.
Turda | Judeţ: Cluj | Punct: Dealul Cetăţii | Anul: 2015
Anul:
2015
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV);Epoca migraţiilor (sec. IV-VI)
Perioade:
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca migraţiilor
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Civil;
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Aşezare fortificată;
Locuire militară;
Castru;
Amenajare/construcţie
Județ:
Cluj
Localitate:
Turda
Comuna:
or. Turda
Punct:
Dealul Cetăţii
Toponim:
Potaissa
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Andone Rotaru Mariana Muzeul de Istorie Turda
Bărbulescu Mihai Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Dan Matei Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Fabian Istvan Universitatea "Petru Maior", Târgu Mureş
Fodorean Florin Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Huszarik Pavel Grup Școlar Industrial „Josef Gregor” Nădlac
Nemeti Irina Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca
Nemeti Sorin responsabil Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Cod RAN:
Raport:

Cercetările arheologice s-au desfăşurat în două etape: în perioada 3 - 31 august 2015 (cercetări finanţate de Universitatea «Babeş - Bolyai» Cluj Napoca şi Universitatea «Petru Maior» Târgu Mureş) şi în perioada 22 septembrie - 6 noiembrie 2014 (cercetări finanţate de Primăria Municipiului Turda prin Muzeul de Istorie Turda).
Cercetarea arheologică în zona praetentura sinistra din anul 2015 a confirmat şi... completat planul presupus ca urmare a intersectării unor edificii în zonă prin secţiunea diagonală din anul 2012 (Fig. 1). S-a dezvelit în suprafaţă, cu martori intermediari, o parte din edificiul de tip centuria, de la sud (două contubernia, care închid baraca spre est (S01- S04 / 2014, C1/2015). S-a excavat o suprafaţă totală de 166.75 m², cu o adâncime medie de 1 m.
În intervalul 3-7 august a fost curăţată integral suprafaţa cercetată în anii 2012-2014 prin desfiinţarea martorilor vechi. Groapa G1 (locuinţa adâncită a fost curăţată, pentru a se continua excavarea ei spre est). Zidul despărţitor dintre contubernia 7 şi 8, care trecea peste cuptorul locuinţei adâncite, a fost demontat. A fost, de asemenea, demontat zidul sec din piatră şi material tegular, construit într-o epocă ulterioară peste zidul despărţitor dintre contubernia 5 şi 6. Demontarea s-a oprit pe un pat de aşteptare cu mortar, care indică, de fapt, nivelul zidului roman (bază a pereţilor de lemn ai barăcii). Acum s-a observat că zidul dintre contubernia 6 şi 7, aflat lângă groapa G2 din contubernium 6, este refăcut din piatră de calcar galben friabil de Podeni, doar pe o lungime de 3,35 m, exact în dreptul gropii G2, pe care o mărgineşte. De remarcat, de asemenea, că acesta este singurul loc din întreaga structură de piatră a acestei centuria, unde s-a folosit calcar de Podeni.
S01/2015 (15 x 3 m, orientată est-vest, adâncime medie –0,70 m.). Suprafaţa a fost deschisă la est de zona dezvelită în anii precedenţi, pentru a se vedea care este lungimea acestor centuriae (Fig. 2). Teoretic, pentru că dimensiunile unui contubernium şi planul barăcii cu portic, sunt similare cu cele din latus praetorii dextrum, acestea ar fi trebuit să aibă 12 contubernia (camera centurionului şi încă 11 pentru soldaţi). Această suprafaţă a mai identificat însă doar două contubernia spre est, şi astfel avem o baracă cu 10 contubernia (camera centurionului şi încă 9 pentru soldaţi). În această suprafaţă s-a dezvelit zidul lung, nordic, al barăcii, zidul despărţitor dintre contubernia 9 şi 10 şi zidul care închidea baraca spre est. Fundaţia zidului, cu două asize de piatră, se mai păstrează pe o lungime de 7,50 m, cu lăţimi care variază de la 0,60 la 0,75 m, în colţul nord –estic al barăcii fiind complet excavat. Suprafaţa a identificat şi două ziduri despărţitoare, dintre contubernia 8 şi 9, respectiv 9 şi 10, construite în aceeaşi manieră (cu lăţimi de 0,55 – 0,60 m). La adâncimea de –0,55 / - 0,60 m s-a identificat nivelul de ţiglă rezultat din prăbuşirea acoperişului, atât în interiorul camerelor barăcii, cât şi în portic. În ultima cameră s-a identificat o amenajare din ţigle. Patru grupuri de câte trei ţigle suprapuse au fost aşezate de-a lungul zidului nordic, în interiorul camerei, pe o lungime de cca. 3 m. Ca şi în celelalte camere ale acestei barăci şi în camera 10 se observă locul pragului de intrare în cameră din portic, de 1,30 m lungime. Ţiglele aşezate lângă zidul nordic sunt la acelaşi nivel cu pragul de intrare (partea superioară la – 0,60 m), astfel că erau probabil aşezate pe un nivel de călcare.
C01/2015 (5,30 x 3,30 m, orientată nord-sud, adâncime –2,60 m). Caseta a fost deschisă pentru a se vedea cum continuă spre vest locuinţa adâncită identificată în campania din anul 2015 (groapa G1) (Fig. 2). La adâncimea de – 0,60 m, de o parte şi de alta a zidului despărţitor dintre camerele 8 şi 9, apare stratul de ţiglă rezultat din prăbuşirea acoperişului. Zidul despărţitor dintre camere este construit din piatră de carieră, are două sau chiar trei asize de piatră şi o lăţime de 0,55 / 0,65 m. Se păstrează pe o lungime de
3,40 m, până în punctul unde ar trebui să se unească cu zidul lung sudic al barăcii care este şi aici complet excavat, ca în tot restul acestei centuria. Fundaţia acestui zid lung din spatele barăcii a fost excavată târziu, în epoca medieval – modernă, de către căutătorii de piatră (groapa de scoatere a fundaţiei zidului este vizibilă imediat sub humusul modern). Amprenta zidului scos suprinsă în C01 a fost evidenţiată la adâncimea de – 0,70 m. Groapa de implantare a acestui zid urma aici un traseu curbat, pentru a corecta direcţia şi a închide ultimele camere ale barăcii. În partea estică a casetei, în zona corespunzând interiorului camerei 9, deasupra nivelului de ţiglă a acoperişului prăbuşit s-au găsit două fibule cu arc cu trei butoni, decorate Kreisaugen, aparţinând variantei Berekhát, datate la sfârşitul sec. V-lea p. Chr. şi în prima jumătate a sec. VI p. Chr. În partea vestică, în zona interiorului camerei 8, se observă continuarea locuinţei adâncite cercetate în campania din anul 2014. Astfel, putem preciza că locuinţa adâncită ocupa întreaga cameră 8, pe lăţime. În C01, locuinţa adâncită coboară până la – 2,60 m de la nivelul actual de călcare, fiind săpată în stratul de lut galben, steril. Spre sud groapa locuinţei intră sub fundaţia zidului sudic, care probabil exista încă în momentul în care a fost săpată locuinţa. Groapa locuinţei este vizibilă, în profil, la limita inferioară a stratului de depunere post-romană şi este sigilată de nivelul de ţiglă rezultat din prăbuşirea acoperişului barăcii. În jumătatea estică a casetei, dar şi în suprafeţele S02/2015 şi S03/2015, nivelul de ţiglă se regăseşte la aceeaşi adâncime, ceea ce sugerează faptul că locuinţa adâncită (groapa G1) era deja umplută în momentul prăbuşirii acoperişului. În interiorul bordeiului se observă straturi de umplutură succesivă, multă ceramică şi oase de animale, lentile de cenuşă, lut galben, mortar, care indică o umplere deliberată în timp (transformarea gropii unei foste locuinţe în loc de depozitare a deşeurilor).
S02/2015 (11,5 x 3,5 m, orientată nord-sud). În S02 apar zidurile lungi, nordic şi sudic, ale barăcii, în contubernium 9. Şi aici zidul nordic este parţial păstrat, cu una sau două asize de piatră, în timp ce zidul sudic este complet excavat. La adâncimea de – 0,60 m apare nivelul de ţiglă rezultat din prăbuşirea acoperişului, pe întreaga suprafaţă a secţiunii.
S03/2015 (8 x 4 m, orientată nord-sud). Situaţia este identică şi aici, pe toată suprafaţa fiind descoperit acoperişul din ţiglă prăbuşit. Se mai observă zidul despărţitor dintre contubernia 9 şi 10, păstrat până la intersecţia cu zidul lung sudic, care şi aici este complet excavat.
S04/2015 (8 x 4 m, orientată nord-sud). Aici a fost identificată amprenta zidului din colţul nord-estic, complet excavate (colţul care închidea contubernium 10, respectiv centuria) spre nord-est. Stratigrafia în secţiunile S01 – S04 din anul 2015 este simplă şi repetă stratigrafia generală a zonei (nu se observă intervenţii ulterioare care să perturbe nivelele romane).
Materialul arheologic descoperit prin cercetarea din anul 2015 este bogat: fragmente arhitectonice (un capitel doric, primul din porticul acestor centuriae, lucru care ne permite să stabilim înălţimea porticului), ceramica foarte variată, romană şi din epoca migraţiilor, opaiţe, fibule (inclusiv din epoca migraţiilor), piese de echipament militar, monede, oasele de animale, toate aceste materiale descoperite şi asocierea lor indică faptul că ne aflăm într-un spaţiu locuit în interiorul castrului, spaţiu afectat de prezenţa ulterioară a unor migratori care s-au stabilit temporar în fostele barăci romane.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO