Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bălata | Comuna: Şoimus | Judeţ: Hunedoara | Punct: Bălata – Pe Teleci/Teleghi | Anul: 2014

Anul   2014
Epoca
Hallstatt;
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI);
Epoca medievală timpurie (sec. VII-XIII)
Perioade
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală timpurie;
Hallstatt
Categorie
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare deschisă;
Mormânt izolat
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Bălata
Comuna   Şoimus
Punct
Bălata – Pe Teleci/Teleghi
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bărbat Ioan Alexandru Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Bărbat Oana-Cornelia Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Barbu Ioana Lucia Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Cristescu Cătălin Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Marc Antoniu Tudor Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Rişcuţa Nicolae-Cătălin responsabil Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Cod RAN    91358.02
Raport Săpătura preventivă s-a realizat pe baza autorizaţiei nr. 151/2014, emisă de Ministerul Culturii şi a fost efectuată la cererea beneficiarului, Episcopia Ortodoxă a Devei şi Hunedoarei, care doreşte să construiască obiectivul: Schit ortodox „Sf. Irodion de la Lainici, Sf. Doctori fără de arginţi Cosma şi Demian”, sat Bălata, comuna Şoimuş, judeţul Hunedoara.
Studiul bibliografic efectuat în paralel cu evaluarea de teren a condus la formularea unor concluzii. Schitul urmează să fie edificat pe teritoriul administrativ al satului Bălata, com. Şoimuş, pe terasa înaltă a Mureşului, în punctul numit Pe Teleci/Teleghi. Descoperirile arheologice, fortuite sau făcute în cursul unor cercetări de suprafaţă, în zona dintre localităţile Şoimuş şi Bălata, unde se găseşte şi situl arheologic menţionat, au intrat de multă vreme în literatura arheologică de specialitate . Cele mai recente descoperiri au fost efectuate în toamna anului 2011, cu prilejul Proiectului Autostrada Deva-Orăştie, în partea de sud a sitului arheologic Pe Teleci/Teleghi, între kilometrii 29+750 – 30+300, fiind identificate importante aşezări datând din epoca neolitică, a bronzului, perioadele dacică şi romană, precum şi post-romană şi medieval timpurie.
Scopul săpăturii arheologice preventive a fost acela de a identifica eventualele vestigii pe terenul pe care se va realiza construcţia obiectivului propus şi verificarea stratigrafiei zonei. Pentru a cerceta întregul areal vizat au fost deschise 14 suprafeţe de dimensiuni variabile. Amplasarea şi orientarea acestora a fost determinată de amprenta la sol a viitoarelor construcţii. De asemenea, pentru cercetarea în întregime a complexelor arheologice descoperite au fost deschise trei casete şi a fost desfiinţat martorul dintre suprafeţele Sp I şi Sp V.
Din punct de vedere al stratigrafiei orizontale este nevoie să menţionăm că zona cercetată se află pe terasa înaltă a Mureşului, spre interiorul acesteia, fiind mărginită spre E de un bot proeminent. La suprafaţă se observă existenţa unei zone de forma unei muchii mai înalte care străbate, de la N la S, lotul supus cercetării. Tocmai în această zonă mai înaltă au fost descoperite cele mai multe complexe şi materiale arheologice. Stratigrafia se prezintă astfel: sub stratul vegetal, având o grosime de 0,20/0,25 m, se află un strat de cultură, cenuşiu, cu pigmenţi de chirpici ars, cărbune şi fragmente ceramice, cu o grosime de 0,20/0,30 m. Solul steril din punct de vedere arheologic, format din lut galben sau galben-brun, apare la baza acestui strat, la -0,50 - 0,60 m.
În urma cercetării au fost descoperite 26 complexe arheologice. Stratul de cultură al locuirii a fost bulversat de lucrările agricole şi cele de îmbunătăţiri funciare. Complexele arheologice reprezintă locuinţe de suprafaţă (colibe), locuinţe adâncite (semibordeie), gropi de provizii şi menajere, un cuptor şi un mormânt de inhumaţie. Dintre artefacte, ceramica este materialul arheologic dominant, fiind reprezentată de vase de diverse tipuri.
Ceramica hallstattiană este de bună calitate, bine arsă, iar culoarea este variabilă, de la cărămiziu la brun şi cenuşiu. Din cauza fragmentării excesive nu pot fi recunoscute prea multe tipuri ceramice. Totuşi, câteva fragmente au făcut parte din oale şi străchini. Decorul este sărac, constând în proeminenţe alungite, butoni, brâuri simple sau alveolate şi caneluri pe buza vaselor.
Ceramica din epoca migraţiilor este, în cea mai mare parte, de factură grosieră, degresată cu nisip, lucrată la mână sau la roata înceată, de culoare neagră, brună sau cenuşie. Există şi câteva fragmente de vase fine, lucrate la roată, cu pereţi subţiri, de culoare cenuşie. Dintre formele ceramice pot fi recunoscute oale, ulcioare, tigăi.
Ceramica din Evul mediu timpuriu este lucrată la roată, de factură semifină şi grosieră, având culoarea neagră sau cenuşie. Ca forme ceramice întâlnim oale, ulcioare, străchini.
De asemenea, în cazul unor complexe de diferite epoci au putut fi identificate o serie de materiale arheologice speciale: un cuţit din fier, doi piepteni bilaterali din os, decoraţi, de epoca migraţiilor. Din mormântul de inhumaţie descoperit (Cx 8) provin două fibule digitate din bronz şi două mărgele de sticlă.
În urma analizei preliminare a descoperirilor, complexele menţionate se datează, pe baza inventarului (ceramică şi material cu caracter special), în prima epocă a fierului (sec. VI-V a. Chr.), epoca migraţiilor (sec. V-VI p. Chr.) şi Evul mediu timpuriu (sec. VIII-IX p. Chr.).
Rezumat
English Abstract During the rescue excavations at Bălata, Pe Teleci/Teleghi point, 26 archaeological features (huts, pit-houses, garbage pits, storage pits, an oven and an inhumation grave) were identified and unearthed. The complexes belong to the Early Iron Age, the post-Roman period and the Early Middle Ages. The recovered archaeological material is relatively rich and diversified, consisting of pottery, tools and adornments, made from stone, bone, antler, metal and glass.
Bibliografie Andriţoiu 1979 - I. Andriţoiu, Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara, în Sargetia, XIV, 1979, p. 15-34.
Draşovean, Rotea 1986 - F. Draşovean, M. Rotea, Aşezarea neolitică de la Şoimuş. Contribuţii la problemele neoliticului târziu din sud-vestul Transilvaniei, în Apulum, XXIII, 1986, p. 9-24.
Ferencz, Ferencz 2001 - I. V. Ferencz, D. Ferencz, Materiale celtice inedite păstrate în colecţiile Muzeului din Deva, în Apulum, XXXVIII/1, 2001, p. 129-136.
Floca 1969 - O. Floca, Harta arheologică a municipiului Deva, în Sargetia, VI, 1969, p. 7-36.
Floca 1972 - O. Floca, Activitatea de cercetare istorică a Muzeului judeţului Hunedoara din Deva (1939-1972), în Sargetia, IX, 1972, p. 11-28.
Luca 2005 - S. A. Luca, Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara, BS, XIV, Alba Iulia, 2005.
Luca 2008- S. A. Luca, Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara, BB, XXVI, Sibiu, 2008.
Roska 1942 - M. Roska, Erdély régészeti repertoriuma. I. Őskor, Kolozsvár, 1942.
Schuster et alii 2012 - C. Schuster, R. Petcu, R. Petcu, A. Heroiu, V. Rumega, A. P. Creţu, M. Dimache, L. Irimuş, S. Dobrotă, D. Vasilescu, T. Mandanache, D. Prisecaru, G. Neagu, A. Ştefănescu, E. Dumitraşcu (sector A), N. C. Rişcuţa, G. Băeştean, I. Al. Bărbat, A. T. Marc (sector B), Şoimuş, com. Şoimuş, jud. Hunedoara (Varianta de ocolire Deva-Orăştie), Punct: Şoimuş 1 (Avicola) km. 29+750-30+300, în CCA, campania 2011, Târgu-Mureş, 2012, p. 291-292.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu