Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Tărtăria | Comuna: Săliştea | Judeţ: Alba | Punct: Gura Luncii | Anul: 2015

Anul   2015
Epoca
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
Epoca romană târzie (sec. II-IV);
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI);
Epoca medievală timpurie (sec. VII-XIII)
Perioade
Neolitic;
Neolitic timpuriu;
Neolitic mijlociu;
Eneolitic;
Eneolitic timpuriu;
Eneolitic mijlociu;
Eneolitic târziu;
Epoca romană;
Epoca migraţiilor;
Epoca medievală timpurie;
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt;
Hallstatt mijlociu
Categorie
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Tell
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Alba
Localitate   Tărtăria
Comuna   Săliştea
Punct
Gura Luncii
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Fântâneanu Cristinel Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Luca Adrian Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu
Luca Sabin Adrian responsabil Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Marţiş Florentina Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Natea Gheorghe Vasile Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu
Palaghie Vasile Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu
Pinter Zeno-Karl Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Rustoiu Gabriel Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Teodorescu Raluca Maria Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu
Tudorie Anamaria Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Cod RAN    7080.01
Raport În anul 2015 s-a cercetat suprafaţa S.VI (8/16 m) şi S.VII (8/16 m). La ambele suprafeţe ne-am mărginit la căutarea primelor structuri stabile din punctul de vedere al arhitecturii.
Observaţiile arheologice ale anilor anteriori ne arătau faptul că tellul a fost parţial distrus prin realizarea unei fortificaţii în secolul XIII d.Chr. Suprafeţele S.VI-X (foto 2) ne arată – fără îndoială – acest lucru. După observaţiile directe se constată că în zona cercetată şanţul medieval avea 40 m la partea cea mai înaltă şi aproximativ 8-10 m adâncime.
În suprafaţa VII (foto 1) pământul amestecat, rezultat din săparea şanţului, a fost îndepărtat. Cu toate acestea nu mai sunt vizibile resturile orizonturilor Coţofeni, Petreşti şi Vinča B. După cum se vede la foto 2 suprafeţele arată o înclinare spre stânga a tellului. Aceasta este o urmare a săpării şanţului de apărare. Locuinţa cercetată parţial este primul complex in situ la marginea şanţului.
Suprafaţa VI (foto 2, cea mai înaltă, pe vârful tellului) avea primul nivel in situ medieval, de secol XIII. De fapt nu este vorba despre un nivel continuu, ci de elemente ale unei instalaţii pentru încălzirea unui cort (nu locuinţă, deoarece lipsesc elementele de arhitectură ale unei construcţii). Tot aici s-au descoperit şi piese din metal care încadrează bine, în epocă, amenajarea. Nu am ajuns – chiar dacă am cercetat, în adâncime, până la 0,80 m – la nivelul neolitic in situ.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu