Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Moigrad-Porolissum | Comuna: Mirşid | Judeţ: Sălaj | Punct: Moigrad – Jac | Anul: 2015

Anul   2015
Epoca
Epoca greacă şi elenistică;
Epoca romană târzie (sec. II-IV);
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI)
Perioade
Epoca romană;
Epoca romană târzie;
Epoca post-romană;
Epoca clasică
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Religios, ritual şi funerar;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Aşezare fortificată;
Aşezare urbană;
Locuire militară;
Castru;
Descoperire funerară
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Sălaj
Localitate   Moigrad-Porolissum
Comuna   Mirşid
Punct
Moigrad – Jac
Sector   
Toponim   Porolissum
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Deac Dan Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Pop Horea Dionisiu responsabil Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Pripon Emanoil responsabil sector Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău
Cod RAN    142159.01
Raport Prin proiectul iniţiat de Consiliul Judeţean Sălaj sub denumirea “Circuitul castrelor romane din judeţul Sălaj”, au fost accesate fonduri pentru o mai bună punere în valoare a obiectivelor de interes cultural-istoric de la Porolissum şi Buciumi. Astfel, în perioada 2014-2015 la Porolissum au fost realizate lucrări de reabilitare a drumului de acces până la intrarea în complex, de refacerea a zidăriei la vama romană, la clădirea denumită convenţional N11, la zidul de incintă al castrului şi la amfiteatru. Căile de acces din castru, în baza aceluiaşi proiect, au fost decopertate integral în anul 2014.
Proiectul “Circuitul castrelor romane din judeţul Sălaj” prevede amenajarea unor alei de vizitare, realizarea iluminatului ambiental la principalele obiective din complexul arheologic şi împrejmuirea perimetrală pentru aproximativ 24 de hectare din sit.
Obiectivul principal al cercetării arheologice din anul 2015, efectuate cu ocazia amenajării aleilor de vizitare, introducerii sistemului de iluminat ambiental şi împrejmuirii perimetrale a fost acela de a preveni posibilele acţiuni distructive ale muncitorilor asupra unor obiective, artefacte sau contexte arheologice situate pe traseele lucrărilor de infrastructură şi recuperarea materialului arheologic rezultat.
Campania anului 2015 a constat în deschiderea unui număr de 38 de unităţi de cercetare, după cum urmează: 5 suprafeţe de cercetare pe traseul aleilor pietonale (cu o adâncime de 0,35 m şi lăţime de 1,5 m în jurul comandamentului, iar de 2 m lăţime, de la porta principalis dextra (de-a lungul zidului de incintă sudic) la amfiteatru), 4 suprafeţe la vamă, 2 suprafeţe la clădirea N11, 22 suprafeţe de cercetare în castru (de-a lungul drumurilor romane) şi 5 suprafeţe la amfiteatru. Toate aceste suprafeţe, cu excepţia aleilor pietonale, reprezintă casete pentru implantarea stâlpilor de iluminat (dimensiuni: 0,80 x 0,80 x 0,80m şi 0,80 x 0,80 x 0,50m ). Nu am inclus în acest număr gropile cu dimensiunile de 0,40 m x 0,40 m şi adâncimea de 0,50 m pentru stâlpii de gard ce compun împrejmuirea perimetrală a unei părţi din sit. La numărul acestor suprafeţe se adaugă traseul cablului pentru instalaţiile electrice, cu lăţimea de 0,40 m şi adâncimea de 0,80 m, desfăşurat pe o lungime de 1355 m. În suprafeţele cercetate nu au apărut complexe arheologice, cu excepţia suprafeţei denumite convenţional S4, unde a fost descoperit un sarcofag din calcar.
Materiale arheologice din nivel au apărut sporadic în mai toate suprafeţele trasate, dar în număr relativ mic, fapt perfect explicabil ţinând cont de faptul că suprafeţele de cercetare au fost deschise în zone cercetate anterior sau la periferia sitului, în cazul gropilor pentru împrejmuirea perimetrală.
Din punct de vedere stratigrafic situaţia sectoarelor cercetate este simplă. În toate suprafeţele excavate se observă aceeaşi succesiune, cu mici excepţii în privinţa grosimii straturilor. Stratigrafic a fost constatată următoarea situaţie:
1). 0,00 m, –0,15/0,30 m - humus
2). - 0,30 m, –0,50/0,60 m - sol negru cu puţine materiale rulate
3). - 0,50/0,60 m, –0,80 m - steril
Materialele arheologice recoltate cu ocazia cercetării traseului aleilor pietonale şi a traseului sistemului de iluminat ambiental din Complexul arheologic de la Porolissum provin de la clădirile aflate în partea de sus a pantei sau în imediata vecinătate a căilor de acces din epocă şi constau în fragmente de cărămizi, ţigle, fragmente de vase ceramice, monede, obiecte din bronz şi fier. Artefactele descoperite acoperă o perioadă lungă de timp, din primul deceniu al secolului II p. Chr., până după mijlocul secolului III p. Chr.
Un caz aparte îl reprezintă sarcofagul din calcar descoperit aproape de vama romană, în zona Terasei Sanctuarelor. În lipsa unor elemente certe pentru datare (întregul inventar al sarcofagului a fost jefuit, afară de câteva resturi osteologice umane), această descoperire de excepţie o încadrăm ca datare undeva după sfârşitul secolului III p. Chr.
Lucrările de infrastructură din complexul arheologic de la Porolissum vor contribui cu siguranţă la creşterea atractivităţii acestui obiectiv pentru turiştii români şi străini. Cercetările arheologice intreprinse pe traseul aleilor de vizitare nu au evidenţiat prezenţa complexelor, însă au dus la descoperirea câtorva artefacte de epocă romană între care amintim două monede.
Cercetarea arheologică efectuată pe traseul alimentării cu energie electrică pentru iluminatul ambiental în zona vămii romane a dus la descoperirea unui sarcofag din calcar. Tot cu ocazia cercetării arheologice a traseului iluminatului ambiental, de data aceasta în castru (via principalis dextra), au fost descoperite, pe lângă alte artefacte din epoca romană, două monede în context arheologic clar, fapt ce ajută la o datare mai restrânsă a amenajării acestui sector de drum din castru.
Materialul arheologic descoperit cu ocazia cercetării arheologice preventive este depozitat la MJIA Zalău, a fost conservat primar, iar materialul numismatic a fost restaurat şi determinat. Datorită importanţei sale, sarcofagul întregibil din calcar, va fi restaurat şi etalat în aer liber în zona fântânii sacre de pe „Terasa cu sanctuare”, lângă drumul roman ce duce spre castrul de pe dealul Pomet. De asemenea, ne propunem ca rezultatele cercetărilor arheologice efectuate la Porolissum şi Buciumi cu ocazia derulării proiectului Circuitul castrelor romane din Judeţul Sălaj să fie publicate într-un volum.
Rezumat
English Abstract Through the project initiated by the Local Council of Sălaj under the title “Circuitul castrelor romane din judeţul Sălaj” (in Romanian), funds have been accessed for restauration works at the site of Porolissum (Moigrad). Thus in the period of 2014-2015 rehabilitation works were carried out at the customs house, the building conventionally named N11, the walls of the Roman fort and the amphitheater. Also, the access routes in the fort were unearthed, paved roads were built and lights were put at the sides of the roads at the main touristic objectives.
The main focus of the 2015 archaeological excavations was to supervise and to prevent possible destructions of buildings and artifacts and to collect the archaeological material. From the stratigraphic point of view no features were observed-with the exception of S4 feature where the limestone sarcophagus was found- as the restauration works were carried out in previously researched areas, in areas with a high level of modern topsoil or in areas where no traces of archaeological features were previously recorded as in the case of the surrounding fence of the archaeological park.
The archaeological materials recovered from the area of roads of the fort come from adjacent buildings which collapsed such as: tiles and mud bricks, pottery, coins, bronze objects and iron objects. The timeframe is rather extended for dating these artifacts, from the beginning of the 2nd c. AD to the end of the 3rd c. AD with the exception of a sarcophagus which was robbed sometimes after the
3rd c. AD.
Bibliografie E. Chirilă, N. Gudea, Alexandru V. Matei, Vasile Lucăcel, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice de la Moigrad (Porolissum) din anii 1977-1979, în Acta Mvsei Porolissensis, IV, 1980, p. 81-100.

N. Gudea, E. Chirilă, Alexandru V. Matei, István Bajusz, Raport preliminar în legătură cu săpăturile arheologice executate la Moigrad (Porolissum) în anii 1980 - 1982, în Acta Mvsei Porolissensis, VII, 1983, p. 119-138.

N. Gudea, Castrul roman de pe vârful dealului Pomet-Moigrad. Porolissum 1/Das Römergrenzkastell von Moigrad-Pomet. Porolissum 1, Zalău, 1997.

H. Pop, E. Pripon, D. A. Deac, D. Gh. Tamba, Porolissum, com. Mirşid - Creaca, jud. Sălaj, punct Porolissum: Moigrad - Jac, în CCA,
2014, p. 118 – 120.
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO
 


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2018.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu