Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Jupa | Comuna: Mun. Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Cetate | Anul: 2015

Anul   2015
Epoca
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade
Epoca romană târzie
Categorie
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Caraş-Severin
Localitate   Jupa
Comuna   Mun. Caransebeş
Punct
Cetate
Sector   1
Toponim   Tibiscum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Ardeţ Lucia-Carmen responsabil Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Grumeza Lavinia Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Negrei Dimitrie Pavel Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Cod RAN    51038.01
Raport Prin cercetările arheologice desfăşurate în ultimii ani de colectivul Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş s-a urmărit dezvelirea clădirilor XIII şi XIV din municipium Tibiscum, construcţii afectate pe latura de est de cursul fluctuant al râului Timiş. Campania din anul 2015 s-a axat pe cercetarea jumătăţii estice a clădirii XIII.
A fost trasată o secţiune orientată nord-sud, cu dimensiunile de 7x3.50 m (secţiune dispusă în funcţie de orientarea şi dimensiunile camerelor păstrate din clădire). Cinci nivele de locuire (atât din piatră, cât şi din lemn), datate în secolele II-IV p. Chr. au fost identificate. Ultimul nivel s-a conturat imediat sub stratul vegetal, fiind reprezentat de o podea din opus signinum, distrusă pe centrul camerei şi păstrată doar pe limitele estice şi vestice a secţiunii (pe o suprafaţă de 1.65x0.75 m, respectiv 0.80x0.22 m).
Tot într-o fază târzie se datează o altă podea de opus signinum, surprinsă la adâncimea de 0.90 m, păstrată doar pe jumătatea nordică, la baza zidului estic, zid care a fost ridicat în această perioadă (secolul III p. Chr.).
Aceste nivele târzii de locuire au fost ridicate după ce s-a realizat o amenajare compactă cu pământ lutos, a întregii suprafeţe. Grosimea acestei nivelări variază între 0.60-1 m, iar la baza ei au fost găsite un denar roman şi o fibulă cu genunchi, piese care se datează la sfârşitul secolului II – începutul secolului III p. Chr. Tot în acest interval cronologic a avut loc dezafectarea/distrugerea unui cuptor, surprins în limita nordică a secţiuni. Baza cuptorului a fost realizată din lut completată cu 4 cărămizi rectangulare (0.37x0.30 m) dispuse orizontal (pe centru) şi alte 8 cărămizi verticale/pe cant, în exterior. Probabil cărămizile făceau parte din gura de alimentare a cuptorului. Baza cuptorului a fost surprinsă într-un nivel de incendiere (gros de 0.6-0.12 m), care apare în jumătatea nordică a secţiunii, dar şi în alte locuinţe din cadrul municipium-ului, nivelul fiind datat în perioada războaielor marcomanice.
Primul nivel de locuire al aşezării romane a fost surprins la adâncimea maximă de 2 m. În jumătatea nordică a fost documentată o podea din lemn cu dimensiunile de 2.40x1.50 m (podeaua intră în martorul nordic şi în cel vestic). Scândurile structurii erau dispuse nord-sud, fiind foarte bine conservate. Această podea era acoperită de un strat consistent de mortar compact, gros de 5-15 cm.
Din cadrul clădirii XIII a rezultat un bogat material ceramic, osteologic, material special (monede din bronz şi argint, fibule, fragmente de vase din sticlă, opaiţe), cărămizi şi tegulae romane ştampilate MID şi MII.
Rezumat
English Abstract In the last years two private buildings (No. XIII and XIV) were excavated by the Caransebeş County Museum of Ethnography and Border Regiment. The fluctuating course of river Timiş destroyed the eastern part of this buildings. The research from 2015 focused on the eastern half preserved of the building XIII. Five different phases were documented, dated from the early 2nd century to the 4th century AD. The early phase is the most spectacular (a wood floor covered by plaster was discovered).
Bibliografie A. Ardeţ, Tibiscum. Ceramica romană descoperită la Iaz „Traianu”, 2009,Cluj- Napoca
A. Ardeţ, L. C. Ardeţ, Tibiscum. Aşezările romane, 2004, Cluj- Napoca D. Benea, Atelierele romane de mărgele de la Tibiscum, 2004, Timişoara
Note Bibliografice La cercetări au mai participat Imola Boda şi Iulian Leonti.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu