Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Bârseşti | Judeţ: Vrancea | Punct: Platoul Dumbravă | Anul: 2015

Anul   2015
Epoca
Hallstatt
Perioade
Hallstatt târziu
Categorie
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit
Necropolă
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Vrancea
Localitate   Bârseşti
Comuna   Bârseşti
Punct
Platoul Dumbravă
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Artemis Bălan Universitatea de Stat din Republica Moldova
Cebanu Andrei Universitatea de Stat din Republica Moldova
Dumitru Avram Universitatea de Stat din Republica Moldova
Fanari Nina Universitatea de Stat din Republica Moldova
Iorga Adrian Universitatea de Stat din Republica Moldova
Morari Diana Universitatea de Stat din Republica Moldova
Negru Gheorghe Universitatea de Stat din Republica Moldova
Pascalov Gheorghi Universitatea de Stat din Republica Moldova
Teleaga Emilian responsabil Universitatea de Stat din Republica Moldova
Cod RAN    175233.01
Raport După cum arată cercetările perieghetice desfăşurate pe platoul Dumbravă în anii 2012-2015, necropola era compusă din aproximativ 50 de tumuli. Dintre aceştia 28 movile au fost săpate în perioada 1955-1958 şi câte un tumul pe campanie de către echipa noastră în 2014 şi 2015. Rezultatele noilor cercetări au fost publicate sub formă de rapoarte preliminare (Teleaga et alii 2014, 33; Teleaga et alii 2015, 5-16). Platoul Dumbravă este împărţit între izlazul comunei Bârseşti (unde se găsesc majoritatea tumulilor săpaţi de Sebastian Morintz) şi zona grădinilor şi târlelor aparţinând comunei Vrâncioia, zonă unde cei mai mulţi tumuli sunt necercetaţi. În 2015 a fost cercetată movila 43, situată într-una dintre grădini.
Tumulul avea laturile de NE şi NV aproape drepte datorită lucrărilor agricole, în rest marginea era rotunjită. Aparent movila avea dimensiunile de 10 x 6 m şi înălţimea de 0,6 m, iar deasupra stratului vegetal se afla o grămadă de pietre depusă recent. După ce a fost cercetat, s-a constatat că dimensiunile reale ale tumulului erau de 6,80 x 6,34 m cu înălţimea de circa 0,86 m de la stratul steril.
Movila a fost cercetată prin trasarea a patru sectoare triunghiulare între care s-au păstrat doi martori dispuşi în cruce, orientaţi aproximativ N-S şi E-V, lungi de 12,4 m şi 10,96 m şi laţi de 0,6 m. Săpându-se în cele patru sectoare (notate S I-IV) au fost documentate (la scara 1:20) şi demontate succesiv între şapte şi zece nivele de bolovani, respectiv între trei şi patru grunduri ale pământului depus deasupra stratului steril. După documentarea celor patru profile (la scara 1:20) au fost săpaţi şi documentaţi martorii intermediari completându-se planurile respective. Groapa care se adâncea în S IV (sectorul de SE) a fost secţionată şi documentată printr-un profil şi prin nouă grunduri succesive (toate la scara 1:10). Suprafaţa totală săpată este de 74,9 m2.
Tumulul a fost ridicat astfel: prin îndepărtarea humusului antic s-a amenajat o platformă pe solul steril al platoului peste care s-a înălţat o movilă din pământ cafeniu-cenuşiu omogen cu multe cioburi. Peste acestă movilă de pământ s-au depus pietre de diferite mărimi – până la şapte straturi spre centru şi doar un strat spre margini (fig. 1). Spre marigini s-au aşezat pietre mari urmând un traseu circular, iar spre centru, din loc în loc, s-au depus pietre mari şi foarte mari, între ele îngrămădindu-se compact pietre mai mici. În partea de nord a tumulului au fost depuşi pe lat doi bolovani foarte mari şi un al treilea uriaş, aceştia fiind suprapuşi de pietrele mai mici ale învelişului movilei (fig. 2-3).
În S IV (sectorul de SE) a fost documentată o groapă (groapa 1). Groapa străpunge movila centrală de pământ cu cioburi. La nivelul pământului steril ea are formă eliptică în plan cu diametrele de 1,60 x 1,45 m şi se adânceşte în acesta cu 0,93 m, căpătând o formă tronconică în secţiune, cu fundul rotunjit; diametrul la fund este de 0,6 m (fig. 4). În umplutura ei s-au găsit pietre şi pământ şi câteva fragmente ceramice mari. În necropola de la Bârseşti a fost descrisă o situaţie asemănătoare, anume o groapă care taie stratul steril de sub movila 22, fără inventar (Morintz 1957, 113-114).
În martorul de est, la adâncimea de 0,5-0,7 m, la nivelul corespunzând bazei învelişului de bolovani al movilei, s-a găsit o concentrare de cioburi, precum şi câteva fragmente de oase calcinate, probabil resturile unui mormânt secundar, într-o groapă de mici dimensiuni, care străpungea învelişul de bolovani; fragmente ceramice şi oase calcinate s-au observat şi printre pietrele tasate din umplutura gropii 1, astfel groapa mormântului fiind mai recentă decât groapa 1. Atât partea superioară a gropii 1, cât şi groapa posibilului mormânt secundar erau parţial deranjate de o altă groapă neclar conturată datorită rădăcinilor unui copac şi a mărăcinilor crescuţi ulterior acolo. Este posibil ca jefuirea mormântului principal să se fi petrecut în vechime (prin săparea gropii 1). Mormântul de incineraţie cu resturile depuse la baza învelişului de pietre a fost parţial afectat de groapa recentă.
Folosindu-se ca unitate de măsură o construcţie din lemn cu volumul de 1 m3, a fost măsurată cantitatea de piatră folosită pentru înălţarea tumulului 43, rezultând 11,43 m3. Două persoane adulte au avut nevoie de aproximativ şase ore pentru încărcarea acestui volum de pietre în unitatea de măsură. Triplând timpul de muncă, deoarece pietrele depuse la construirea tumulului au fost adunate şi trasportate, un astfel de tumul putea fi înălţat de două persoane adulte în circa 18 ore.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie Morintz 1957: S. Morintz, Bârseşti 1957. [Jurnal de săpătură. Carnet nr. 4]. Arhiva Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan“ al Academiei Române, nr. 537 (928).
E. Teleaga, D. Sârbu, Şt. Stoica, cu contribuţii de M. Stănescu şi A.-E. Apostu, Necropola de pe platoul Dumbravă, com. Bârseşti, jud. Vrancea, Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014, Bucureşti 2015, 33.
E. Teleaga, D. Sârbu, M. Constantinescu, Şt. Stoica, V. Istrate, Neue archäologische Untersuchungen der hallstattzeitlichen Nekropole in Bârseşti, Jud. Vrancea, ARA Hefte 6, 2015, 5-16.
Note Bibliografice Această lucrare s-a realizat cu sprijinul Autorităţii Naţionale Române pentru Cercetare Ştiinţifică, UEFISCDI, proiectul numărul PN-II-RU-TE-2014-4-1602 (Înmormântări şi obiceiuri funerare în perioada Hallstattului târziu la Dunărea de jos).
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu