.
Slava Rusă | Comuna: Slava Cercheză | Judeţ: Tulcea | Punct: Cetatea Fetei | Anul: 2015
Anul:
2015
Epoca:
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI)
Perioade:
Epoca post-romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Aşezare fortificată;
Cetate;
Fortificaţii
Localizare pe hartă:
Județ:
Tulcea
Localitate:
Slava Rusă
Comuna:
Slava Cercheză
Punct:
Cetatea Fetei
Sector:
Curtina G – Turnul 8
Toponim:
(L)Ibida
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Chiriac Costel Institutul de Arheologie Iaşi
Costea Sorin Universitatea "Dunărea de Jos", Galaţi
Iacob Mihaela responsabil Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Mocanu Marian Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Paraschiv Eugen Dorel Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Cod RAN:
Raport:

Cercetările din campania 2015 s-au derulat în perioada iulie– septembrie. Finanţarea a fost asigurată de Asociaţia Ibida Tulcea, Oldega Operator S.R.L. Bucuresti, Besmax Pharma Distribution S.R.L. Bucuresti, Ecomarket Agrotrade S.R.L. Cluj-Napoca şi Gianni Alexandrescu din Iaşi.
Cercetările sistematice au continuat în sectoarele Curtina G – Turnul 8, Turnul 10 (de fapt, la structurile intramurane din aprop...ierea turnului), Curtina D, în aşezarea romană târzie din punctul Fântâna Seacă şi în cea de epocă elenistică din punctul Donca. La acestea se adaugă o supraveghere arheologică, prilejuită de lucrările pentru introducerea sistemului de canalizare în localitatea Slava Rusă. În teritoriul (L)Ibidei au fost realizate mai multe periegheze, în special pe cursul superior al râului Slava.
În primăvara anului 2015 au fost realizate cercetări geomagnetice pe o suprafaţă în interiorul cetăţii romano-bizantine (în colţul de NV al acesteia), pe două la N de incintă (în dreptul turnurilor 10-12, respectiv 8) şi pe două în perimetrul necropolei (la V de incintă). În suprafaţa intramurană au putut fi conturate mai multe edificii şi străzi(88). În acelaşi timp a fost realizată şi o nouă ridicare topografică a sitului, inclusiv asupra unor zone din intavilan, situate pe proprietăţi private.

În campania 2015 am coborât sub nivelul plintei exterioare a laturii estice a zidului târziu (din sec. VI) a T 8. Plinta are o lăţime de maximum 10 cm (spre colţul de NE al turnului), aceasta „pierzânde- se” spre joncţiunea dintre turn şi incintă. Am constatat că la S (spre incintă) şi la N (spre frontul turnului) fundaţia fazei târzii (1-2 asize din pietre de mari dimensiuni, cuprinse între 25 x 15 şi 80 x 22 cm) e dispusă pe o elevaţie (din sec. IV) care „se ţese” cu incinta, respectiv cu latura de N a turnului. Ambele ziduri (elevaţiile din sec. IV) au o lungime de 1,8 m. Avem de-a face cu doi contaforţi care, probabil, aveau pandanţi la V; contrafortul datat în sec. VI din interiorul turnului mic (de la V de intrare) trebuie să fi stat pe o bază mai veche. Între contraforţii din sec. IV se găsea un spaţiu de 3,65 m care, în sec. VI, a fost blocat, realizându-se fundaţia pentru latura de E a turnului.
Spre colţul de NV al acestui compartiment al turnului din sec. IV, restul de la contrafortul ce se ţese cu zidul de N este mai înalt cu 25 cm decât plinta din sec. VI. Acest rest de contrafort blochează coridorul dintre Zidul nordic al fazei timpurii şi cel al celei târzii, surprins în partea opusă a turmului. Pe porţiunea în care cele două faze de zidărie se suprapun, cea anterioară a fost surprinsă pe o înălţime maximă de 80 cm.
Fundaţia dintre cei doi contraforţi formează o nouă plintă, cu lăţimea de 10-20 cm. Aceasta a fost surprinsă pe o înălţime de 60 cm.
Pentru amenajarea din sec. VI au fost utilizate trei tipuri de mortar:
- mortar alb – pentru fundaţia dintre contraforţii turnului din sec. IV;
- mortar roz, cu puţină cărămidă pisată – pentru plinta ce suprapune fundaţia amintită şi cei doi contraforţi;
- mortar neomogen, cu multă cărămidă pisată – pentru elevaţie.

Note Bibliografice:

88. Vezi rezultatele cercetării la C. Mischka, Al. Rubel, M. Iacob, Geomagne- tische Prospektion in (L)Ibida (Slava Rusă, kreis Tulcea). Vorläufige Ergebnisse der ersten Etappe eines gemeinschaftlichen forschungsprojekts des Archäologischen Instituts Iaşi und der Friedrich-Alexander-Universität Erlangen, ArhMold 38, 2015, p. 267-282.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO