec. II-IV);
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI);
Epoca medievală timpurie (sec. VII-XIII)
Perioade
Preistorie;
Epoca romană;
Epoca post-romană;
Epoca medievală timpurie
Categorie
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Descoperire funerară;
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Alba Iulia
Comuna   mun. Alba Iulia
Punct
Izvorul Împăratului
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Almajanu Andreea Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Boca Petru Aurel Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cîmpean Victor Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Deleanu Valentin
Dragotă Aurel responsabil Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Drîmbărean Matei Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, Alba
Dumitru Roxana Daniela Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Evi Tudor-Ieronim Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Ghirbomean Raluca Elena Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Lungu Sabina Teodora Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Mailat Damaris Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Mărginean Horia Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Merca Diana Alexandra Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Nobil Ioana Livia Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Oprişan Nicoleta Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Runcan Bogdan Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Rustoiu Gabriel Tiberiu Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Schönthaler Alexandru Iosif Nicolae Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Sima Mihai-Alexandru Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN    1026.10
Raport Punctul Izvorul Împăratului (Crăuta) se află pe a doua terasă a Mureşului, pe partea dreaptă a DJ 107 A (Alba Iulia-Pîclişa). Investigaţiile arheologice realizate de către M. Blăjan între anii 2001-2007 au permis dezvelirea a 211 morminte de inhumaţie, datate pe baza elementelor de rit şi ritual funerar în secolele X-XI (1). Cercetările din anul 2014 au urmărit întinderea necropolei şi racordarea la vechile cercetări efectuate pe terenul privat al Fundaţiei Universitare AISTEDA. În acest sens, în perioada 11. VII.- 29. VII. 2014, au fost deschise opt unităţi de cercetare (S. 1-S. 8) cu dimensiuni diferite şi casete aferente. Sondele efectuate la baza terasei, au evidenţiat urme ale unor complexe preistorice sumar conturate din cauza unor lucrări mecanice anterioare.
Pe terasa a doua s-au identificat opt morminte, orientate cu o singură excepţie (M. 1) pe axul E-V (craniul). Defuncţii (adulţi şi copii) au fost depuşi în gropi simple sau bordate cu material tegular, piatră şi calcar (M. 5, M. 8, M. 9).
În ceea ce priveşte poziţia antebraţelor se cunosc câteva variante: dreptul pe abdomen sau bazin şi stângul pe lângă corp (M. 2, M. 4), ambele pe lângă corp (M. 5, M. 7, M. 9) bazin (M. 8) sau pe abdomen (M. 6).
Ofranda de ou a fost depusă în stânga bazinului (M. 2), între gambe (M. 4) şi stânga humerusului (M. 9).
Inventarul funerar se compune din: podoabe (inel pentru deget din bandă/lamelă de bronz, inele de buclă, brăţări torsadate, mărgea), piese de uz casnic (cuţit), armament şi accesorii (săgeţi, resturi de la armătura tolbei, cataramă Kecel, distribuitoare de curele).
Vasele ceramice au fost depuse în dreapta abdomenului (M. 5) şi stânga craniului (M. 9). Unul dintre vase, descoperit în stare fragmentară, a fost ornamentat cu incizii distanţate. Poziţia de depunere, dimensiunea şi decorul vaselor au analogii în a doua jumătate a secolului X, în necropolele de la Alba Iulia-Str. Brînduşei, Staţia de Salvare, Pîclişa-La Izvoare, ş.a.m.d. În secolul al X-lea, în necropolele de la Alba Iulia, vasul ceramic a fost depus întotdeauna într-un singur exemplar în următoarele poziţii anatomice:
a.) la călcâiul drept/zona de articulare oasele gambei cu laba piciorului;
b.) lângă laba piciorului stâng;
c. ) stânga craniului, deasupra humerusului;
d.) dreapta craniului;
e.) între gambe;
f.) dreapta bazinului;
g.) în stânga abdomenului;
h. ) lângă femurul stâng;
i.) la gamba stângă;
Ceramica este ornamentată destul de frecvent cu:
a.) incizii liniare dese/distanţate, trasate din zona umerilor spre partea inferioară;
b.) două linii în val pe umeri, ce suprapun incizii liniare;
c.) linii în val, trasate la partea superioară;
d.) ornamente piezişe la partea superioară, ce suprapun incizii liniare distanţate;
Înălţimea acestor vase este cuprinsă între 7, 4 cm-11, 5 cm, diametrul gurii 9 cm-10, 8 cm şi al bazei între 4 cm-7 cm.
Destul de frecvent, mormintele cu ceramică au fost amenajate (bordate) parţial cu calcar şi tegule romane reutilizate. Ceramica a fost depusă atât în morminte de copii, cât şi de adulţi (femei şi bărbaţi/războinici) în asociere şi cu alte ofrande (ou, resturi de cabalină).
Între alte amenajări se remarcă un complex roman din care s-a recuperat ceramică, oase şi cărămizi (S. 6) şi groapa menajeră romană/postromană peste care a fost depus M.8, foarte consistentă în resturi de cărbune, vase ceramice întregibile, bucăţi mari de chirpic cu amprente de nuiele şi urme de ouă. Destul de frecvent, în apropierea vasului ceramic la câţiva cm se afla depusă şi ofranda de ou.
Inelele 13 G ce apar între unu şi cinci exemplare/mormânt au fost realizate din sârmă de argint. Acestea au corespondenţe în orizontul de secol X din cimitirele de la Alba Iulia-Staţia de Salvare, Str. Brînduşei şi Pîclişa-La Izvoare.
Brăţara 5 Giesler se combină cu un exemplar torsadat cu bucle (M.7) şi inele 13 Giesler. Această asociere de brăţări s-a întâlnit şi în necropolele de la Galanta-Papföld/M. 13 (2), Nitra-Zobor/M. 38 (3) şi Malé Kosihy/M. 489 (4). Brăţări torsadate cu capetele în formă de bucle s-au identificat în spaţiul Slovaciei la Bešeňov/M 79 (5) , Bánov/M. 25 (6), Čakajovce/M. 124 (7) , M. 258 (8), M. 475 (9) , M. 651 (10), Malé Kosihy/M. 231 (11) , M. 269 (12) , M. 272 (13) , Pol'ný Kesov (14) şi Skačany (15). În spaţiul Voivodinei, se remarcă câteva exemplare în descoperirile de la Bočar (16) şi Banatsko Arandelovo (17). Cele mai numeroase descoperiri se cunosc din arealul Ungariei, atât din perspectiva numărului de piese cât şi al necropolelor în care s-au identificat: Aldebrő –Mocsáros/M. 7 (18), Dunaszekcső (19), Eperjes M. 4 (20), Kistokaj-Homokbánya/M. 45 (21), Kál-Legelő/M. 35 (22), Homokmégy-Halom /M. 8 (23), Letkés II/M. 89 (24), Pilin-Sirmánhyegy/M. 75 (25), Szentes- Szentlászló/ M. 48 (26)şi Szob-Kiserdő/M. 37 (27).
Brăţările cu bucle se combină cu artefacte variate: cercei Saltovo, medalioane pentru păr, inele cu pentagramă, ceramică, aplici rombice, mărgele şi scoici kauri, zăbale, scăriţe de călărie, monedă vest-europeană şi formele 1, 2, I-II, 4, 10, 11 a-b, 13, 17 a, 19, 36 şi 37 Giesler (28).
Acest gen de brăţări au fost realizate prin torsadarea a trei sârme de bronz şi au fost datate în ultimele trei decenii ale secolului X. Ele dispar din inventarele funerare cel mai târziu la începutul secolului al XI-lea.
Cuţitul descoperit în M. 8 are analogii şi în alte necropole din secolul X de la Alba Iulia-Staţia de Salvare şi str. Brînduşei, unde se combină frecvent cu amnar şi cremene. Poziţia anatomică de depunere este diferită:
a).lângă craniu;
b) deasupra umărului drept;
c.) lângă şoldul stâng;
d.) pe partea stângă a abdomenului;
e.) zona bazinului;
f.) între gambe;
Armături/resturi metalice de la tolbă se cunosc din necropolele de secol X de la Biharia-Dealul Şumuleu/M. 6 (29) şi Vărşand-Movila dintre vii/M. 7 (30)
Distribuitoarele de curele identificate în M. 8 erau componente ale unei tolbe depuse în zona membrului inferior drept. Din păcate, armătura din fier a tolbei a fost extrem de precară. În secolul al X-lea, asemenea piese erau utilizate la harnaşamentul calului dar şi la curelele de la tolbă.
Separatoarele de curele realizate din bronz, apar între 1-3 exemplare/mormânt şi au diametrul cuprins între 2, 7-4 cm. Ele se combină uneori în morminte cu ofrandă de cal depusă lângă membrul inferior stâng (Karos/M. 16, Tiszavasvári-Aranykerti tábla/M. 7, Vărşand-Movila dintre vii/M. 33) şi cu artefacte diverse: amnare, cremene, cuţite, centură cu aplici, catarame Kecel şi dreptunghiulare, sabie, spadă, vârfuri de săgeţi, tolbe, plăci din os de la arc, zăbale, scăriţe de călărie, mărgele, inele 13 şi cercei 38 a Giesler (28).
Piese asemănătoare ca formă dar cu diferenţe în privinţa elementului central, apar în colecţiile Muzeului din Belgrad (31) sau în descoperirile de la Alba Iulia- Staţia de Salvare (32), Vărşand-Movila dintre vii/M. 33 (33), Budaörs-Tűzkőhegyről (34), Csanytelek-Dilitor/M. 10(35) , Dolný Peter II/M. 61 (36), M. 64 (37), Karos, Kiskunfélegyháza-Izsáki út-Határdomb (38), Komárno (39), Košúty (40), Szabolcs-Vontatópart/M. 9 (41), Nagykörü (42), Sárrétudvari-Hízóföld/M. 106 (43), M. 258 (44), Sárrétudvari-Poroshalom/M. 2 (45), Szécsény- Pórpást (46), Tiszavasvári-Aranykerti tábla/M. 7 (47) şi Vörs-Papkert- B/ M. 561 (48). Catarama de tip Kecel (M. 8) a fost descoperită lângă gamba dreaptă a defunctului, fapt ce ne permite să o considerăm ca un accesoriu al tolbei de săgeţi. După forma plată, decorul liniar şi adâncitura marcată pentru vârful spinelui, se poate plasa/încadra în tipul C Révész, prezent la finalul secolului X şi începutul secolului XI în mormintele păturii mijlocii. Piese cu asemenea caracteristici s-au descoperit la Hódmezővásárhely-Gorzsa/M. 65 şi Letkés-Téglaégető I/M. 76 (49).
Ofranda de ouă este întâlnită la orizonturi cronologice şi medii culturale diferite, în lumea germanică, slavă, avară şi maghiară. Depunerea ofrandei de ouă între gambe se remarcă în secolele VII-VIII la Radvaň nad Dunajom/M. 29 (50), M. 99 (51) dar şi în necropole din secolele X-XI: Malé Kosihy/M. 200 (52), Majs/M. 11 (53) şi Ptuj/M. 385 (54). Celelalte poziţii anatomice de depunere au analogii în necropolele de la Majs/M. 224 (55), M. 33, M. 53 (56) şi Szeged- Kiskundorozsma/M. 701 (57).
Situaţia observată la Izvorul Împăratului, atât din perspectiva numărului de ouă dar şi al poziţiei anatomice de depunere are similitudini şi în alte necropole: Str. Brînduşei, Staţia de Salvare şi Pîclişa-La Izvoare. În spaţiul Transilvaniei, ofranda de ouă apare în următoarele poziţii anatomice:
a. în apropierea sau în interiorul vaselor ceramice;
b. între gambe;
c. în zona axilei, pe stânga sau dreapta;
d. în zona craniului (situaţii mai rare);
e. deasupra bazinului, pe partea stângă/dreaptă interior;
f. în zona gambei stângi, în apropierea unui vas ceramic;
g. la membrul inferior stâng/pe exterior şi aproape de articulaţia femurului cu oasele gambei;
h. aproape de falangele de la membrul inferior stâng;
i. la membrul inferior stâng/zona de articulare gambă şi laba piciorului în exterior sau în zona oaselor metatarsiene;
j. pe rotula stângă şi deasupra bazinului pe partea dreaptă;
În funcţie de numărul de ouă depuse şi de poziţie, obiceiul poate fi perceput ca având o dublă semnificaţie: o nouă viaţă/renaştere dar şi ofrandă alimentară (58).
Elementele de rit şi ritual funerar pledează pentru o datare a acestor descoperiri în a doua jumătate a secolului al X-lea. Complexitatea acestui sit, o adevărată „cheieˮ pentru istoria politică şi religioasă a Transilvaniei, ne permite să luăm în considerare două ipoteze: a. funcţionarea necropolei s-ar afla în conexiune cu una dintre comunităţile etnice existente în zonă la cumpăna dintre milenii; b. prima şi singura necropolă utilizată indiferent de etnie ce are ca numitor comun creştinismul, sau mai exact revitalizarea lui prin intermediul misiunii bizantine conduse de Hierotheus.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie ArchÉrt - Archeologiai Értesitö, Budapest.
AAASH – Acta Archaeologica Academie Scientiarum Hungaricae, Budapest.
BMMK- A Békés Megyei Múzeumok Közleményei.
FolArch - Folia Archaeologica, Budapest.
HOMÉ- A Herman Ottó Múzeum Évkönyve, Miskolc.
MFMÉ- StudArch- Mora Ferencz Muzeum Évkönyve. Studia Archaeologica, Szeged.
SlovArch - Slovenská Archeológia, Nitra.
Ziridava- Complexul Muzeal Arad, Arad.

Bakay 1978. K. Bakay , Honfoglalás – és államalapítás – kori temetők az Ipoly mentén, în: StudCom 6, Szentendre, 1978.
Bálint 1991. Cs. Bálint, Südungarn im 10. Jahrhundert, Budapest, 1991.
Blăjan 2002. M. Blăjan, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Izvorul Împăratului. Cod sit: 1026.13. Campania 2001, în: CCA ..., 2006, p. 33.
Blăjan 2006 a. M. Blăjan, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Izvorul Împăratului. Cod sit: 1026.13. Campania 2005. Autorizaţie de cercetare sistematică nr. 6/2005, în: CCA XL, 2006, p. 70-72.
Blăjan 2006 b. M. Blăjan, Alba Iulia- Izvorul Împăratului, în: Simpozionul Internaţional Habitat-Religie-Etnicitate: Descoperiri arheologice din secolele IX-XI în Transilvania/Habitat-Religion-Ethnicity: 9th-11th Century Archaeological Finds in Transylvania. Catalog de expoziţie/Exhibition Catalogue. Coordonatori : H. Ciugudean, Zeno K. Pinter, G. T. Rustoiu, Editura Altip, Alba Iulia, 2006, p. 53-56.
Blăjan 2006 c. M. Blăjan, Descoperiri paleocreştine în bazinul mijlociu al Mureşului (sec. II-X), în: Discobolul nr. 100-101-102 (105-106-107), aprilie-mai-iunie 2006, p. 427-433.
Blăjan 2007 a. M. Blăjan, Descoperiri paleocreştine în bazinul mijlociu al Mureşului (sec. II-X), în: (Editori: Avram Cristea, Jan Nicoale) Creştinismul popular între teologie şi etnologie, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 243-249.
Blăjan 2007 b. M. Blăjan, Alba Iulia, jud. Alba. Punct: Izvorul Împăratului. Cod sit: 1026.13. Campania 2006. Autorizaţie de cercetare sistematică nr. 5/2006, în: CCA XLI, 2007, p. 54-57.
Blăjan 2010. M. Blăjan, Descoperiri paleocreştine în bazinul mijlociu al Mureşului (sec. II-X), în: Sfântul Ierotei. Episcop de Alba Iulia (sec. X), Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2010 (editori: Ioan-Aurel Pop, Jan Nicolae, Ovidiu Panaite), p. 272-278.
Čaplovič 1954. P. Čaplovič, Slovanské pohrebište v Nitre pod Zoborom, în: SlovArch 1954, p. 5-50.
Chropovský 1955. B. Chropovský, Výskum staromadarského pohrebišta v Košútoch okr. Galanta, în: SlovArch III, 1955, p. 264-275.
Ciugudean 1996. H. Ciugudean, Anul 1000 la Alba Iulia. Între istorie şi arheologie. Catalogul expoziţiei, Alba Iulia, 1996.
Ciugudean-Pinter-Rustoiu 2006. Simpozionul Internaţional Habitat-Religie-Etnicitate: Descoperiri arheologice din secolele IX-XI în Transilvania/Habitat-Religion-Ethnicity: 9th-11th Century Archaeological Finds in Transylvania. Catalog de expoziţie/Exhibition Catalogue. Coordonatori : H. Ciugudean, Zeno K. Pinter, G. T. Rustoiu, Editura Altip, Alba Iulia, 2006.
Dragotă 2014. A. Dragotă, Eggs as Offerings in Tenth-Eleventh Century Necropolises, în: Ziridava 28, 2014, p. 183-192.
Dragotă 2015. A. Dragotă, Brăţări cu extremităţile în formă de bucle (sec. X-XI), în mss (2015).
Fodor 1976. I. Fodor, Vorbericht über die Ausgrabungen am Szabolcs- Vontatópart und in Szabolcs-Kisfalud, în: AAASH 28, 1976, p. 371-382.
Fodor 1996. I. Fodor, A honfoglaló magyarság, Magyar Nemzeti Múzeum, Budapesta, 1996.
Füredi 2003. Á. Füredi, Honfoglalás kori temető Kálon/Cemetery in Kál from the age of the Hungarian conquest, în: BMMK 24-25/2003, p. 331-351.
Hampel 1905. J. Hampel, Alterthümer des frühen Mittelalters in Ungarn, Braunschweig, I-III, 1905.
Hampel 1907. J. Hampel, Újabb tanulmányok a honfoglalási kor emlékeiről/Neuere Studien über due Denkmäler der Landnahmezeit, Budapest, 1907.
Hanuliak 1994. M. Hanuliak, Malé Kosihy. Pohrebisko z 10. - 11. storočia. Materialia Archaeologica Slovaca , Tomus XII, Nitra, 1994.
Irásné 1992. Irásné M. K., Honfoglalás kori leletk Budaörs-Tűzkőhegyről/ Les trouvailles de l'epoque de la conquéte hongroise du Mont Tűzkőhegy de Budaörs , în: Budapest Régiségei XXIX, Budapest, 1992, p. 95-107
Kiss 1985. A. Kiss, Studien zur Archäologie der Ungarn im 10. und 11. Jahrhundert, în: Die Bayern und ihre Nachbarn, Wien, 1985.
Kiss 1983. A. Kiss, Baranya megye X-XI. századi sírleletei./Grabfunde aus dem 10 und 11 Jahrhundert im komitat Baranya (Ungarn), Akademiai Kiadó, Budapest, 1983.
Költó 1993. L. Költó, Honfoglalás kori tegezes sír Vörsön/Ein Landnahmezeitlicher köcher in Vörs, în: HOMÉ XXX-XXXI/2, 1993.
Kovács 1991-1992. L. Kovács, A Móra Ferenc Múzeum néhány régi, 10-11. századi leletanyagáról: Oroszlámos, Horgos, Majdán, Rábé (Csóka), în: MFMÉ 1991/92-1, Szeged, p. 37-74.
Lőrinczy-Türk 2011. G. Lőrinczy, A. Türk, 10. századi temető Szeged- Kiskundorozsma, Hosszúhátról. Újabb adatok a Maros-Torkolat Duna-Tisza közi oldalának 10. századi településtörténetéhez /Gräberfeld des 10. Jh. in Szeged- Kiskundorozsma, Hoszúhát. Ergebnisse zur siedlungsgeschichte des 10. Jh. der region zwischen Donau und Theiß gegenüber der Maros-Mündung, în : MFMÉ-Studia Archaeologica XII, 2011, p. 419-479.
Nepper 2002. M. Ibolya Nepper, Hajdú-Bihar megye 10-11. szazádi sírleletei, I-II, Budapest-Debrecen, 2002.
Patay 1957. P. Patay, Adatok a Nógrádi dombvidék X-XI. századi településtőrténetéhez, în: ArchÉrt 84/1, 1957, p. 59-66.
Popescu 1956. D. Popescu, Cercetări arheologice în Transilvania, Editura Academiei R. P. R., Bucureşti, 1956.
Rejholcová 1995. M. Rejholcová, Pohrebisko v Čakajovciach (9.-12. storočie). Katalóg Archeologický ústav Slovenskej akadémie vied, Nitra, 1995. Archaeologica Slovaca Monographiae, Tomus XV, 1995.
Rejholcová 1995. M. Rejholcová, Das Gräberfeld von Čakajovce (9.-12. Jahrhundert). Analys. Archäologisches Institut der Slowakischen Akademie der Wissenschaften in Nitra, Nitra-Budapest, 1995.
Révész 1987. L. Révész, Lyraförmige schnallen in dem Karpatenbecken, în: AAASH XXXIX/3-4, 1987, p. 257-285.
Révész 2008. L. Révész, Heves megye 10-11. századi temetői/Die Gräberfelder des Komitates Heves im 10.-11. Jahrhundert, Budapest, 2008.
Stanojev 1989. N. Stanojev, Nekropole X-XV veka u Voivodini, Novi Sad, 1989.
Széll 1941. M. Széll, XI. századi temetők Szentes környékén. / Les cimetières du XI ème siècle aux environs de Szentes, în: FolArch III - IV, 1941, p. 231-267.
Tömörkény 1904. I. Tömörkény, Oroszlámosi leletekről és ásatás a körös-éri iskolánál, în: ArchÉrt 24, 1904, p. 263-271.
Tóth 2014. A.Tóth, A Nyíri mezőség a 10-11. században, Szeged, 2014.
Végh 1993. K. Végh, A Kistokaji honfoglalás kori temető/ Bestattungsort aus der Zeit der Landnahme is Kistokaj, în: HOMÉ XXX-XXXI, Miskolc, 1993, p. 53-103.
Note Bibliografice 1. Blăjan 2002, p. 33; Blăjan 2006 a, p. 70-72; Blăjan 2006 b, p. 53-56; Blăjan 2006 c, p. 427-433; Blăjan 2007 a, p. 243-249; Blăjan 2007 b, p. 54-57; Blăjan 2010, p. 272-278
2. Točik 1992, p. 147, Fig. 97/1.
3. Čaplovič 1954, p. 12, Pl. IX/4; Kiss 1985, p. 316.
4. Hanuliak 1994, p. 137, Pl. XC/2.
5. Nevizánsky 1979, p. 382, 392, Pl. VII/2, 4.
6. Točik 1968, p. 14, Pl. V/14; Kiss 1985, p. 316; Točik 1987, p. 211, Fig. 14/17.
7. Rejholcová 1995, p. 14sq, 79, Pl. XXIX/6-7.
8. Rejholcová 1995, p. 28, Pl. XLV/5.
9 Rejholcová 1995, p. 52, Pl. LXXVI/5.
10. Rejholcová 1995, p. 73, 79, Pl. CIV/14.
11. Hanuliak 1994, p. 128, Pl. XLVIII A/3.
12. Hanuliak 1994, p. 130, Pl. LV A/ 4.
13. Hanuliak 1994, p. 130, Pl. LVI C/2.
14. Točik 1992, p. 157, Fig. 99/1.
15. Nevizánsky 2011, p. 165, Fig. 12/2.
16. Kiss 1985, p. 316; Stanojev 1989, p. 33, Fig. 83.
17. Tömörkény 1904, p. 266, Fig. C/6; Kiss 1985, p. 316; Stanojev 1989, p. 15, Fig. 35; Kovács 1991-92, p. 45, 48, Fig. 8/99, 10/130, 11 /142.
18. Révész 2008, p. 20, Pl. 1/3-4.
19. Hampel 1905, p. 113sq, Pl. 53/1; Kiss 1983, Fig. 22/4; Kiss 1985, p. 316.
20. Kiss 1985, p. 316; Bálint 1991, p. 59, Pl. XV/27-28.
21. Végh 1993, p. 57, Fig. 18/7.
22. Füredi 2003, p. 337, Fig. 5; Révész 2008, p., Pl. 54/17.
23. Fodor 1996, p. 314, Fig. 5.
24 Bakay 1978, p. 118, Pl. LV/2.
25. Hampel 1907, p. 184, Pl. 71/1; Kiss 1985, p. 317.
26. Széll 1941, p. 235, Pl. IV/24; Kiss 1985, p. 318.
27. Bakay 1978, p. 27, Pl. X/7.
28. Dragotă 2015, mss.
29. Cosma 2001, p. 518, Fig. 9/6-7, 9, 11-13, 17.
30. Popescu 1956, p. 90, Fig. 81/5-6. Resturile metalice s-au descoperit la umărul şi şoldul drept, în asociere cu două plăcuţe de os de la arc, având capetele decorate cu incizii neregulate.
31. Bálint 1991, Pl. XXXIII a/23-24.
32. Ciugudean 1996, p. 14, Fig. 56; Ciugudean-Pinter-Rustoiu 2006, p. 31, Fig. 62.
33. Popescu 1956, p. 92, Fig. 84/3.
32. Irásné 1992, p. 96, 100, Fig. 2/16-20; 7.
33. Széll 1941, p. 246, Pl. IX B/25.
34. Točik 1968, p. 22sq, Pl. XIII/17, 23-24.
35. Točik 1968, p. 23, Pl. XX/23-24.
36. Fodor 1996, p. 329sq, Fig. 2.
37. Točik 1968, p. 32, Pl. XX/41.
38. Točik 1968, p. 32, Pl. XXI/13;
39. Chropovský 1955, p. 264-275.
40. Fodor 1976, p. 371-382, Fig. 2; 3/2-3.
41. Fodor 1996, p. 244, Fig. 2; Hampel 1905, p. 556sq, Pl. 385/6.
42. Fodor 1996, p. 264, Fig. 12; Nepper 2002, p. 315, Pl. 265/1-3.
43. Fodor 1996, p. 273, Fig. 40; Nepper 2002, p. 350, Pl. 331/1.
44. Nepper 2002, p. 395-398, Pl. 352/8.
45. Patay 1957, p. 64, Fig. 6.
46. Tóth 2014, p. 138, Pl. 97/4-5.
47. Költó 1993; Fodor 1996, p. 378, Fig. 1.
48. Révész 1987, p. 272, Fig. 1/3; 6/3;
49. Bakay 1978, p. 89, Pl. XLI/12.
50. Točik 1992, p. 32.
51. Točik 1992, p. 47.
52. Hanuliak 1994, p. 127, Pl. XLII-C.
53. Kiss 1983, p. 77.
54. Korošec 1999, p. 27, 131, Pl. 39/13.
55. Kiss 1983, p. 91.
56. Kiss 1983, p. 80.
57. Lőrinczy-Türk 2011, p. 425sq, Fig. 29/7.
58. Dragotă 2014, p. 183-192.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu