.
Răuceşti | Judeţ: Neamţ | Punct: Dealul Munteni | Anul: 2015
Anul:
2015
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;Epoca bronzului
Perioade:
Eneolitic;
Epoca bronzului
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit:
Locuire;
Aşezare deschisă;
Fortificaţii
Localizare pe hartă:
Județ:
Neamţ
Localitate:
Răuceşti
Comuna:
Răuceşti
Punct:
Dealul Munteni
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Diaconu Vasile Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Dumitroaia Gheorghe responsabil Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Hattermann Merlin Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania
Mischka Carsten Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania
Niessner Andreas Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania
Preoteasa Constantin Complexul Muzeal Judeţean Neamţ
Tasimova Imren Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania
Cod RAN:
Raport:

Perioada de desfăşurare a campaniei: septembrie-octombrie 2015

Aşezarea cucuteniană de la Răuceşti este situată în arealul subcarpatic al Moldovei, la contactul cu Podişul Sucevei, în partea de nord-est a judeţului Neamţ. Aflată în extremitatea de sud a satului Răuceşti, în punctul numit ,,Dealul Munteni”, staţiunea eneolitică ocupă o porţiune din versantul răsăritean al unui deal ce coboară spre are...alul de luncă al râului Moldova. Situl a fost cercetat în anii 1978, 1979 şi 1986, şi au fost puse în evidenţă complexe arheologice din fazele Cucuteni A şi B, cu totul sporadic fiind semnalate şi unele materiale Cucuteni A-B(52).
În 2015 au fost reluate investigaţiile în cadrul acestei aşezări cucuteniene, principalele obiective fiind: verificarea informaţiilor oferite de scanarea geomagnetică realizată de o echipă de geofizicieni germani a Universităţii din Erlangen-Nürnberg, observaţii de ordin stratigrafic, prelevarea unor probe pentru analize interdisciplinare, precum şi verificarea stării de conservare a sitului. Ca urmare a investigaţiilor non-intruzive s-a constatat că pe lângă poziţia strategică ocupată de aşezarea cucuteniană, prin amplasarea pe un bot de deal cu pante abrupte pe două laturi, a existat şi un sistem defensiv antropic.
Săpăturile recente au vizat două zone distincte ale sitului, în extremităţile estică şi vestică fiind realizate mai multe secţiuni. Metoda de săpătură a fost impusă atât de obiectivele cercetării, dar şi de condiţiile din teren, o parte a sitului fiind ocupată de construcţii actuale şi de o livadă.
În partea vestică a sitului au fost excavate două secţiuni, notate S.I şi S.II, totalizând o suprafaţă de 44 mp. Cu acest prilej s-a putut observa că în această zonă există doar un singur nivel arheologic, atribuit fazei Cucuteni A, dar se întâlnesc şi materiale Cucuteni B. În secţiunea S.I a fost identificată o groapă de formă circulară în plan, cu adâncimea maximă de 0,50 m. S-au observat două niveluri de umplere, materialul fiind specific, în cea mai mare parte, fazei Cucuteni A. La partea superioară a gropii au fost identificate şi resturi ceramice Cucuteni B. Din umplutura gropii a fost recuperată o importantă cantitate de ceramică, câteva piese litice, bucăţi mici de lipitură arsă, precum şi mai multe statuete antropomorfe şi zoomorfe.
Şi în secţiunea S.II a fost identificată o groapă, ovală în plan, puţin adâncă, în a cărei umplutură s-au găsit doar materiale Cucuteni A. Spre capătul sud-estic al secţiunii, în stratul steril a fost găsit un mic complex, alcătuit dintr-o strachină fragmentară, aşezată în poziţie verticală, iar în interior s-a găsit o bucată de lipitură şi cărbuni.
Pentru a verifica existenţa unui şanţ în marginea de nord-est a aşezării a fost deschisă secţiunea S.III. Observaţiile stratigrafice au relevat faptul că după întemeierea aşezării cucuteniene din faza A, a fost săpat un şanţ care pleca din zona unuia dintre versanţii dealului. Au fost observate mai multe etape de umplere a şanţului, dar tot pe parcursul fazei Cucuteni A, fapt argumentat inclusiv prin săparea unei gropi în taluzul nord-estic al şanţului. Tot în umplutura acestuia, la – 0,90 m, a fost identificată o structură de pietre, de dimensiuni medii, care suprapunea urmele unui rug. Şanţul a avut o deschidere, la partea superioară, de 5,5 m, iar adâncimea maximă de 0,80 m. În □ 4, nivelurile cucuteniene au fost deranjate de o posibilă groapă atribuită epocii bronzului (cultura Noua).
Perpendicular pe S.III a fost săpată şi secţiunea S.IV, vestigiile recoltate din cuprinsul acesteia aparţinând tot fazei Cucuteni A. De asemenea, în extremitatea sud-vestică a secţiunii a fost cercetată parţial o groapă în formă de clopot, în structura căreia au fost observate mai multe niveluri de arsură, lipitură, pământ. De aici provine şi cel mai bogat lot de ceramică pictată. Groapa menţionată este atribuită fazei Cucuteni A şi doar la partea ei superioară au fost găsite fragmente ceramice specifice ultimei faze cucuteniene. Pe lângă resturile de olărie, în umplutura acestui complex au mai fost găsite şi piese de silex, precum şi oase de animale.
Fără un context stratigrafic clar, în suprafeţele săpate în campania 2015 au fost găsite şi fragmente ceramice specifice epocii bronzului (timpuriu, mijlociu şi târziu).
În ceea ce priveşte materialul arheologic cucutenian, se impun câteva observaţii: ceramica este în cea mai mare parte corodată şi doar într-o proporţie infimă au fost găsite resturi de vase.

Ca o concluzie a campaniei din 2015 putem afirma că stratigrafia sitului a fost puternic deranjată de lucrările agricole şi de alte intervenţii antropice moderne (şanţuri, gropi), dar existenţa unui sistem defensiv complex recomandă continuarea cercetărilor pentru a stabili care a fost importanţa acestui sit despre care putem presupune că a controlat un vast sector al văii Moldovei.
Materialele se află în colecţiile Complexului Muzeal Judeţean Neamţ şi au fost prelucrate primar.

English Abstract:

During 2015 we resumed the archaeological researches in the Cucuteni settlement from Răuceşti – „Dealul Munteni”, Neamţ county. The established objectives were: to verify the stratigraphy of the site and its preservation and to obtain various data concerning the defensive system.
We excavated four sections (S. I-IV) in two different areas of the site; on the north-eastern side was identified a trench, probably with a defensive role. There were also researched several pits from where we pulled out archaeological materials which can be attributed to the Cucuteni A phase. Materials from the Cucuteni B phase but also ceramic which can be dated to the Bronze Age (Early, Middle and Late phases) were also recovered.

Note Bibliografice:

52. D. Monah, Şt. Cucoş, Aşezările culturii Cucuteni din România, Editura ,,Junimea”, Iaşi, 1985, p. 137; Gh. Dumitroaia, Plastica antropomorfă din aşezarea cucuteniană de la Răuceşti - ,,Munteni”, jud. Neamţ, în Memoria Antiquitatis, XV-XVII (1983-1985), 1987, p. 21-42; idem, Materiale şi cer- cetări arheologice din nord-estul judeţului Neamţ, în Memoria Antiquitatis, XVIII, 1992, p. 83, nota 3; D. Popovici, Cultura Cucuteni, faza A. Repertoriul aşezărilor (1), Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, VIII, Editura ,,Constantin Matasă”, Piatra Neamţ, 2000, p. 175; V. Diaconu, Gh. Dumitroaia, The Lithic Assemblage from the Cucutenian Site of Răuceşti (Neamţ County, Roma- nia). The Excavations of 1978, 1979 and 1986, sub tipar.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO