Cercetările arheologice desfăşurate în colţul de sud-est al fortificaţiei noviodunense au permis evidenţierea unui turn de colţ cu laturile evazate şi fronton semicircular, realizat la începutul epocii romano-bizantine, în construcţia căruia au fost înglobate structuri anterioare aparţinând zidului de incintă şi a unui turn, posibil de formă rectangulară. Turnul a funcţionat doar în epoca romano- ...bizantină, ulterior refacerea bizantină a incintei urmează un traseu diferit. Nivelele arheologice au fost perforate de gropi de bordeie din secolele XI-XIII şi de morminte ulterioare, iar în secolul al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, aici a funcţionat o carieră de piatră. Campania anului 2015 s-a axat în principal pe continuarea studiului materialului ceramic în vederea realizării unei baze de date exhaustive a ceramicii descoperite la Noviodunum. Ceramica recoltată în cursul campaniilor de cercetare arheologică, efectuate începând cu anul 2002, a fost aranjată pe ani şi campanii. Aceasta este foarte diversă, cuprinzând ceramică getică, romană, romano-bizantină, şi medio-bizantină din secolele XI-XIII şi din epoca otomană, aflat în general în stare fragmentară. Ceramica getică este reprezentată de un pahar fragmentar, ceramica romană prin diverse fragmente de vase şi material amforic, dintre care se distinge terra sigillata. Ceramica romană târzie cuprinde o mare proporţie de material amforic, în special amfore tip LR2. Ceramica de sec. XI- XIV cuprinde, în marea majoritate, vase-borcan şi material amforic, şi, în proporţie redusă, ceramică smălţuită. Ceramica otomană este reprezentată pe lângă alte artefacte, de pipe din lut din care s-au descoperit mai multe fragmente. În acest stadiu al cercetării, se poate concluziona că situl Noviodunum se încadrează în seria fortificaţiilor nord-dobrogene prin trăsăturile comune ale ceramicii.