Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Pânceşti | Judeţ: Bacău | Punct: Cetăţuia | Anul: 1997

Anul   1997
Epoca   Epoca bronzului; Latene; Preistorie; 
Perioade   
Categorie   Domestic; Religios, ritual şi funerar; 
Tipuri de sit   aşezare; necropolă; 
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Bacău
Localitate   Pânceşti
Comuna   Pânceşti
Punct   Cetăţuia
Sector   
Toponim   Tamasidava
Colectiv   Viorel Căpitanu (MJIA Bacău), Vasile Ursachi (MI Roman)
Colectiv sector   
Instituții implicate  
Persoane implicate  
Cod RAN    24196.01
Raport Au fost reluate cercetările arheologice în cetăţuia dacică de la Răcătău, în S. XLI (22 x 6 m), trasată în partea de sud-est a acropolei, perpendiculară pe S. I/1968. Stratul de cultură, bogat în materiale arheologice, constă în platforme arse la roşu şi chirpici (resturi de locuinţe), vetre de formă rotundă pe podine de prundiş, ceramică precum şi diferite obiecte de fier şi bronz.
Dintre descoperirile semnificative, menţionăm: câteva vase întregi din pastă fină şi poroasă, modelate cu mâna şi la roată, caracteristice, sec. I a. Chr. - I p. Chr., unelte din fier (seceri, cuţite, piroane), 2 monede de argint, de tip roman-republican, 1 monedă de bronz, un lingou de argint şi mai multe podoabe din argint şi bronz în stare fragmentară.
În această secţiune au fost identificate şi un număr de 18 gropi menajere cu multă ceramică geto-dacică şi faună.
Stratul monteorean din epoca bronzului a fost deranjat în mare parte de gropile geto-dacice, care pornesc din penultimul nivel de locuire. Materialul ceramic, în stare fragmentară, poate fi atribuit fazelor Ic1 şi Ic2 din cultura Monteoru.
Cea de a doua secţiune, notată în plan, S. XLII/1996 şi 1997 (16 m x 6 m) a fost trasată în partea de vest a acropolei, în continuarea la SXLI. Stratul de cultură nu depăşeşte grosimea de 1,60 m pentru epoca geto-dacică şi epoca bronzului mijlociu. Şi în această secţiune au fost descoperite foarte multe materiale arheologice, dintre care, menţionăm câteva vase întregi: ceşti-opaiţ, vase-borcan, fructiere, cupe, căni etc.
Au fost descoperite şi un număr de 12 gropi menajere cu materiale ceramice şi resturi faunistice specifice sec. I a. Chr. - I p. Chr. şi câteva fragmente din Hallstatt-ul timpuriu şi din epoca bronzului.
Odată încheiate săpăturile pe acropolă, s-au reluat cercetările în zona plantaţiei de nuci, zonă intens locuită, după abandonarea fortificaţiei dacice din epoca lui Burebista, după anul 44 a. Chr.
S-au trasat 5 secţiuni pentru a verifica întreaga suprafaţă din partea de est a acropolei, dintre cele două şanţuri de apărare ce aparţin geto-dacilor din sec. I a. Chr. - I p. Chr.
Secţiunea nr. I (80 x 1,50 m) traversează livada pe direcţia E-V. Stratul de cultură are grosimea de cca. 1,40 m şi este foarte bogat în materiale arheologice geto-dacice şi resturi faunistice din sec. I a. Chr. - I p. Chr. Se remarcă un număr de 5 complexe de locuire cu vetre de foc, unele suprapuse, şi 7 gropi cu materiale dacice şi resturi faunistice.
În carourile 12 - 16, pe o lăţime de 6 m, au fost surprinse depuneri succesive de locuire pe o grosime de cca. 2 m, cu materiale ceramice şi resturi faunistice din sec. I a. Chr. - I p. Chr. De fapt, aceste depuneri de locuire s-au produs odată cu abandonarea şanţului de apărare dacic de la jumătatea sec. I a. Chr. şi în continuare în sec. I p. Chr. Adâncimea şanţului de apărare în această secţiune este de 4 m.
Merită a fi subliniat faptul, că în această secţiune, chiar în caroul 1, a fost descoperit scheletul unui copil, în poziţie chircită, cu faţa la nord şi orientare V-E, şi inventar specific sec. XVI a. Chr., care aparţine epocii bronzului, cultura Monteoru.
Secţiunea nr. II (60 x 1, 50 m) se află în partea de nord faţă de SXXIV/1980, paralelă cu drumul de acces la cetatea dacică.
În această secţiune au fost descoperite un număr de 5 gropi cu materiale specifice geto-dacilor, sec. I a. Chr. - I p. Chr. Şi în această secţiune a fost surprins şanţul de apărare, cu adâncimea de 4m şi deschiderea de 6m. Pe traseul secţiunii au mai fost descoperite şi identificate mai multe locuinţe de suprafaţă şi gropi pentru lut, dar umplute cu resturi de la locuinţe şi materiale ceramice şi faunistice geto-dacice. În partea de est a secţiunii se detaşează stratul monteorean cu depuneri mari de cenuşă şi fragmente ceramice monteorene.
Secţiunea nr. III (30 x 1,50 m) se află la nord de S. II. Au fost descoperite materiale ceramice geto-dacice şi urme de la locuinţele de suprafaţă, precum şi vetre de foc. În zona şanţului de apărare s-a săpat până la adâncimea de 4 m şi au fost descoperite materiale ceramice şi faunistice din epoca geto-dacă. În partea de est a secţiunii s-a descoperit o locuinţă din epoca bronzului cu podina de cca. 0,40 m. Materialele ceramice de la ceşti cu două torţi şi alte tipuri de vase fragmentare permit încadrarea acestui nivel în sec. XVII a. Chr.
Secţiunea nr. IV (50 x 1,50 m) a fost cercetată pe toată suprafaţa până la adâncimea de 3,80 m în zona şanţului de apărare. Au fost descoperite mai multe complexe de locuire preum şi materiale dacice şi faunistice din sec. I a. Chr - I p. Chr. Pe pereţii şanţului se profilează mai multe gropi cu materiale ceramice dacice şi resturi faunistice, locuinţe de suprafaţă şi o vatră în formă de potcoavă de la un cuptor de copt pâine.
Secţiunea V (30 x 1,50 m) în partea de nord faţă de S. IV. Şi în această secţiune s-au conturat mai multe locuinţe de suprafaţă precum şi urme de la vetrele de foc dacice. Materialele descoperite aparţin nivelului de locuire geto-dacic din sec. I a. Chr. - I p. Chr. Trebuie să precizăm că în această zonă au fost descoperite şi un număr de 4 morminte din epoca bronzului, dovadă că ne aflăm în zona necropolei din epoca bronzului mijlociu, contemporană cu aşezarea care se întinde pe o suprafaţă de cca. 1 ha, în partea de est faţă de acropolă.
Săpăturile arheologice din zona intrării au dat la iveală cel de-al doilea şanţ de apărare, care se datează ca şi primul în sec. I a. Chr.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2015.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu