Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Mitoc | Judeţ: Botoşani | Punct: Malu Galben | Anul: 2015

Anul   2015
Epoca
Preistorie;
Paleolitic şi mezolitic
Perioade
Preistorie;
Paleolitic;
Paleolitic superior
Categorie
Civil;
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare deschisă;
Amenajare/construcţie
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Botoşani
Localitate   Mitoc
Comuna   Mitoc
Punct
Malu Galben
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Bodi George Institutul de Arheologie Iaşi
Brascombe Tansy University of Cambridge, UK
Bruninx Antoine Université de Liège, Belgique
Chirica Vasile responsabil Institutul de Arheologie Iaşi
Ciucălău Daniel Muzeul Judeţean Botoşani
Germain Florian Université de Liège, Belgique
Haesaerts Paul Royale Belgian Institute of Natural Sciences Brussels, Belgium
Libois Timothée Université de Liège, Belgique
Nigst Marjolein Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology, Leipzig, Germania
Nigst Philip University of Cambridge, UK
Noiret Pierre Université de Liège, Belgique
Pazan Kyra Michigan University, USA
Vornicu Diana Măriuca Institutul de Arheologie Iaşi
Cod RAN    38385.02
Raport Staţiunea paleolitică de la Mitoc-Malu Galben, jud. Botoşani, este situată aproape de confluenţa pârâului Volovăţ cu Prutul. Considerăm necesar să precizăm şi faptul că însuşi teritoriul comunei Mitoc se individualizează în cadrul spaţiului geografic pruto-nistrean prin numărul mare de situri paleolitice, dintre care doar acelea de la Malu Galben, Dealul Sărături (Valea Izvorului), Pârâu lui Istrati şi Valea lui Stan au fost cercetate prin săpături sistematice. Staţiunea pluristratificată la care ne referim se individualizează, în cadrul Paleoliticului superior de pe teritoriul României prin mai multe caracteristici:
1. este staţiunea cu cel mai înalt profil stratigrafic, de aproximativ 14 m;
2. aici au fost descoperite şi cercetate sistematic nivelurile de locuire aparţinând celor două culturi arheologice ale Paleoliticului superior de factură europeană: Aurignacianul şi Gravettianul;
3. locuirile aurignaciene şi gravettiene de la Mitoc-Malu Galben sunt cele mai vechi (în ceea ce priveşte datările de cronologie absolută), în cadrul scării geocronologice a Paleoliticului superior de pe teritoriul României;
4. tehnocomplexele aurignaciene se caracterizează prin prezenţa masivă (numeric) a gratoarelor carenate şi à museau, a burinelor carenate, a altor piese de diagnostic aurignacian, la care se adaugă descoperirea vârfului de lance, din ivoriu de mamut (de tip Mladeč), ca elemente specifice Aurignacianului de factură europeană;
5. în anul 1885, când geologul Gr. Ştefănescu a descoperit staţiunea de la Mitoc, aceasta a reprezentat prima descoperire a unei locuiri paleolitice de pe teritoriul României de secol XIX;
6. staţiunea pluristratificată de la Mitoc-Malu Galben este, încă, situl cel mai intens cercetat prin investigaţii interdisciplinare, ca urmare a colaborărilor noastre cu specialişti din USA, Belgia, Spania, Marea Britanie (în ordinea cronologică a participării acestora la cercetărilor de aici).
La Mitoc-Malu Galben au făcut cercetări arheologice de suprafaţă Grigore Ştefănescu, la 1885, Ioan Simionescu (la final de secol XIX), Nicolae N. Moroşan (după Primul Război Mondial), au fost efectuate sondaje stratigrafice, în anii 1956 şi 1957, de către C.S. Nicolăescu-Plopşor şi N. N. Zaharia; în sfârşit, din 1978, sunt realizate săpături arheologice sistematice de mare amploare, de către V. Chirica(34).
Cercetările interdisciplinare s-au derulat cu consecvenţă începând din anul 1991 finalizate prin tipărirea cunoscutei monografii(35). Cu toate acestea, s-a considerat necesară reluarea cercetărilor interdisciplinare, acesta fiind sensul noilor investigaţii, iniţiate începând din anul 2013. De altfel, s-a avut în vedere şi exploatarea noilor descoperiri arheologice (tehnocomplexe litice), analiza tehnologică a materialelor litice nou descoperite, analiza micro-morfologică a eşantioanelor de sedimente prelevate din unităţile sedimentare corespunzătoare campamentelor comunităţilor umane. Astfel, în iulie 2013 săpăturile au fost direcţionate spre finalizarea cercetării unui mic atelier gravettian de cioplire, situat în peretele de nord a staţiunii(36); în vara anului 2014 a fost cercetat un atelier de cioplire aurignacian, situat în partea de sud-est a sitului(37); în iulie 2015 s-au făcut săpături în zona de sud a sitului pentru descoperirea vestigiilor de locuire aparţinând Aurignacianului superior. În acest cadru, s-a cercetat zona meridională a staţiunii, prin micile secţiuni 13/1, 2, 3, în vederea atingerii unităţilor sedimentare 9a, 10a et 11a (fig. 1).
Aşadar, în campania de cercetări din anul 2015 s-a continuat stabilirea relaţiilor dintre stratigrafia geologico-arheologică şi tehno-tipologia litică a unităţii sedimentare 9, cu subunităţile a şi b (din ordonarea efectuată de P. Haesaerts)(38), conţinând nivelurile aurignaciene III şi III superior, pentru care dispunem de vârstele de 29.410 +- 310 B.P. şi 27.750 +- 160 B.P.(39); au fost recoltate noi eşantioane de cărbune de lemn în vederea completării datărilor de cronologie absolută, ale unităţii sedimentare 9, prelevarea de noi probe de sol pentru determinări de micromorfologia solului şi completarea informaţiilor cu privire la caracteristicile climatice ale perioadei, precum şi identificarea unor noi complexe arheologice (ateliere de cioplire) sau reverificarea tehno-tipologiei litice din această secvenţă stratigrafică, urmărindu-se cu prioritate relaţia Aurignacian-Gravettian în această zonă de posibile convergenţe (fig. 2, 3). Un alt sens al noilor cercetări a fost stabilirea relaţiilor tehnico-tipologice şi cronologice cu descoperirile din marea staţiune de la Molodova V pe Nistru, date fiind posibilele convergenţe între unităţile sedimentare 9 (Mitoc) şi 10 (Molodova V)(40). Precizăm că, pe peretele de sud al sitului, în 2013, unitatea sedimentară 9 a fost foarte bine surprinsă, astfel că s-au continuat cercetările în acest sector al săpăturilor, prin curăţarea şi îndepărtarea solului cu care am acoperit săpătura din 2013, apoi s-a trecut la cercetarea suprafeţei din carourile I/1-5 şi K5. Au fost prelevate 29 eşantioane din u.s. 9 şi alte 8 din u.s. 8.
Precizăm că toate eşantioanele de cărbune au fost înregistrate cu staţia totală şi marcate pe desenul carourilor. Probele de cărbune vor fi analizate şi de un specialist în antracologie, pentru confirmarea existenţei taxonilor vegetali cunoscuţi deja (Picea, Betula, Juniperus, Alnus, specifici climei reci din secvenţa respectivă). Cu ajutorul truelei şi a cuţitului geologic s-a răzuit întreaga suprafaţă cercetată şi s-au descoperit piese de cremene (436 piese – fig. 4, tabel 1 şi 2) şi fragmente de oase de animale (tabel 3), toate fiind înregistrate pe staţia totală. De asemenea, s-a continuat cercetarea atelierului de cioplire (cruţat în 2014), soldată cu descoperirea unui număr de 523 piese de silex şi a unui fragment de os; toate au fost înregistrate pe staţia totală (tabele 1-3).
În suprafeţele cercetate în 2015, tot pământul recoltat a fost verificat prin flotare, astfel că au fost descoperite fragmente microlitice de silex sau de oase de animale.
Rezultate ale investigaţiilor
În lipsa unor date cronologice certe cu privire la Ansamblul ”Aurignacian III”, s-a dorit orientarea cercetărilor şi a săpăturilor spre ideea existenţei unui Aurignacian recent, datat la 31,000 B.P., anterior Gravettianului I, datat la 27,500 B.P. Am dorit să precizăm inclusiv faptul că acest ”Aurignacian III” se află in situ, sub forma unor concentraţii (ateliere de cioplire), eventual a unor structuri de combustie ce pot permite obţinerea eşantioanelor de cărbune pentru datări de cronologie absolută. Am putut constata că unitatea sedimentară 9 de la Malu Galben este echivalentă cu partea superioară a unităţii 10 de la Molodova V (nivelurile de locuire 10 şi 9) şi s-a putut stabili echivalenţa cronologică de locuire între Gravettianul de la Molodova şi Aurignacianul de la Mitoc: nivelurile gravettiene 10 şi 9 de la Molodova (unităţile sedimentare 10/3 inferior), datate pe la
29.600 B.P. sunt cu aproximativ două milenii mai vechi decât locuirile aparţinând Aurignacianului III de la Mitoc (fig. 5).
(Vezi Tabelele 1,2,3 din Anexe)
Toate eşantioanele recoltate în anii 2014 şi 2015 sunt în faza finală de analize în vederea obţinerii rezultatelor de cronologie absolută, a proceselor de formare a acumulărilor litice în sediment pentru cele două culturi arheologice: Aurignacian şi Gravettian, cu finalizarea şi obţinerea acestor rezultate în 2016.
Rezumat
English Abstract
Bibliografie
Note Bibliografice 34. Ştefănescu, Gr.,1888. Relaţiune sumară de lucrările Biroului Geologic în campania anului 1885, in Anuarul Biroului Geologic, III, p. 8-47; Simiones- cu, I., 1906. Constituţiunea geologică a ţărmului Prutului din Nordul Moldovei, in Acad. Rom., Publicaţiile Fondului V. Adamachi, II, 7, 1901-1906, Bucureşti, p. 15-16; Moroşan, N. N., 1938. Le Pléistocène et le Paléolithique de la Roumanie du Nord-Est (Les dépôts géologiques, leur faune, flore et produits d’industrie), in Anuarul Institutului Geologic al României, XIX, Bucureşti, p. 59-60; Nicolăescu-Plopşor, C S., Zaharia, N., 1956a. Raport preliminar asupra cercetărilor paleolitice din anul 1956 (IV, Mitoc), în Materiale, 5, p. 34-38; Nicolăescu-Plopşor, paléolithiques de Mitoc. Le Paléolithique supérieur de Roumanie à la lumière des découvertes de Mitoc, BAI, XI, Iaşi; Chirica, V., Borziac, I., Chetraru, N., 1996. Gisements du Paléolithique supérieur ancien entre le Dniestr et la Tissa, BAI V, Iasi; Chirica, V., Borziac, I., 2009. Gisements du Paléolithique supérieur récent entre le Dniestr et la Tissa, BAI XXII, Ed. PIM, Iaşi, etc.
35. Otte, M., Chirica, V., Haesaerts P., (dir.), 2007. L’Aurignacien et le Gravettien de Mitoc-Malu Galben, ERAUL 72, Liège.
36. Chirica V., Noiret P., Nigst P., Haesaerts P., 2014, Mitoc Malu Galben, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2013, XLVIII-a sesiune naţională de rapoarte arheologice, Oradea, 5-7 iunie 2014, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, p. 81-83, 347-351.
37. Chirica V., Noiret P., Nigst P., Bodi G., Vornicu M., 2015, Mitoc, com. Mitoc, jud. Botoşani. Punct : Malu Galben, Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2014, A XLIX-A sesiune naţională de rapoarte arheolo- gice, Piteşti, 28-30 mai 2015, Muzeul Judeţean Argeş, p. 153-156, 472-478.
38. Haesaerts, P., 2007. Mitoc-Malu Galben: cadre stratigraphique et chronolo- gique, in M. Otte, V. Chirica, P. Haesaerts (dir.), L’Aurignacien et le Gravettien de Mitoc-Malu Galben, ERAUL 72, Liège, p. 15-41; Haesaerts, P., Borziac, I., Chirica, V., Damblon, F., Koulakovska, L., 2007. Cadre stratigraphique et chronologique du Gravettien en Europe centrale, in Paleo, 19, p. 31-51.
39. Haesaerts, P., 2007, p. 28-29.
40. Haesaerts, P., 2007, fig. 15, p. 35.
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu