Home Page
English
Cronica cercetărilor arheologice din România, 1983 - 2012.
Rapoarte preliminare de cercetare arheologică

Raport de cercetare arheologică

Alunu | Comuna: Boşorod | Judeţ: Hunedoara | Punct: Terasa Dacica 1 | Anul: 2015

Anul   2015
Epoca
Preistorie;
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz;
Epoca bronzului;
Hallstatt;
La Tène târziu;
Epoca migraţiilor (sec. IV-VI);
Epoca medievală timpurie (sec. VII-XIII);
Epoca medievală târzie (sec. XIV-XVIII)
Perioade
Preistorie;
La Tène târziu;
Neolitic târziu;
Epoca post-romană;
Epoca medievală timpurie;
Epoca medievală târzie;
Epoca bronzului;
Epoca bronzului timpuriu;
Epoca bronzului mijlociu;
Epoca bronzului târziu;
Hallstatt;
Hallstatt timpuriu
Categorie
Apărare (construcţii defensive);
Domestic;
Neatribuit
Tipuri de sit
Locuire;
Locuire civilă;
Cetate
Localizare pe hartă   Localizează pe harta României
Judet   Hunedoara
Localitate   Alunu
Comuna   Boşorod
Punct
Terasa Dacica 1
Sector   
Toponim   
Persoane implicate și instituții
NumePrenumerolInstituție
Constantin Roman Cristian
Ferencz Iosif Vasile responsabil Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva
Cod RAN    88467.01
Raport În anul 2014 a fost începută cercetarea unei terase situate în vecinătatea cetăţii dacice cunoscută ca ”Piatra Roşie”. Terenul se află pe proprietatea Fundaţiei Dacica, iar cercetarea a demarat ca urmare a intenţiei proprietarului de a planta o livadă pe terasa în cauză a cărei suprafaţă este aproape plană.
Cu intenţia declarată de a strânge cât mai multe informaţii în legătură cu acel obiectiv, înaintea demarării unor cercetări arheologice, prin Diagnosticul Arheologic proiectat, echipa de cercetare şi-a propus să efectueze o suită de investigaţii nedistructive, bazate pe diferite metode de cercetare:
- Metoda magnetometrică
- Măsurarea susceptibilităţii magnetice
- Metoda rezistivităţii electrice prin profilare laterală
- Metoda fotogrametriei (observaţie aeriană şi modelare tridimensională a terenului)
- Realizarea planului topografic al terasei (topografie de detaliu)
- studiul cartografic al hărţilor mai vechi şi mai noi ale întregii zone în care este amplasat terenul supus cercetării
Pentru realizarea în teren a cercetării prin toate aceste metode, Fundaţia Dacica a contractat serviciile: SC VECTOR STUDIO SRL din Bucureşti, prin Maria Magdalena şi Dan Ştefan.
În urma evaluării terasei Fundaţia Dacica1 a rezultat un plan topografic care ne permite să reconstituim relieful acestui teren. Studiul hărţilor mai vechi şi mai noi au relevat existenţa unei structuri (construcţii?) în partea vestică a terasei investigate. Planul rezultat în urma măsurătorilor magnetometrice par să confirme prezenţa unei structuri în partea vestică a terasei, însă datorită numărului mare de obiecte metalice prezente pe suprafaţa investigată sensibilitatea aparatului a fost mult limitată. Măsurătorile realizate prin metoda rezistivităţii electrice au confirmat presupunerile noastre privind adâncimea mică la care se află stânca în partea vestică a terasei. În partea estică a terasei, stratul de pământ este mai gros, astfel că ne punem întrebarea dacă acest fapt este rezultatul unei acumulări naturale sau dacă pământul a fost adus de către cei care au amenajat terasa.
Ortofotoplanul, precum şi fotografiile realizate de la diferite înălţimi au relevat faptul că terasa în cauză poate să aibă legătură cu cetatea dacică de pe vârful Piatra Roşie.
Pe baza acestor rezultate am ajuns la concluzia că pe suprafaţa terasei invstigate par să existe urme de interes arheologic, care vor trebui cercetate prin cercetare preventivă.
Ne-am propus ca suprafaţa să fie investigată prin intermediul a 7 unităţi de cercetare cu dimensiunile de 5x5 m, dispuse pe întreaga suprafaţă care va fi afectată de proiect. Abordarea acestui sistem de amplasare a unităţilor de cercetare urmând să aibă ca efect identificarea de informaţii despre existenţa sau inexistenţa unor situaţii arheologice, relevante pentru întreaga arie. Datorită
Campania de cercetări din anul 2015 s-a desfăşurat în luna mai, fiind finanţată de Fundaţia Dacica.
Întreaga arie a terasei a fost împărţită în carouri cu dimensiunea de 5 x 5 m. Numerotarea lor s-a făcut cu cifre pe axa est – vest şi cu litere pe axa nord – sud (Fig. 2). Au fost alese pentru a fi cercetate următoarele suprafeţe astfel delimitate:
Suprafaţa F6, situată pe limita sudică a terasei (Fig. 2), a fost aleasă datorită unui vârf de lance din fier, descoperit în timpul evaluării de teren din anul 2014.
Suprafaţa C7, aflată pe aceeaşi axă, 10 spre nord de F6 (Fig. 2), acolo unde măsurătorile magnetometrice au identificat mai multe obiecte din fier.
Suprafeţele C10 şi D10, dispuse la 10 m est de C7, alăturate, sunt plasate pe centrul terasei, urmând să ne furnizeze informaţii privind prezenţa sau absenţa materialului arheologic în acest areal.
Datorită situaţiei complexe identificată pe primele patru suprafeţe, a tipului nefavorabil şi a imposibilităţii extinderii finanţării am fost nevoiţi să renunţăm la cercetarea suprafeţelor:
E3 care ar fi furnizat informaţii în legătură cu partea vestică a terasei, precum şi despre urmele unei clădiri identificare prin studiul hărţilor vechi şi a imaginilor satelitare.
A15, care urma să ofere informaţii privind nord-vestul terasei.
E18, care trebuia să ofere informaţii privind existenţa sau inexistenţa unor amenajări pentru drenarea apelor provenind din izvoarele de coastă din zonă.
Cercetarea arheologică
Scopul cercetării a fost acela de a identifica şi a înregistra eventualele urme arheologice pe terenul afectat de lucrările pentru plantarea unei livezi.
Operaţiunile de excavare au fost realizate doar manual şi au condus la identificarea unor materiale arheologice aparţinând mai multor epoci istorice şi a unor amenajări antice. Materialele arheologice au fost recoltate din nivelul distrus de lucrări agricole de pe întreaga suprafaţă, în timp ce sub acest nivel a fost recoltat de pe carouri cu dimensiunea de 1 x 1 m. Numerotarea carourilor în fiecare suprafaţă de lucru se face începând cu caroul din colţul nord-vestic.
Nivelul distrus de lucrări agricole are o grosime de cca. 0, 25 m în toate cele patru unităţi de cercetare investigate. Materialul arheologic recoltat aparţine unei prezenţe preistorice (cultura Coţofeni), epocii dacice, evului mediu târziu (secolul XVI-XVII), precum şi o cantitate mare de obiecte moderne, ce pot fi datate în ultima sută de ani.
Sub acest nivel, situaţia arheologică identificată diferă de la o unitate de cercetare la alta.
Sp. F6: Pe toată suprafaţa investigată a fost identificată o amenajare realizată din piatră locală spartă, amestecată cu argilă, deosebit de compactă. Pentru realizarea ei, stânca de calcar, foarte probabil din împrejurimi, a fost spartă cu baroase, rezultând un material de construcţie cu granulaţie diferită. Pietre mai mari au fost fixate prin intermediul altora mai mici.
La limita dintre carourile 4 şi 5 a fost identificată o groapă circulară cu diametrul de cca 0,40 m. Complexul, notat G1, a fost săpat în amenajarea de piatră pentru amplasarea unui stâlp din lemn.
În ceea ce priveşte funcţionalitatea acestei amenajări, credem că avem de a face cu un pavaj, a cărei destinaţie nu o cunoaştem în acest stadiu al cercetărilor. În această amenajare (pavaj), au fost fixaţi probabil mai mulţi stâlpi din lemn. Rolul lor de a susţine o construcţie poate fi doar bănuit, doar prin extinderea cercetărilor fiind posibile alte consideraţii pertinente.
În carourile 5 şi 10 am efectuat un sondaj, adâncindu-ne pentru a evalua grosimea pavajului. La adâncimea de 1, 60 m, de la nivelul superior al amenajării a fost identificat un alt “nivel de călcare”, caracterizat printr-o argilă lutoasă, pe suprafaţa căruia se găsesc materiale arheologice dacice (fragmente ceramice dar şi un fragment de ţintă din bronz), amestecate printre urmele unui incendiu de proporţii.
În acest stadiu, unitatea de cercetare a fost conservată cu scopul continuării cercetărilor în funcţie de disponibilitatea beneficiarului.
Pe cea mai mare parte a suprafeţei investigate a fost descoperită o amenajare din piatră asemănătoare celei identificate în Sp F6. Densitatea acesteia scade spre nord, ceea ce poate indica o margine a ei.
La suprafaţă au fost descoperite numeroase materiale arheologice, în special ceramică, dar şi obiecte din fier şi din bronz. Prezenţa unui fragment al unei fibule din bronz cu resort bilateral mare şi coarda înfăşurată pe după arc asigură datarea nivelului de călcare în a doua jumătate a secolului I d. Chr, poate până în momentul cuceririi Daciei de către romani.
Coroborate, informaţiile înregistrate din cele două unităţi de cercetare, Sp. F6 şi Sp. C7 ne fac să presupunem prezenţa unei singure structuri, de mari dimensiuni pe care în acest stadiu al cercetărilor o considerăm pavaj, poate o curte sau infrastructura pentru susţinerea unor clădiri sau a altor amenajări. Nu putem să ne pronunţăm mai precis în legătură cu destinaţia ei.
În ceea ce priveşte limitele, foarte probabil că spre nord a fost identificată o margine. Modul în care a fost construită precum şi relaţia cu alte amenajări mai vechi sunt informaţii care vor putea să fie înregistrate şi interpretate prin realizarea unui profil stratigrafic care să unească cele două unităţi de cercetare. De asemenea, prin trasarea unei unităţi de cercetare spre sud, va putea să fie identificată limita acestei structuri pe marginea sudică a terasei.
Sp. C10 şi D10. Descoperirile din cele două unităţi de cercetare vor fi descrise unitar, cele două fiind alăturate şi oferă o imagine comună.
În acest sector al terasei investigate nu a fost identificată amenajarea din piatră descrisă anterior. În ceea ce priveşte suprafaţa C10 dispunerea unei serii de pietre mari şi plate indică prezenţa unei clădiri cu plan rectangular, a cărei elevaţie era construită din lemn, cu „talpă” aşezată pe o bază de piatră.
În interiorul perimetrului marcat prin pietre de mari dimensiuni şi puţin în afara pământul este afânat, în apropierea laturii nordice a suprafeţei D10 fiind vizibilă cu ochiul liber, ca textură şi culoare o limită cu o argilă lutoasă, foarte tare. Materialele arheologice recoltate sunt realizate preponderent din ceramică însă dintre obiectele din bronz se remarcă un fragment de brăţară şnurată de tip Şimleul Silvaniei.
Pe latura vestică a suprafeţei D10, acolo unde nu au fost surprinse decât puţine pietre, fără să pară a fi conectate între ele am realizat un sondaj stratigrafic cu dimensiunile de 1 x 2 m.
La adâncimea de 1,20 m a fost identificată stânca suprapusă de un strat de lut amestecat cu pietricele de mici dimensiuni şi fără materiale arheologice. Acest strat de sol pare să fie rezultatul alterării la suprafaţă a stâncii. Următorului nivel îi corespunde o argilă lutoasă în care se găsesc puţine pietre de mici dimensiuni, a cărei suprafaţă este foarte aproape de orizontală (are o pantă foarte redusă de la nord la sud). Credem că acest strat este realizat artificial şi a avut rolul de a asigura nivelmentul terasei. Stratul următor, pe verticală, conţine numeroase materiale arheologice pigmenţi de cărbune şi pietre, fiind cel în care au fost amenajate bazele de clădire menţionate anterior.
În Suprafaţa D10 au fost surprinse mai multe pietre de dimensiuni medii (cca 0, 20 – 0, 25 m), care la prima vedere nu au o dispunere coerentă, motiv pentru care nu ne putem pronunţa în legătura existenţa sau inexistenţa unui complex. Spre deosebire de C10, cantitatea de materiale arheologice este mult mai redusă.

Pe terenul pe care se doreşte a fi plantată o livadă aflat în extravilanul satului Alun, com. Boşorod, jud. Hunedoara, în urma cercetării arheologice preventive a fost constatată prezenţa unor materiale arheologice şi a unor structuri amenajate, datate în antichitatea clasică (epoca regatului dac).
Cercetarea nu a fost finalizată din motive independente de voinţa noastră. Prin proiect am anticipat o astfel de posibilitate şi ne-am propus ca în cazul identificării unor complexe, contexte ori materiale arheologice cercetarea să fie extinsă pentru a fi salvate. Din aceste motive ne propunem ca cercetările să fie continuate până la epuizarea celor patru unităţi de cercetare începute şi extinderea cercetării pentru stabilirea limitelor contextelor arheologice identificate. Acest demers se va putea realiza numai dacă se vor îndeplini o serie de condiţii care ţin de posibilităţile de finanţare ale beneficiarului, precum şi de obţinerea autorizaţiei de cercetare. Deasemenea, ne propunem să extindem cercetarea şi asupra celor trei suprafeţe de lucru care nu au putut fi investigate în această campania din anul 2015.
La cercetări au participat şi Aurora Peţan, Raluca Bătrânoiu şi Matjas Bajus.
Rezumat
English Abstract In the 2015 field campaign the objectives of the researches were to identify and to record archaeological marks which could appear on the surface designated to be organized as an orchard.
We proposed to investigate seven 5x5 m surfaces , but because of some conditions regardless of our will, we had investigated only four of them.
On the area investigated by us in the Alun village, com. Boşorod, Hunedoara county, was determined the presence of some artifacts and structures which were dated in the clasical antiquity (Dacian Kingdom period).
Bibliografie
Note Bibliografice
Sursa   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Limba   RO


Copyright: autorii rapoartelor și Institutul Național al Patrimoniului, CIMEC, 2020.
Coordonator: Bogdan Şandric. Documentarişti-analişti: Alina Iancu, Iuliana Damian, Oana Borlean. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. Proiectare ASP şi HTML: Cosmin Miu